VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g89 8/11 api 13-16
  • 21raa o te tuhaa: mai te matahiti 1900—Te mau ahu î roa i te toto

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • 21raa o te tuhaa: mai te matahiti 1900—Te mau ahu î roa i te toto
  • A ara mai na! 1989
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau tusia taata i pûpûhia no te hoê atua haavare
  • “Manii atura te toto hara ore ia ratou”
  • E faautuahia ratou no to ratou taparahiraa i te taata
  • No te aha te mau haapaoraa o te ao nei e mou ai
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • No te aha te mau ekalesia i mamû noa ˈi
    A ara mai na! 1995
  • Te tiamâraa mai i te haapaoraa hape
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • 22raa o te tuhaa: mai te matahiti 1900—Te haapaoraa hape—Tei roohia e to mutaa ihora!
    A ara mai na! 1989
Ite hau atu â
A ara mai na! 1989
g89 8/11 api 13-16

To te haapaoraa huru a muri aˈe ia au i to ˈna huru tahito ra

21raa o te tuhaa: mai te matahiti 1900—Te mau ahu î roa i te toto

“Aita e niu papu e haamauhia i roto i te toto.”—Shakespeare, rohipehe e papai aamu beretane (1564-1616)

TE HAAMANAˈO ra anei outou i te ati i tupu i Jonestown (Guyana) a 11 matahiti i teie nei? Hau atu i te 900 melo o te hoê pǔpǔ faaroo tei piihia te “Hiero o te nunaa” tei haapohe ia ratou i roto i te hoê haapoheraa rahi ma te inu i te hoê pape monamona i anoihia i te raau taero, e te rahiraa o ratou, ua ite maitai ïa eaha ta ratou ohipa e rave ra.

Ma te peapea rahi, ua aniani ihora te mau taata e: ‘Mea nafea te hoê haapaoraa e nehenehe ai e opua maite e taparahi i to ˈna mau melo?’ Inaha, fatata e 6000 matahiti i teie nei to te taata haamanii-noa-raa i te toto o te feia hapa ore na nia i te iˈoa o te haapaoraa. Teie râ, i te senekele XX, ua naeahia te mau maniiraa toto i nia i te hoê faito aita e faaauraa. E hiˈo anaˈe na i te tahi mau ohipa i tupu.

Te mau tusia taata i pûpûhia no te hoê atua haavare

Mai te matahiti 1914 mai â, ua haamanii e piti tamaˈi rahi e tae noa ˈtu hoê hanere tiahapa mau aroraa haihai aˈe i te toto. I te senekele i mairi aˈenei, ua papai o Guy de Maupassant e: “Te here aiˈa, o te tahi atu ïa haapaoraa. Tera te huero o te mau tamaˈi.” Ia au i te Buka parau paari a te mau haapaoraa (beretane), “ua riro” te faahanahanaraa i te nunaa, tei piri roa hoi i te here aiˈa, “ei hoê o te mau huru haapaoraa o te ao no te tau apî na roto i to ˈna monoraa i te mau faufaa tumu i te pae faaroo tei topatari roa”. (Na matou e haapapu nei.) Maoti hoi i te turu i te haamoriraa mau, ua faatupu te haapaoraa hape i te hoê apoo i te pae varua i reira to te faahanahanaraa i te nunaa faaôraa ˈtu ia ˈna.

Te hiˈoraa papu roa ˈˈe, o te hiˈoraa ïa o Helemani nazie, i reira, i te omuaraa o te Piti o te Tamaˈi rahi, e 94,4 % rahiraa taata tei haapapu e e mau kerisetiano anaˈe ratou. Ua riro o Helemani ei pu no te haapaoraa porotetani, e ua faahanahanahia oia na te pâpa Pie X ei aiˈa no te mau “katolika maitatai roa ˈˈe o te ao nei”, inaha, ua tiaturihia e e riro o Helemani ei tuhaa maitai roa ˈˈe o te amuiraa faaroo kerisetiano.

Tera râ hoi, tei pihai iho i te mau porotetani to Adolf Hitler, e katolika hoi o ˈna, iteraa mai i te turu papu roa ˈˈe. I te matahiti 1930, ua horoa te mau mataeinaa e porotetani anaˈe te rahiraa, e 20 % o to ratou mau reo, area te mau mataeinaa katolika ra, e 14 % noa ïa. Tei roto atoa i te hoê mataeinaa e porotetani e toru tuhaa i nia i te maha o te taata, oia hoi te mataeinaa no Oldenburg, to te pae nazi noaaraa no te taime matamua i te pae rahi o te mau reo i te mau maitiraa a te hau no 1932.

Mai te huru ra e mea papu aˈe te apoo i vaiihohia e “te mau faufaa tumu i te pae faaroo tei topatari roa” i ǒ te mau porotetani maori râ i ǒ te mau katolika. Te vai ra hoi te hoê tumu: te tamǎrûraahia te haapiiraa faaroo e te faraa mai te pǔpǔ faahapa rahi, e mau ohipa anaˈe ïa na te mau porotetani tuatapapa i te parau faaroo helemani.

E tapao atoa mai tatou e eaha te tumu i turai i te mau katolika ia turu atu i te pae o Hitler. Ia au i te taata tuatapapa aamu helemani ra o Klaus Scholder, “mai mutaa ihora mai â, mea piri roa te pǔpǔ katolika helemani ia Roma”. I to ˈna iteraa e e riro te nazisme ei paruru i mua i te communisme, aita te Vaticana i haamarirau i te faaohipa i to ˈna mana no te turu ia Hitler. “Rahi noa ˈtura te mau opuaraa rahi i te faaotihia na te Curie”, o ta Scholder ïa e faataa ra, e, “i roto i te tupuraa mau, fatata e na Roma e faaoti no nia i te mau tumu parau atoa i te pae no te tiaraa e te tau a muri aˈe o te katolikaraa i raro aˈe i te faatereraa o te Toru o te Reich.”

Ia hiˈohia te ohipa o ta ˈna i rave i roto i na tamaˈi rahi toopiti ra, ua ino roa te roo o te amuiraa faaroo kerisetiano, inaha, teie te tahi parau i papaihia no ˈna ra (Concise Dictionary of the Christian World Mission): “Te vai noa ra i mua i te mata o te feia e ere i te kerisetiano (...) te haapapuraa e eita ta te mau nunaa tei noaa hoi ia ratou te haapiiraa kerisetiano hoê tausani matahiti, e ravea no te haavî i to ratou mau hiaai otia ore e, no te haamâha i to ratou mau hinaaro tia ore, ua tutui ratou i te ao atoa nei i te auahi e ua faatahe atoa i te toto.”

Parau mau, e ere te mau tamaˈi faaroo no teie nei. Tera râ, taa ê atu i te mau aroraa no mutaa ihora i reira te mau nunaa e haapaoraa taa ê e aro ai, i te XXraa o te senekele, te rahi noa ˈtura i te itehia i te mau nunaa hoê â faaroo i te aroraa te tahi e te tahi. Ma te papu maitai, mea ite roa te atua o te hanahana o te nunaa i te faatere i te mau atua o tera aore ra tera haapaoraa. A taparahi noa ˈi te mau katolika e te mau porotetani no te Fenua Beretane mai e no te Fenua Marite mai i te tahi atu mau katolika e mau porotetani i Italia aore ra i Helemani, i roto i te Piti o te tamaˈi rahi, i to ratou aˈe pae, ua na reira atoa te feia haamori i te Bouddha tapone i nia i te feia hoê â faaroo no Asia i te pae Apatoa-Hitia o te râ.

Inaha, eita e tia i te amuiraa faaroo kerisetiano, ua viivii roa hoi to ˈna mau ahu i te toto, ia faahapa ˈtu i te tahi atu mau haapaoraa. Hoê â hopoia ta te mau “kerisetiano” e ta te feia e ere i te kerisetiano, i te pae no te mau maniiraa toto i ravehia e te mau hau faatere tia ore o ta ratou i turu noa na e o ta ratou atoa i tuu roa ˈtu i nia i te parahiraa o te faatereraa.

Nafea râ te hoê haapaoraa e nehenehe ai e tuu i te hoê hau faatere na nia ˈtu i te Atua e e farii ia taparahi i to ˈna iho mau melo ei tusia na te atua o te tamaˈi?

“Manii atura te toto hara ore ia ratou”

Ua tano atoa teie mau parau i faahitihia i nia i te Iseraela tahito apotata, no te mau haapaoraa hape atoa, e no te amuiraa faaroo kerisetiano iho â râ (Salamo 106:37). Nafea e moe ai ia tatou i ta ˈna ohipa i rave i roto i te Taparahiraa rahi a te mau nazis i reira ehia rahiraa mirioni taata i taparahi-pohe-roa-hia? — Hiˈo A ara mai na! o te 8 no eperera 1989 [neneiraa farani].

Ua mamû noa atoa te mau upoo faatere haapaoraa helemani i te tahi atu taime, tei ore i ite-maitai-hia, e ohipa haama atoa râ. I te matahiti 1927, e piti matahiti i muri aˈe i to Hitler faataaraa i to ˈna mau manaˈo hiˈo ino i te nunaa ěê i roto i ta ˈna buka Mein Kampf, ua pia o Joseph Mayer, te hoê katolika tuatapapa i te parau faaroo, i te hoê buka i nanaˈohia i te parau faatia a te epikopo. Teie te nehenehe e taiohia: “Te feia i roohia i te maˈi o te feruriraa, te feia maamaa e te tahi atu mau taata paruparu, eita e tia ia ratou ia fanau i te tamarii e eita atoa e tia ia ratou ia tutui i te auahi.” Ua manaˈo te orometua faaroo lutero ra o Friedrich von Bodelschwingh e ua tuea te faaoreraa i te aravihi o te mau huma no te fanau, e te hinaaro o Iesu.

Ua faaohipahia ˈtura teie mau manaˈo, i turuhia na e te tahi mau upoo faatere haapaoraa, ei niu no te “ture no nia i te haapohe-oioi-raa i te taata maˈi” i faaotihia e Hitler i te matahiti 1939 ra. Maoti taua ture nei, i haapohehia ˈi e 100000 feia i roohia i te fifi i te pae no te feruriraa, e te manaˈohia ra e e 400000 rahiraa taata tei faaorehia to ratou aravihi no te fanaua.

E tae roa ˈtu i te matahiti 1985, oia hoi e 40 matahiti i muri aˈe i te hoperaa te tamaˈi, ua faaroohia ˈtura teie parau ta te mau tia o te Ekalesia no Lutero i faahiti i mua i te aro o te taata, i Rhénanie: “Aita ta matou Ekalesia i faaite i te patoiraa papu i mua i te faaheporaa ia faaore i te aravihi no te fanau o te taata, i mua i te taparahiraa i te feia maˈi e te mau huma, e oia atoa i mua i te mau tamataraa hairiiri mau i ravehia i nia i te mau taata. Te ani atu nei matou i te feia i hamani-ino-hia e ora noa nei e to ratou mau fetii, ia farii i to matou tatarahapa.”

Parau mau, ua iti roa mai teie ohipa haapohe-oioi-raa i te taata i ravehia e te hau faatere i to te epikopo no Münster, faahitiraa i te mau parau faahapa etaeta mau i te 3 no atete 1941, inaha, ua faaau oia i teie mau huru raveraa i te mau ohipa taparahi taata. No te aha râ i tiaihia ˈi 19 avae e ia ravehia 60000 mau taparahiraa taata hou e faaite ai i teie manaˈo tatarahapa i mua i te taata?

E faautuahia ratou no to ratou taparahiraa i te taata

E rave rahi mau haapaoraa teie e parau nei e te faatura ra ratou i te ora e te hinaaro ra ratou e paruru i to ratou mau taata i te ino. Teie râ, te faaara mau ra anei te mau upoo faatere haapaoraa i to ratou mau taata no nia i te ino o te avaava, o te raveraa i te raau taero, o te inu-hua-raa i te ava, te raveraa i te toto aore ra te peu taiata? Te mea ino roa ˈtu â, te faautua ra anei ratou mai te faahaparaa etaeta a te Bibilia, i teie mau ohipa a te tino nei ma te faataa ˈtu i te feia haere pure e ia rave ratou i teie mau peu, eita ïa te Atua e farii mai ia ratou? — Ohipa 15:28, 29; Galatia 5:19-21.

Te na reira nei vetahi mau haapaoraa. Te faaite nei te Ekalesia katolika e e rave rahi mau haapaoraa fondamentalistes [e titau ra i te tumu mau o te mau mea] i te faatura no te ora na roto i te faaauraa i te haamaruaraa i te tamarii i te ohipa taparahiraa i te aiû hapa ore. Teie râ hoi, te itehia ra e te mau ture no nia i te haamaruaraa i te tamarii i faaotihia i Italia, e fenua katolika, o te mau ture tiamâ roa ˈˈe ïa no Europa.

Hau atu, noa ˈtu e te faahapa atoa ra te haapaoraa a te Bouddha i te haamaruaraa i te tamarii, te faaite maira te mau numera i tapaohia mai e, i roto i te hoê noa matahiti, e 618000 mau haamaruaraa tamarii tei ravehia i te fenua Tapone, e 70 % rahiraa feia faaroo i te Bouddha i reira. No reira, teie atura ïa te uiraa: E tia anei ia haava i te hoê haapaoraa ia au i te mau parau a to ˈna mau tia mana e te tahi atu mau raatira haapaoraa aore ra ia au i te mau ohipa a te rahiraa o te feia e faaohipa ra i teie mau haapaoraa?

I te pae no te faaararaa i te taata ino, te faaea mamû noa ra te haapaoraa i roto i te tahi atu tuhaa: te tuatapaparaa i te tau ia au i te Bibilia e te tupuraa o te mau parau tohu. Te faaite ra teie nau tuhaa e ua haamauhia te Basileia o te Atua i te raˈi ra e ua horoahia ˈtu i roto i te rima o Iesu Mesia i te matahiti 1914 rab. Te faatupu nei te amuiraa faaroo kerisetiano i te oroa i parauhia no te mahana fanauraa o Iesu i te mau matahiti atoa i te avae titema. Teie râ, ia au i te hiˈoraa o te mau upoo faatere o te haapaoraa ati iuda o te senekele I, o tei ore i farii ia Iesu ei Arii i maitihia e te Atua, aita atoa te mau upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano i faaite e ua haamata Iesu i te faatere.

Ia au i te Ezekiela 33:8, i to ratou oreraa e faaara i ta ratou nǎnǎ no nia i te ati e noaa mai ia ofatihia te mau ture a te Atua no nia i te morare aore ra te oreraa e auraro i te Basileia o te Atua, ua faautuahia te mau raatira haapaoraa atoa no te ohipa taparahi taata. Inaha, ia mamû noa ratou, te faaite ra ïa te reira e te faaea ohipa ore noa ra ratou, a roo-noa-hia ˈi te mau mirioni o to ratou mau taata faaroo i te utua pohe.

I to ˈna haaviiviiraa i to ˈna ahu e te toto o te taata hapa ore ra, ua haafaufaa ore te haapaoraa hape i te toto ta Iesu i pûpû no te faaora i te mau taata (hiˈo Mataio 20:28 e Ephesia 1:7). No taua tumu nei, ua fatata roa te taime, oia mau ua piri roa mai taua taime ra, e tuuhia ˈi te tahi atu toto i nia i te haapaoraa, to ˈna iho toto! — Apokalupo 18:8.

E faautuahia iho â “Te haapaoraa hape — Tei roohia e to mutaa ihora!”. E ite atu outou e nafea râ te reira e tupu ai i roto i te tumu parau i mua nei.

[Nota i raro i te api]

a Te faahaamanaˈo maira taua mau huru raveraa nei i te taparahiraahia te tahi 300000 e tae atu i te 3000000 mau “vahine hiˈohiˈo” o tei haapohehia mai te senekele XV mai, ma te farii maitai a te pâpa.

b A hiˈo i te buka ra E nehenehe oe e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei, pene 16 e tae atu i te 18, i neneihia i te matahiti 1984 na te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

[Tumu parau tarenihia i te api 15]

“Na te mau vahi e rave rahi o te ao nei, ua riro te haapaoraa ei hopue no te orureraa hau. (...) Te faatupu noa nei oia i te mau taparahiraa taata i Irelane Apatoerau, i te fenua raro no Inidia e i te fenua Philipino.” — Te Buka parau paari a te mau haapaoraa.

[Hohoˈa i te api 14]

Aita te mau ohipa taparahi taata i ravehia i mutaa ihora e te haapaoraa hape, mai teie tutuiraa i te auahi i nanaˈohia te hoê hohoˈa i nia i te raau i te senekele XV ra, e nehenehe e faaauhia i te mau taparahiraa taata o ta ˈna i rave i teie senekele e XX.

[Hohoˈa i te api 15]

Te mau oe o te mau fare pure helemani tei faatahehia no te hamani i te mau mauhaa tamaˈi i titauhia i roto i te tamaˈi rahi matamua.

[Faaiteraa i te tumu]

Bundesarchiv Koblenz

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono