To te haapaoraa huru a muri aˈe ia au i to ˈna huru tahito ra
20raa o te tuhaa: mai te senekele XIX—Ua fatata roa te haamau-faahou-raahia te haamoriraa mau
“Mai te peu e e hinaaro oe e ite i te maramarama o te Atua, a tupohe ïa i ta oe iho mori.”—Thomas Fuller, taote e papai buka beretane (1654-1734)
UA FAAAUHIA te senekele XIX mai te hoê o te mau anotau itoito roa ˈˈe o te aamu kerisetiano, te hoê tau i tuea noa e te tau o te Réforme e to te mau senekele matamua o te anotau kerisetiano. Ua rau te mau tumu o teie itoito apî no te mau tumu parau e te mau ohipa i te pae faaroo.
Ua tapao te taata papai ra o Kenneth Scott Latourette, e 13 mau tumu papu, ua tuatapapahia hoi vetahi i roto i te tumu parau na mua ˈtu. Te na ô ra oia e “aita i itehia i mutaa ihora i te totaiete taata nei i te tauiraa rahi mai teie te huru i roto i te hoê area taime poto roa, i roto i te mau tuhaa huru rau.”
I te fenua Marite, mea papu maitai e te itehia ra te anaanatae apî i te pae faaroo. Inaha, i te omuaraa o te mau matahiti 1800, aita te rahiraa feia faaroo i raeahia i te 10 % o te huiraatira, e ua maraa teie numera i nia fatata i te 40 % i te hopea o te senekele. Ua rahi roa ˈˈera te anaanatae o te taata no te mau haapiiraa sabati, tei haamata i te fenua Beretane i te matahiti 1780 ra, e te reira, no te mea ïa, taa ê atu ia Europa ma, ua opanihia te haapiiraa faaroo i roto i te mau haapiiraa a te hau no te mea ua faataa-ê-hia te Ekalesia e te Hau i roto i taua fenua ra. Hau atu, ua haamauhia te mau ahuru rahiraa haapiiraa tuatoru faaroo e te mau taiete bibilia. I roto i te afaraa matamua o te senekele XIX, ua matara fatata e 25 mau fare haapiiraa no nia i te tuatapaparaa i te parau no te Atua i te fenua Marite.
I taua taime ra, ua parare roa ˈˈera te opuaraa mitionare na roto i te mau Ekalesia porotetani o te ao nei. I te matahiti 1792, ua faaitoito te taata beretane toroa tataˈi tiaa e orometua haapii atoa, i teie manaˈo na roto i te piaraa i ta ˈna buka Te tuatapaparaa no nia i te hopoia a te mau kerisetiano no te imi i te ravea ia fariu mai te etene (beretane). A tavini ai ratou ei mau mitionare i Inidia, ua iriti aˈera o Carey e to ˈna mau hoa i te Bibilia, i roto i to ˈna taatoaraa aore ra te tahi tuhaa, na roto hau atu i te 40 reo no Inidia e no Asia. Mea faahiahia roa te ohipa ta te tahi o taua mau mitionare matamua ra i rave i to ratou haaparareraa i te Bibilia.
Ua faatura-atoa-hia te hoê ite apî i taua tau ra, oia hoi te ihipapa no nia i te Bibilia, i te senekele XIX ra. I te matahiti 1799, ua itea maira i te mau faehau farani i Aiphiti, te hoê pǎpǎ ofai ereere, tei piihia i teie nei te ofai no Rosette. Ua nanaˈohia i nia iho te hoê parau i papaihia e toru taime, e piti taime na roto e piti huru papairaa no Aiphiti e hoê ra, na roto i te reo heleni. E taoˈa faahiahia roa hoi teie no te tuatapapa i te auraa o te mau papai taa ê no Aiphiti. I muri iho, ua itea atoa mai te ravea no te taio i te mau papai taa ê no Asura. E inaha, a ravehia ˈi vetahi mau heruraa i muri iho i Asura e i Aiphiti, e auraa apî atura ïa to te mau taoˈa hamanihia i iteahia mai. E rave rahi mau faatiaraa parau a te Bibilia tei haapapuhia mai i roto i te mau tuhaa haihai roa.
Ua tuama ratou i ta ratou iho mori
A rahi noa ˈi te anaanatae no te haapaoraa, ua rahi atoa te pǔpǔ feia e faahua parau ra ia ratou e feia faatitiaifaro. Teie râ, mea papu maitai e aita ratou pauroa i faaite i te manaˈo haavare ore. Ua faˈi o Kenneth Scott Latourette, tei faahitihia i nia ˈtu, e, i roto i te mau faaroo apî, “mea na roto mai” vetahi i “te faahinaaro, te aroraa e te nounou tiaraa”. Teie râ, eita iho â e tano i te Atua ia faaohipa i te mau taata faatitiaifaro o tei tuama i te mori o to ratou iho huru nounou tiaraa no te haamau faahou i te haamoriraa mau.
Ua faatupu teie mau mori mohimohi ra i te tahi huenaneraa o tei faaino i te tuatapaparaa no nia i te Atua. Ua faataa faahou aˈera te pǔpǔ faahapa rahi, no roto mai i te mau haapiiraa tuatoru no Helemani, i te auraa o te mau Papai ia au i te manaˈo o te ite aravihi ‘o te tau apî’. No teie pǔpǔ, ua riro te Bibilia ei buka ê atu i roto i te haapueraa buka aamu faaroo a te mau ati Iuda. Ua faatupuhia ˈtura te manaˈo feaa no nia i te mana teitei o te Bibilia no te faataa i te eˈa e tapae atu ai i te ora, e tae noa ˈtu te paari o te mau ture morare e paruruhia ra i roto i te mau api o te Bibilia.
Ua farii-maitai-hia te manaˈo o te pǔpǔ faahapa rahi, i roto iho â râ i te mau upoo faatere haapaoraa porotetani. Ia au i te hoê faataaraa parau, i te matahiti 1897, aita hoê o te mau melo o na haapiiraa faaroo porotetani e 20 no Helemani i farii faahou i te mau manaˈo tahito e haapapu ra e na vai i papai i na buka matamua e pae o te Bibilia e te buka a Isaia.
Tau matahiti i muri iho, i te matahiti 1902, ua tupu ihora te hoê aimǎrôraa no nia i te pǔpǔ faahapa rahi, i roto i te hoê apooraa a te mau Ekalesia presbytériennes no te fenua Ecosse. Teie ta te vea ra Edinburgh Evening News i papai: “Ia au i te pǔpǔ faahapa rahi, (...) ua riro te Bibilia ei buka aai, i reira te hoê taata poro e rave mai ai i te tahi mau parau rii morare, mai ta hoê taata tuatapapa morare aravihi e nehenehe e huti mai i te tahi tuhaa no roto mai i te mau aai a Esope.” Teie râ, te na ô faahou ra teie vea e: “E ere te pǔpǔ feia rave ohipa i te mea maamaa. Eita roa ˈtu ratou e haere atu i te pureraa no te faaroo i te mau taata tei roto roa hoi i te poiri.”
Ua faahiti te piti o te tumu parau i te mau parau faahapa roa ˈtu â tau mahana i muri iho: “Eiaha e huna i te parau. Ua riro te Ekalesia porotetani, ei faanahoraa haavare, e to ˈna mau aratai ei mau taata haavare rahi. Inaha, ua tae tatou i te taime e ahiri e te ora noa ra te taata i papai i te buka ra ‘Te anotau o te feruriraa’ i teie mahana, eita ïa o ˈna e pii-faahou-hia o Tom Paine te hairesi, o te orometua Thomas Paine râ, taote tuatapapa i te parau no nia i te Atua, orometua haapii i te reo hebera e te iriti parau no nia i te Faufaa Tahito i te United Free College no Glasgow. E fariihia hoi ia poro mai o ˈna na nia mai i te pupiti (...), e e monihia ïa o ˈna na nia i to ˈna tiaraa orometua tuatapapa i te parau no nia i te Atua.”
Te tahi huru
Mai to ˈna omuaraa mai â, ua haafaufaa na te haapaoraa porotetani i te fariuraa mai te taata tataitahi i nia i te faaroo e te oraraa kerisetiano, e ua faaohipa maite na i te mau Papai ma te tuu i te mau oroa moˈa e te tutuu i te hiti.
I te mau matahiti 1830 e 1840, e rave rahi mau porotetani poro evanelia tei faaite e ua fatata roa te pitiraa o te haerea mai o te Mesia, oia hoi te haamataraa o te Mileniuma. Ua parau ihora o William Miller, te hoê taata faaapu no New York, e e tupu te pitiraa o te haerea mai o te Mesia i te area matahiti 1843. Maoti teie manaˈo itoito mau no te Mileniuma i haamauhia ˈi te niu no te hoê pǔpǔ poro evanelia rahi roa ˈtu â e te itoito roa ˈtu â, oia hoi te fondamentalisme [pǔpǔ e tuatapapa ra i te tumu o te mau mea].
Ua riro hoi te fondamentalisme ei pǔpǔ patoi i te manaˈo feaa noa, te manaˈo tiamâ, te tiaturiraa i te mea e tano i te feruriraa e te fariiraa i te mau mea atoa, ta te huru farii noa a te mau porotetani i faaitoito noa na. Ua huti mai teie pǔpǔ i te iˈoa ra fondamentalisme no roto mai i te hoê haapueraa buka e 12 i parauhia The Fundamentals e i neneihia mai te matahiti 1909 e tae atu i te matahiti 1912 na te Taatiraa tuatapapa i te Bibilia Moody.
I te fenua Marite iho â râ, ua faaite teie pǔpǔ ia ˈna na roto i te mau ravea huru rau: te mau taatiraa tuatapapa i te Bibilia, te mau porotarama faaroo rahi i haapurorohia na roto i te afata radio e te afata teata, e te mau putuputuraa no te faaitoito-faahou-raa i te faaroo i reira e ohipahia ˈi i nia i te manaˈo horuhoru o te taata. Aita râ i maoro aˈenei, ua ino roa te roo o teie pǔpǔ na roto i te haerea hairiiri i te pae no te moni e te pae no te mau taatiraa pae tino o te tahi mau taata toroa teitei i roto i te fondamentalisme. Ua faahapa-atoa-hia teie pǔpǔ no to ˈna faaô-rahi-raa ˈtu ia ˈna i roto i te ohipa politita, mai te haamauraahia iho â râ o te Pae rahi morare, aita faahou râ i teie nei, i te matahiti 1979 ra.
Noa ˈtu e te parau ra te fondamentalisme e te paruru ra oia i te Bibilia, ua faaino roa râ oia i te mana o te mau Papai. Ei hiˈoraa, ua faataa oia na roto i te auraa mau, vetahi mau irava e mea papu maitai hoi e eita e nehenehe e na reirahia. Ei hiˈoraa, te parau nei vetahi mau melo o teie pǔpǔ e, ia au i te faatiaraa parau a te Genese, ua hamanihia te fenua nei i roto e 6 mahana e 24 hora. Inaha, mea papu maitai e e mau mahana taipe teie e mea maoro atu â teie area taime (hiˈo Genese 2:3, 4; Petero 2, 3:8). Ua faaino atoa te mau fondamentalistes i te mau Papai na roto i te tahi atu raveraa: te haapii nei ratou i te mau haapiiraa e ere no roto mai i te Bibilia, mai te mau haamauiuiraa mure ore i roto i te auahi o te poauahi, e i te tahi mau taime, e faaitoito atoa ratou i te haerea taa ê roa i ta te Parau a te Atua e titau ra, inaha, te opani nei ratou ia inu i te ava e te opani atoa nei i te mau vahine ia faaunauna ia ratou. No taua mau tumu atoa ra, ua turai te fondamentalisme i te mau taata e rave rahi ia faarue i te poroi a te Bibilia, ma te faariro i te reira ei poroi faufaa ore, te ore e tano i te feruriraa e te ore e tuea i te ite aravihi.
E tau to te mau mea atoa
Oia mau, te titauhia ra e ia haamau-faahou-hia te haamoriraa viivii ore! Teie râ, mai ta te Koheleta 3:1 e parau ra, “e tau to te mau mea atoa nei”.
I te senekele I, ua faaitoito faahou o Iesu i te haamoriraa mau na roto i te haamauraa i te kerisetianoraa. Teie râ, ua tohu oia e e tupu mai te ohipa apotata. Ua faaite oia e ‘e tupu apipiti noa’ te mau kerisetiano mau, e faaauhia i te “sitona”, e te mau kerisetiano haavare, e faaauhia i te “zizania”, ‘e tae roa ˈtu i te tau auhune’. I reira ïa te mau melahi ‘e rave ai i te zizania e ruuruu ai no te auahi’, area te mau kerisetiano mau ra e haaputuputuhia ratou e e fariihia mai ratou e te Atua (Mataio 13:24-30, 37-43). I te pitiraa o te afaraa o te senekele XIX, ua fatata roa te taime i faataahia no te haamau faahou i te haamoriraa viivii ore.
Ua fanauhia o Charles Taze Russell i te matahiti 1852 i Pittsburgh, i Pennsylvanie. I to ˈna tamariiriiraa ra, ua faaite o ˈna i te hoê anaanatae rahi no te Bibilia. I muri noa ˈˈe i te 20raa o to ˈna matahiti, ua faarue ihora oia i te taiete a to ˈna utuafare no te horoa i to ˈna taime taatoa no te pororaa. I to ˈna poheraa i te matahiti 1916 ra, ua parauhia e ua orero oia hau atu i te 30000 mau oreroraa parau e ua papai oia e rave rahi mau buka, oia hoi hau atu i te 50000 mau api.
Ma te farii i te ohipa faahiahia mau i ravehia e te tahi atu mau taata na mua ˈtu ia ˈna no te haaparare i te Bibilia, ua taa ia Russell e eita noa e navai ia iriti, ia nenei e ia opere i te mau Papai; no reira oia i haamata ˈi i te nenei i te vea e piihia ra i teie mahana Te Pare Tiairaa, i te matahiti 1879 ra. Teie te nehenehe e taiohia i roto i te numera matamua: “E ohie noa tatou i te ani e: ‘Eaha ta ta ˈu Ekalesia e parau ra no nia i teie tumu parau?’ maoti hoi i te ani e: ‘Eaha ta te mau Papai e parau ra?’ Mea rahi roa te mau tuatapaparaa faaroo, mea iti roa râ no nia i te Bibilia. No reira, ma te tapea noa i roto i to tatou feruriraa e ‘e nehenehe e noaa i te paari maoti te mau Papai’ e ‘e horoa mai te mau parau a te Fatu i te aravihi na te taata aravihi ore’, e tuatapapa anaˈe i te Parau a te Atua.”
E 110 matahiti i teie nei to Te Pare Tiairaa nenei-noa-raahia ma te tuutuu ore, e te tamau noa nei oia i te tuatapapa i te Parau a te Atua. I teie nei, te neneihia ra oia na roto e 106 reo, e ua hau atu to ˈna rahiraa i te 13 mirioni vea i te neneiraa hoê. E rave rahi mirioni taata tei haafaahiahia i te tauturu o ta ˈna e horoa nei i te pae no te tuatapaparaa, te papu-maitai-raa e te faaohiparaa i te mau haapiiraa bibilia.
Ua taa ê roa o Russell i te feia o to ˈna tau e titau ra i te hoê faatitiaifaroraa. Oia mau, aita o ˈna i faaitoito i te hoê huru taa ê no te haafatata ˈtu i te Atua aore ra aita atoa o ˈna i parau e ua ite o ˈna i te tahi orama aore ra ua faauruahia mai oia e te Atua. Aita i itea mai ia ˈna vetahi mau poroi moe mai te tahi mau buka huna, aore ra te tahi atu huru, e aita atoa o ˈna i faahua parau e e nehenehe ta ˈna e faaora i te feia maˈi. Hau atu, aita roa ˈtu o ˈna i parau e e nehenehe ta ˈna e tatara i te Bibilia. Ma te pûpû atu ia ˈna iho ei mauhaa i roto i te rima o te Atua, ua mau maite o ˈna i mua i te faahemaraa e tupohe i te maramarama o te Atua na roto i te “tuamaraa i ta ˈna iho mori”.
I te matahiti 1900 ra, ua papai o Russell e: “O te parau mau, eiaha râ ta ˈna tavini, te tia ia faahanahanahia e ia faaitehia.” Ua parau faahou oia e: “E oioi noa hoi tatou i te parau e auaa te taata poro i noaa ˈi te parau mau, ma te haamoe e no ǒ mai te parau mau atoa ra i te Atua, o te faaohipa ia au i to ˈna iho hinaaro i tera aore ra tera tavini.” Tera mau te tumu te mau taata papai e te mau taata iriti i te mau buka a te Taiete Watch Tower e ore ai e faaite e o vai râ ratou, mai te Tomite o te Tatararaa a te ao apî.
Ua faatoroahia te Arii a te Atua
I te senekele I, ua faaite o Ioane Bapetizo e ua fatata roa o Iesu i te haere mai ei Arii i maitihia e te Atua. I te senekele XIX, ua tae i te taime no te faaite e ua fatata roa o ˈna i te faatoroahia ei Arii i roto i te raˈi. No reira, ua faaite Te Pare Tiairaa no Siona i roto i te vea no mati 1880 e: “E hope ‘Te tau o te mau Etene’ i te matahiti 1914, e eita te basileia o te mau raˈi e mana hou teie matahiti.”
Mea na reira to te pǔpǔ tei matauhia i teie mahana i raro aˈe i te iˈoa ra Ite no Iehova, ôraa ˈtu i roto i te aamu hau atu i te hoê senekele i teie nei na roto i te faaiteraa e e haamauhia te Basileia o te Atua i te matahiti 1914. E riro te faatoroaraahia te Arii i maitihia e te Atua ei taahiraa e aratai i te haamouraa hopea o te haapaoraa hape, inaha, eita to ˈna mori mohimohi roa e mono faahou i te maramarama o te Atua.
A hopea ˈi te senekele XIX, aita te amuiraa faaroo kerisetiano i tapaohia i te tapao o te tavini a te Atua. No reira ˈtura, mea tano mau â ia faarue te Atua ia ˈna. Ua fatata roa to ˈna haavaraa. A taio i te numera i mua nei ia nehenehe outou e ite hau atu â.
[Tumu parau tarenihia i te api 21]
Vetahi mau tamarii hopea o te Réforme
Te Ekalesia a te Mesia, scientiste: Ua matauhia teie pǔpǔ faaroo i raro aˈe i te iˈoa ra Ite aravihi kerisetiano. Ua haamauhia oia i te matahiti 1879 e Mary Baker Eddy, te hoê vahine o tei anaanatae rahi i te tuhaa o te oraora-maitai-raa. I te matahiti 1866, i te mea e ua ora oioi noa mai oia i te pepe o te hoê ati ino roa, ua taa ˈtura ia ˈna e ua itea mai ia ˈna te mau ravea a Iesu no te faaora i te feia maˈi e no te faatia faahou mai i te taata pohe. I roto i ta ˈna buka Science et Santé avec la clef des Ecritures, i neneihia i te matahiti 1875 ra, ua faataa mai oia e mea puai aˈe te pae varua i te pae tino, e te hara, te maˈi, te pohe, e te tahi atu mau mauiui, e mau manaˈo hape anaˈe ïa te nehenehe e araihia na roto i te ite o te parau mau e na roto i te raveraa mai i te hoê huru feruriraa tano e tuea maitai e te Maramarama, oia hoi te Atua.
Te mau Pǐpǐ a te Mesia: Ua fa mai teie Ekalesia i te matahiti 1832 maoti te mau presbytériens marite faaapî. Teie hoi ta ratou parau tumu: “A paraparau ia au maite i te mau Papai. A mâmu noa ia ore ratou e faataa i te parau.” Te parau ra te hoê buka no nia ia ratou e e feia “farii noa ratou i te pae faaroo e i te pae no te mau haapiiraa”. I roto i te tamaˈi i rotopu i te pae Apatoerau e te pae Apatoa o te fenua marite, ua faatupu te mau fifi i te pae politita i te mau amahamaharaa hohonu i roto i teie pǔpǔ. I te matahiti 1970, ua taiohia e 118 amaa, e to roto atoa te mau Ekalesia a te Mesia, i haamauhia i te matahiti 1906.
Te Nuu Faaora: Na William Booth i haamau i teie pǔpǔ faaroo tei faanahohia ia au i te faanahoraa a te nuu. Ua faatoroahia oia ei tavini méthodiste i muri noa iho i te 20raa o to ˈna matahiti, riro mai nei oia ei taata poro tei faataa ê mai ia ˈna i te matahiti 1861, e ma te tauturuhia mai e ta ˈna vahine, ua tavini ihora o William Booth no te poro i te evanelia i te feia veve i roto i te mau vahi veve roa no Lonedona. I te matahiti 1878, riro mai nei teie pǔpǔ i piihia Ohipa mitionare kerisetiano ei Nuu Faaora. Te titau ra hoi oia e “faaora i te taata” na roto i te tautururaa i te feia veve i te pae totiale: te feia aita e faaearaa faahou, te feia e pohe ra i te poia, te feia e hamani-ino-hia ra.
Te Ekalesia ativenete mahana hitu: Tera te pǔpǔ rahi roa ˈˈe o na pǔpǔ e 200 ativenete. Te faahaamanaˈo ra to ˈna iˈoa i te tiaturiraa no nia i te pitiraa o te haerea mai o te Mesia. No roto mai te haapaoraa ativenete i te hoê pǔpǔ i haamauhia i te matahiti 1840 na te hoê tavini baptiste e ere i te ekalesiatiko, o William Miller. Ma te tiaturi e e tia ia faaohipa i na Ture Ahuru, te haapao nei te mau ativenete mahana hitu i te sabati i te mahana maa. Ua riro te vahine ra o Ellen Gould White, ei vahine faufaa roa i roto i teie pǔpǔ. Ma te haapapu e ua ite o ˈna i te tahi mau orama no ǒ mai i te Atua ra, ua vaiiho mai oia i te tahi mau papai ta vetahi mau taata faaroo e haafaufaa nei mai te Bibilia atoa.
[Hohoˈa i te api 20]
Ua haapapu mai te ofai no Rosette i te parau mau o te Bibilia.
[Faaiteraa i te tumu]
Courtesy of the Trustees of the British Museum.