VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g89 8/12 api 3-4
  • Eaha te huru o te oraora-maitai-raa o to tatou tino?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha te huru o te oraora-maitai-raa o to tatou tino?
  • A ara mai na! 1989
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te huru i teie nei tau
  • Te faaineineraa i te oraora-maitai-raa no ananahi
  • Te oraora-maitai-raa—Nafea ia fanaˈo i te reira?
    A ara mai na! 1989
  • Na te aha e faataa i to outou oraora-maitai-raa—Eaha ta outou e nehenehe e rave
    A ara mai na! 1995
  • Eaha mau na te oraora-maitai-raa?
    A ara mai na! 1989
  • Te oraora-maitai-raa no te taatoaraa — Fatata roa anei?
    A ara mai na! 1987
Ite hau atu â
A ara mai na! 1989
g89 8/12 api 3-4

Eaha te huru o te oraora-maitai-raa o to tatou tino?

HOÊ MIRIA dala marite! O ta te feia marite ïa e haamâuˈa nei i te mau mahana atoa no te atuatu i to ratou oraora-maitai-raa. Area te mau Helemani no te pae Tooa o te râ ra, te horoa nei ratou hau atu i te 20 % o te taatoaraa o te faufaa i te pae faanavairaa o te nunaa i te matahiti hoê, oia hoi hau atu i te 340 miria moni helemani. Hoê â huru i roto i te rahiraa o te mau nunaa maona.

Mea papu maitai e te tapitapi rahi noa ˈtura te feia e ora ra i roto i teie mau fenua no to ratou maitairaa i te pae tino. Mea rahi roa hoi te mau buka e te mau ripene vidéo no nia i te mau tabula haapaeraa maa aore ra no nia i te faaetaetaraa tino, e hoo-tamau-hia nei. Mea ruperupe maitai te ohipa tapihooraa o te mau maa e ravehia no te mau tabula haapaeraa maa, te mau vitamina, te mau ahu e te mau taoˈa faaetaetaraa tino. Ua monohia te taata i faarirohia na ei taata manuïa i mutaa ihora, oia hoi te taata maona moni roa e auau noa ra i ta ˈna avaava, e te hoê taata ieie maitai, mâ maitai o te tapitapi ra no te maitairaa o to ˈna tino.

Ia hiˈohia teie huru tapitapiraa no nia i te mau tuhaa i te pae rapaauraa e te maitairaa o te tino, e nehenehe anei e parau e mea maitai aˈe to tatou oraora-maitai-raa i to te mau ui i mutaa ihora? Ia hiˈohia te mau tino moni rarahi roa e haamâuˈahia nei i te pae rapaauraa no te haamaitai i te oraraa i te pae tino, te itehia ra anei te hoê haereraa i mua i te pae no te oraora-maitai-raa o te taatoaraa? Eaha mau na te huru o te oraora-maitai-raa o to tatou tino?

Te huru i teie nei tau

Ma te maere rahi, te haapapu maira te mau haamaramaramaraa no ǒ mai i te mau fenua ona e te mau fenua veve atoa hoi e, aita roa ˈtu te taata e ora nei i to tatou nei tau e fanaˈo ra i te oraora-maitai-raa. No nia i te ohipa e itehia ra na te mau vahi taa ê o te ao nei, te faaite ra te hoê faataaraa parau a te Pu maimiraa Worldwatch e: “Noa ˈtu e mea taa ê roa te mau mea e hinaarohia ra e ratou i te pae o te oraora-maitai-raa, teie te mea hoê roa e vai ra i rotopu i te feia moni e te feia veve: te pohe nei ratou hou te faito matahiti e tia ˈi — te roohia nei te feia moni i te mau maˈi mafatu e te mariri ai taata; area te feia veve ra, i te hî, te maˈi o te mahaha e te maˈi puupuu.”

Noa ˈtu te mau ohipa apî i itehia mai i te pae rapaauraa, ua riro noâ te mariri ai taata e te mau maˈi mafatu ei ati e tairi ra i te mau fenua ona. Teie hoi te nehenehe e taiohia i roto i te hoê tumu parau a te New England Journal of Medicine: “Aita hoê mea, i roto i te taatoaraa o te mau ravea apî i itehia mai i roto i te mau matahiti i mairi aˈenei, e faatia ra ia tatou ia oaoa. I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, aita hoê aˈe tumu e nehenehe ai tatou e manaˈo e te iti atura te mariri ai taata.” No nia i te anaanatae taue e faaitehia ra no te maitairaa o te tino, teie te faataaraa poto noa a te taote Michael McGinnis, no te faatereraa hau marite i te pae no te Oraora-maitai-raa e te Huiraatira, no nia i to ˈna mau faahopearaa: “Te faˈi nei te rahiraa o te taata e mea faufaa roa te oraora-maitai-raa i te pae tino, aita râ ratou e rave nei no ratou iho i te tahi ravea papu. Aita te mau Marite i taeahia i te faito maitai i te pae tino o ta ratou e manaˈo noa ra.”

I te tahi atu pae, “hoê tuhaa i nia i te maha o te huiraatira o te ao nei teie e erehia nei i te pape mâ e te mau ravea e titauhia ra no te oraora-maitai-raa, o ta te faataaraa parau Worldwatch ïa e faaite ra. No reira, ua riro te mau maˈi hî ei maˈi pee i roto i te mau fenua veve roa e o ratou te tumu hoê roa e pohe ai te tamarii i roto i te ao nei”. I te mau matahiti atoa, te haapohe nei te hî, te maˈi o te mahaha, te maˈi puupuu, te diphtérie, te tutoo e te tahi atu mau maˈi, 15 mirioni tamarii i raro mai te pae matahiti e te faataere nei teie mau maˈi i te tupuraa o te mau mirioni tamarii ê atu. Teie râ, te mea peapea roa ˈˈe, te parau nei ïa vetahi feia aravihi e e nehenehe e arai ohie noa i te rahiraa o taua mau maˈi ra.

Noa ˈtu e e pinepine te mau tamarii o te mau fenua maona i te paruruhia i taua mau ati ra, te faaite ra te mau tapao riaria mau e, maoti hoi i te haere i te maitairaa, te ino noa ˈtura to ratou oraora-maitai-raa. Ei hiˈoraa, o te ohipa ïa i itehia i roto i te hoê titorotororaa i ravehia i te fenua Beretane na te Apooraa no te maimiraa i te pae rapaauraa e tei faataahia i roto i te Guardian no Lonedona i raro aˈe i te upoo parau ra “Te mau tamarii ‘paruparu aˈe i teie mahana a 35 matahiti i teie nei’”. Ua ite hoi te feia maimi i “te tahi maraaraa o te rahiraa tamarii i raro mai i te pae matahiti i tapeahia i te fare maˈi, te tataitoruraa o te feia i roohia i te aho pau e te hoê tataionoraa o te mau maˈi o te iri i roto i te ui apî”. Ua tapao atoa ratou i te hoê maraaraa rahi o te omaha tihota o te tamarii, te poria, te hepohepo rahi e te mau fifi o te feruriraa.

Na roto i te mau maimiraa i ravehia i roto i te taatoaraa o te fenua Marite, ua itehia mai e e ere te huru o te tino o te mau tamarii haere haapiiraa i te mea maitai roa. “Ua riro te ereraa te mau taurearea i te oraora-maitai-raa i te pae tino ei parau moe huna-roa ˈˈe-hia i Marite”, ta George Allen ïa e haapapu ra, o ˈna te tia a te Apooraa peretiteni no te ohipa faaetaetaraa tino e te oraora-maitai-raa. Te faaite ra te mau numera hopea i neneihia e taua taatiraa nei e e 40 % o te mau tamaroa e e 70 % o te mau tamahine e 6 e tae atu i te 17 matahiti, o te ore e nehenehe e rave hau atu i te hoê umeraa puai. Ua faaite mai te tahi atu mau tuatapaparaa e te roohia nei te mau taurearea i teie nei mahana i te maraaraa o te neˈiraa toto, mea teitei roa to ratou faito cholestérol, mea ino roa hoi te reira, e mea poria roa ratou, ma te ore e faahiti i te parau no te mau ino rahi i te pae o te feruriraa e te mau fifi no roto mai i te inu-hua-raa i te ava e te raveraa i te raau faataero.

Te faaineineraa i te oraora-maitai-raa no ananahi

Ua ite te rahiraa o tatou nei e ua taaihia te oraora-maitai-raa o te hoê taata paari, i roto i te hoê faito rahi, i te huru o to ˈna oraora-maitai-raa i to ˈna nainairaa ra. No reira o George Allen i parau ai e: “Te mea e haapeapea nei ia ˈu nei, oia hoi, mai te peu e e ore tatou e haapii i teie nei iho â i te mau taurearea ia haapao i te maitairaa o to ratou tino, eita ïa ratou e haapii e nafea râ ia riro mai ratou ei taata paari.” E tano atoa teie manaˈo no te mau tamarii i roto i te mau fenua e haere ra i mua i te pae faanavairaa faufaa, teie noa râ te taa-ê-raa, eita roa ratou e nehenehe e riro ei taata paari oraora maitai i te hoê mahana.

Noa ˈtu e e mea teimaha roa teie mau fifi, e nehenehe râ e araihia. Noa ˈtu eaha te vahi o ta outou e faaea ra, e nehenehe ta outou iho e rave i te tahi ohipa no te haamaitai i to outou oraraa i te pae tino e to te mau melo o to outou utuafare fetii. Teie râ, e taaihia te mau faahopearaa i roto i te hoê faito rahi, i te faufaaraa ta outou e horoa ra no to outou oraora-maitai-raa e no outou iho. Eaha râ te auraa o te parau ra oraora-maitai-raa? Nafea ia atuatu noa i te oraora-maitai-raa? Na te mau tumu parau i mua nei e pahono mai i taua mau uiraa nei.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono