To te haapaoraa huru a muri aˈe ia au i to ˈna huru tahito ra
22raa o te tuhaa: mai te matahiti 1900—Te haapaoraa hape—Tei roohia e to mutaa ihora!
“Na to mutaa ihora e faaoti i te huru o te hoê nunaa a muri aˈe.”—Arthur Bryant, taata tuatapapa aamu beretane no te senekele XX
O BABULONIA RAHI, o te iˈoa ïa ta te Bibilia e horoa ra na te hau emepera rahi a te haapaoraa hape, o ta ˈna e faaau ra i te nunaa tahito no Babulonia (Apokalupo 18:2). Ia hiˈohia te ohipa i roohia i taua hau emepera o te tau Tahito ra, e ere roa ˈtu ïa i te mea maitai no to ˈna hohoˈa no teie nei tau. I te matahiti 539 hou to tatou nei tau, ua hiˈa o Babulonia i te hoê noa po i mua i te mau nuu no Medai e no Peresia i arataihia e Kuro Rahi. Ua faatioi te mau nuu a Kuro i te mau pape o Eupharate e haere ra na roto i te oire, e haere atura na roto i te tahora mârô ma te ore e itehia mai.
E noaa atoa te re i te Atua ra o Iehova e ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia, e arii rahi aˈe ia Kuro, i nia ia Babulonia Rahi faaroo ore. Te faaite maira te Bibilia ia ˈna mai te hoê vahine faaturi rahi e parahi ra i nia i te mau pape e rave rahi, e haapapu maira hoi teie hohoˈa e te turuhia ra o ˈna e te mau ‘nunaa, te mau pǔpǔ rarahi taata ra, te mau fenua, e te mau reo ěê’. Hou râ oia e haamouhia ˈi, e tia i teie turu, tei riro mai “te pape rahi ra ia Eupharate”, ia ‘pǎpǎmârô taua pape ra, ia maitai te eˈa o te hui arii o te hitia o te râ ra’. — Apokalupo 16:12; 17:1, 15.
Mai te peu e e ite tatou i te mau haapapuraa e te tupu ra teie ohipa i to tatou nei tau, mea ohie aˈe ïa ia faataa e o vai râ te haapaoraa hape. Te vai ra anei teie mau haapapuraa?
Ua haapourihia te mau opuaraa faahiahia roa
I te omuaraa o te senekele XX, ua parau te hoê tuhaa i nia i te toru o te huitaata nei e no roto ratou i te kerisetianoraa. Mai te huru ra e mea maitai roa no te amuiraa faaroo kerisetiano. E ua tae roa te taata poro evanelia o John Mott, ua noaa atoa ia ˈna i te re Nobel, i te papai i te buka ra Te ohipa poro evanelia na te ao nei i to tatou nei ui (beretane), i te matahiti 1900 ra.
Te faˈi nei râ te Buka Parau paari a te ao kerisetiano (beretane) e “aita te senekele XX i pahono i taua mau tiaturiraa ra. Aita te taata i manaˈo i te matahiti 1900 ra e, e faainoraa rahi te roohia i nia i te kerisetianoraa na roto i te mana a te feia e ere i te ekalesiatiko i Europa tooa o te râ, te faatereraa communisme i Rusia e i muri iho i Europa Hitia o te râ, e oia atoa te titauraa i te taoˈa materia i Marite”. Ua faahiti faahou oia e ua parare oioi noa taua mau “haapaoraa haavare ra”, e te tahi atu, ma te maraa “mai te hoê faito haihai roa i te matahiti 1900 ra — e 0,2 % o te huiraatira o te ao nei — i nia i te 20,8 % i te matahiti 1980”.
I Europa tooa o te râ, ua vai ano noa te mau fare pure maoti taua mau “faainoraa rahi” ra. I te Hau Repubilita no Helemani, ua erehia te Ekalesia no Lutero hau atu i te 12 % o to ˈna mau taata faaroo mai te matahiti 1970 mai. I te fenua no Pays-Bas, hau atu i te hoê tuhaa i nia i te toru o te mau fare pure tei opanihia, inaha, ua faarirohia vetahi ei mau fare vairaa tauihaa, ei mau fare tamaaraa, ei vahi nohoraa, e oia atoa ei mau vahi oriraa. Hau atu, i te fenua Beretane, fatata e 13 % o te mau fare pure no te Ekalesia no Beretane tei faaohipahia na te tahi 30 matahiti i teie nei, o te ore e faaohipa-faahou-hia nei no te haamoriraa i teie mahana. Eita ïa e maerehia i te mea e, i te hoê apooraa i haaputuputu i te feia tuatapapa i te parau faaroo e te mau ekalesiatiko porotetani no Europa, ua faaite te hoê o te mau taata orero i to ˈna peapea i te na ôraa e: “Te mea kerisetiano e toe ra i te ‘Pae Tooa o te râ kerisetiano’, o to ˈna noa ïa iˈoa. (...) Ua riro o Europa ei tabula fenua rahi mitionare.”
Teie râ, e ere noa te amuiraa faaroo kerisetiano e o Europa anaˈe teie e roohia nei i te fifi. Inaha, i te mau matahiti atoa e 900000 feia no te faaroo a te Bouddha teie e faarue nei i ta ratou haapaoraa no te fariu atu i nia i te manaˈo feaa noa no nia i te Atua.
Te erehia ra i te feia rave ohipa
“Ia orure te hoê oire, a faaorure na mua i te mau perepitero”, o te parau ïa a te hoê parau paari tapone. Teihea ïa mau perepitero? Mai te matahiti 1973 e tae atu i te matahiti 1983, ua iti mai te numera taatoa o te mau perepitero katolika i nia i te 7 %. Area te mau paretenia ra, ua topa mai ïa i nia i te 33 % i roto i te 15 matahiti. Inaha, aita e taata no te mono mai ia ratou. Aita i raeahia i te 20 matahiti, ua iti roa te rahiraa taata e titau ra i te toroa perepitero i roto i te mau fare haapiiraa perepitero katolika no Marite, inaha, mai te 48992, ua topa mai ïa i nia i te 11262.
Te ite atoa ra te mau pǔpǔ katolika i te fifi. I te hoê taime, ua itehia e na te Totaiete a Iesu, i haamauhia i Paris i te matahiti 1534 ra e Ignace de Loyola, e haapao na i te tuhaa no te haapiiraa i roto e rave rahi mau fenua. Ua riro te mau melo o taua pǔpǔ nei, tei parauhia te mau jésuites, ei mau raatira o te ohipa mitionare, tera râ, mai te matahiti 1965 mai, ua iti roa mai to ˈna mau melo i nia i te faito hoê i nia i te maha.
Te erehia nei te mau Ekalesia i te taata rave ohipa, hau atu â râ, i rotopu i te feia e toe nei, aita te rahiraa e nehenehe e tiaturi-faahou-hia. Te rahi noa ˈtura te pǔpǔ o te mau perepitero e te mau paretenia teie e patoi nei i te haapiiraa i haamanahia a to ratou Ekalesia no nia i te faaea-taa-noa-raa, te faataimeraa i te fanau e te tiaraa o te mau vahine i roto i te haapaoraa. O tei ite-papu-hia ïa i te avae tenuare 1989, a pia ˈi na 163 feia katolika tatara i te parau no nia i te Atua i te hoê faataaraa parau e faahapa ra i te Vaticana i to ˈna faaiteraa i te mana haavî e te faaheporaa i te taata. I te 1 no me, e 500 taata ê atu tei tarima i taua faataaraa parau nei.
I roto i te pu o te amuiraa faaroo kerisetiano, ua pohe roa te mau mirioni taata i te poia i te pae varua. O ta te hoê ïa ekalesiatiko marite i farii inaha, ua parau oia e: “[Ua riro roa] te Ekalesia ei fare toa rahi e pûpû nei i te maa pae varua veve roa i te feia e titau nei i te maa. Aita te faufaa o te oreroraa parau a te orometua i hau atu i to te taoˈa o te hebedoma e hoo-pate-hia i te feia hoo taoˈa no te hoê tino moni mâmâ roa.”
I te Fenua Marite, ua topa roa te numera o te feia faaroo no na haapaoraa porotetani rahi roa ˈˈe e pae, i nia fatata e 20 % mai te matahiti 1965 mai, area te rahiraa feia i tapao i to ratou iˈoa no te haapiiraa sabati, ua iti mai ïa i nia hau atu i te 50 %. “A tahi, aita te mau haapaoraa tumu e manuïa nei i te faaite i ta ratou poroi, o ta te vea ra Time ïa e faataa ra, [teie râ], aita atoa ratou e papu maitai ra i te auraa o teie poroi.” Ia hiˈohia teie veve rahi i te pae varua, eita iho ïa tatou e maere i te mea e ua faaea te neneiraa o te mau vea faaroo e rave rahi. I te ropuraa o te mau matahiti 1970, ua faaite te hoê taata nenei buka i to ˈna mauruuru ore i te na ôraa e: “Ua hope (...) te anotau o te mau vea i neneihia e te mau Ekalesia.”
Te tâuˈa ore o te feia faaroo
I te senekele XVIII, ua taa maitai i te taata faatere hau beretane ra o Edmund Burke e “aita e mea ino aˈe no te haapaoraa maori râ te tâuˈa ore”. Ahiri e e hoˈi mai o ˈna i teie nei mahana, e ite ïa o ˈna e e rave rahi feia faaroo teie e faaite nei i teie huru tâuˈa ore.
No reira, i roto i te hoê hiˈopoaraa i ravehia tau matahiti i teie nei i nia i te feia Marite faaroo Lutero, e 44 % o ratou tei parau e, ia ani noa mai to ratou orometua ia faaite i to ratou tiaturiraa i to ratou mau fetii e ere hoê â faaroo, eita roa ratou e na reira. Ia au i te hoê titorotororaa apî, hau atu i te hoê tuhaa i nia i te toru o te mau katolika marite e manaˈo nei e e nehenehe te hoê taata e riro ei katolika maitatai roa ma te ore e farii i te parau a te pâpa, e tae noa ˈtu i te pae no te morare.
I te fenua Tapone, e 79 % o te huiraatira teie e faaite nei e mea faufaa roa ia tiaturi i te Atua. Teie râ, mai ta te buka ra Te mau haapaoraa a te taata no teie nei tau (beretane) e faaite ra, hoê noa tuhaa i nia i te toru o te feia Tapone, e faaohipa ra i te hoê haapaoraa. No reira, no to ratou tâuˈa ore, e rave rahi mau taata o te parau nei i te tahi mea, o te ore râ e faaohipa ra.
Mai te peu e eita te mau metua e faaite i te anaanatae no te haapaoraa, mea varavara roa ia itehia te tamarii i te faaiteraa i te itoito e te anaanatae rahi i te pae faaroo. Ua faaite te hoê titorotororaa i ravehia i nia i te mau taurearea apî e 11 matahiti e tae atu i te 16 matahiti na te raatira o te Pu maimiraa i te pae no te feruriraa i te haapiiraa tuatoru no Bonn, i Helemani, e te imi nei te mau taurearea i te mau taata teitei o ta ratou e nehenehe e faariro ei hiˈoraa na ratou. I to ratou râ aniraahia o vai râ te feia ta ratou e faariro nei ei hiˈoraa na ratou, aita hoê i faahiti i te iˈoa o te hoê upoo faatere haapaoraa i te hoê noa ˈˈe taime.
Te mana politita e iti atura
Ua iti roa te mana politita i vai na i roto i te rima o te haapaoraa i mutaa ihora. No reira, i roto atoa i te mau fenua katolika, aita te Vaticana i manuïa i te tapea e ia faaotihia te mau ture e farii i te haamaruaraa i te tamarii, te faataaraa e te tiamâraa i te pae faaroo, aita hoi o ˈna e afaro ra e teie mau ohipa. Oia atoa, ua faahepo te mau ohipa i tupu i te Vaticana ia farii i te matahiti 1984 ra, i te hoê faaauraa parau i faaere i te katolikaraa i to ˈna tiaraa haapaoraa i haamanahia i Italia!
Te mea e noaa na i te haapaoraa hape i mutaa ihora na roto i te mau ravea haavarevare i te pae politita, te imi nei ïa oia i te ravea i teie mahana ia noaa mai ia ˈna na roto i te arai o te mau putuputuraa e arataihia e te mau ekalesiatiko toroa teitei, mai te arii epikopo no te Ekalesia no Beretane i Afirika Apatoa, o Desmond Tutu.
Maoti te tahoêraa e upootia ˈi, e hiˈa râ ia amahamaha anaˈe
Ua fa mai te pǔpǔ eukumene apî i Edimbourg (Ecosse) i te hoê apooraa rahi i faanahohia i te matahiti 1910, e te mau totaiete mitionare porotetani. Ua noaa ia ˈna i te hoê itoito apî inaha, ua ravehia te hoê tutavaraa no te turu i te autahoêraa i te pae faaroo e te au-maite-raa i te tahi e te tahi, ia nehenehe “te haapaoraa kerisetiano” e faahiti i te parau ma te reo hoê.
Ua rau te huru o te pǔpǔ eukumene. Ua ravehia te hoê ohipa faufaa roa i te matahiti 1948 ra maoti te haamauraahia te Apooraa eukumene a te mau Ekalesia i Amsterdam, e e 150 mau Ekalesia porotetani, beretane e orthodoxes, tei amui atu i teie taatiraa. I teie nei, te faahiahia nei te Apooraa inaha, ua tataipiti te rahiraa o to ˈna mau haapaoraa melo.
Noa ˈtu e e ere o ˈna i te melo no te Apooraa eukumene a te mau Ekalesia, mai te mea ra e te pee noa ˈtura te Ekalesia katolika i teie eˈa. No reira, i te matahiti 1984 ra, i te pu rahi a te Apooraa, i Helevetia, ua faatere te pâpa Ioane-Paulo II i te hoê oroa pureraa eukumene i pihai iho i te papai parau rahi a te Apooraa. Hau atu, i te avae me 1989, ua amui atoa ˈtu te mau auvaha katolika i roto i na hau atu i te 700 mau ekalesiatiko no Europa tei ruru i Bâle (Helevetia) i te hoê rururaa ta te hoê vea i parau e “te ohipa eukumene rahi roa ˈˈe mai te tau mai â o te Réforme”.
Mai te afaraa o te mau matahiti 30, ua rahi noa ˈtu â teie manaˈo farii i te mau faaauraa, a parare noa ˈi te manaˈo ra e e tupu te autahoêraa i rotopu i te taatoaraa o te mau haapaoraa “kerisetiano” na roto i te farii maitai o te Atua. Ei “haapapuraa” no taua autahoêraa nei, ua haapapu te Apooraa eukumene a te mau Ekalesia e te farii paatoa nei to ˈna mau melo i te haapiiraa no nia i te Toru Tahi, ma te faariro ia “Iesu Mesia ei Atua e ei Faaora”.
Te imi atoa nei te amuiraa faaroo kerisetiano i te ravea ia tupu te tahi auraa e te mau haapaoraa e ere i te kerisetiano. Ia au i te Buka parau paari a te haapaoraa (beretane), te titau ra oia i te tahi faaauraa “i rotopu i te mana teitei i te pae faaroo — oia hoi, ahiri e ua noaa te parau mau i te hoê faaroo, aita ïa e faufaa to te tahi atu mau faaroo — e te anoiraa o te mau faaroo e faataa ra e, i te mea e e ere te mau taa-ê-raa e vai ra i rotopu i te mau haapaoraa huru rau i te mea rahi roa, e nehenehe ïa e tuu i te hiti, e na roto i te anoiraa o taua mau faaroo atoa ra, e fa mai ai te hoê faaroo apî no te tau a muri aˈe”.
Tera râ, ua riro te haapaoraa hape mai te hoê taura i hamanihia e te mau taura iti huru rau e hutihia i te hoê pae e te tahi atu pae; e tupu ïa te ati i muri iho, no te mea aita hoê aˈe taata tei nehenehe e patoi i teie mau parau a Iesu e na ô ra e: “Te basileia i amaha e rave ia ˈna ihora, e pau ïa; e te oire e te fetii i amaha e rave ia ˈna ihora, eita ïa e mau.” — Mataio 12:25.
A farii i te parau mau, a faarue râ i te haavare!
Eita paha vetahi pae e hinaaro e farii i te parau mau. Teie râ, mea atâata roa ia tiaturi i te maitairaa o te mau ohipa mai te peu e eita e tia. “Ua hau atu i te hoê ui i teie nei to te mau Ekalesia tiaturi-noa-raa e e maitai atu te mau ohipa”, o ta te Times ïa no Lonedona i papai i te avae atopa 1988. Te na ô faahou ra oia e: “Noa ˈtu te itiraa mai te rahiraa feia faaroo i Beretane, aita te mau Ekalesia i haa no te faataa aore ra no te taui i taua huru nei, e aita atoa oia i tutava no te faatupu i te mau tabula ohipa tano maitai.” Inaha, te faaoti ra teie vea i te na ôraa e: “Eaha ta te hoê taiete tapihooraa tauihaa e rave ia iti roa ta ˈna mau taoˈa e hoo atura? E opua paha oia e opani, aore ra e imi o ˈna i te ravea no te haamaitai i te mea o ta ˈna e pûpû ra i te taata e ta ˈna mau raveraa no te faaauraa i te ohipa.”
Aita e mea e haapapu ra e ‘e imi te haapaoraa i te tahi ravea no te haamaitai i te mea o ta ˈna e pûpû ra i te taata e ta ˈna mau raveraa no te faaauraa i te ohipa’. No te feia e mǎtaˈu nei i te Atua, te ravea hoê roa e noaa ˈi te tiaturiraa i roto i te tau a muri atu, o te fariuraa ˈtu ïa i nia i te haapaoraa mau otahi roa, aore roa ta ˈna mau anavai pape i te pae varua e nehenehe e pau. Area ra, “Fatata roa te haapaoraa hape i te faautuahia”. E ite atu ïa outou i teie parau ia taio outou i teie tumu parau i roto i te vea i mua nei.
[Tumu parau tarenihia i te api 30]
Te mau Ite no Iehova: eita ta ratou mau pape e pau
“A topa rii mǎrû noa ˈi te mau haapaoraa tahito, a faarue noa ˈi te taata i te fare pure e te hiero, te rahi roa nei te taata e amui atu nei i roto i te mau Ite no Iehova e te hoo mai nei ratou i te mau fare pure tei faaruehia e te mau fare apî ia nehenehe ratou e farii i to ratou mau melo apî.” — Te Vea Iti, vea no Canada.
“I Italia, te vai ra i teie nei fatata e maha ahuru ma pae tausani [Ite no Iehova] (...). Te pia nei taua pǔpǔ faaroo nei i te mau vea faahiahia mau e te anaanatae roa (mea rahi roa te mau parau apî i roto e te mau tumu parau i papaihia na te ao atoa nei), te nenei nei i te mau buka e tano maitai no to tatou nei tau, o te nehenehe e faataa ˈtu i te parau i te feia iriti parau katolika ite roa ˈˈe, e te opere nei oia i te mau Bibilia i hurihia ia au i te papai hebera (...). Maoti teie mau ravea atoa, ua manuïa roa te mau Ite no Iehova.” — Famiglia Mese, vea katolika italia. (Ua papaihia teie tumu parau i te matahiti 1975 ra; i te avae eperera 1989, e 169646 Ite no Iehova i Italia.)
“Ia bapetizo tatou e piti aore ra e toru taata, e mau hanere ïa feia [ta te mau Ite no Iehova] e bapetizo ra.” — Te poro evanelis, vea a te Feia opere vea evanelia. (I te matahiti 1962 ra, matahiti i reira teie tumu parau i te piaraahia, e 69649 rahiraa taata ta te mau Ite no Iehova i bapetizo. I te matahiti 1988, e 239268 mau Ite apî tei bapetizo ia ratou.)
“I te matahiti 1962, ua faaoti vau i te hoê tuatapaparaa no nia i te mau Ite no Iehova na roto i teie nei parau: ‘Aita vau e tiaturi ra e e paruparu te Taiete a te Ao apî i te hoê mahana.’ (...) [I teie mahana, i te matahiti 1979,] ua tataipiti te rahiraa o te mau Ite. E nehenehe e tiaturi e e tataipiti faahou teie numera i roto i na ahuru matahiti i mua nei.” — William Whalen, U.S. Catholic. (Mai te 989192 i te matahiti 1962 ra, ua maraa te numera o te mau Ite i nia i te 3592654 i te matahiti 1988.)
Mai te matahiti 1970, ua maraa te numera o te mau Ite no Iehova i te Hau Repubilita no Helemani (o Berlin-Ouest atoa to roto) i nia i te 38 %. I roto i na 30 matahiti hopea nei, ua maraa te numera o te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova mai te 161 e tae atu i te 317 i te mau Pays-Bas e e mai te 825 e tae atu i te 1257 i te fenua Beretane. No taua maraaraa nei i titauhia ˈi e ia patuhia te mau Piha o te Basileia e rave rahi i roto i taua nau fenua nei. — A hiˈo i te paratarapha 6 o teie tumu parau, i raro aˈe i te upoo parau iti ra “Ua haapourihia te mau opuaraa faahiahia roa”.
[Hohoˈa i te api 31]
I roto i te tereraa ru o teie nei ao, te ore atura te puai o te haapaoraa.