VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g89 8/10 api 24-25
  • Te tamaˈi—Te ati taue e te mauiui rahi

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te tamaˈi—Te ati taue e te mauiui rahi
  • A ara mai na! 1989
  • Papai tei tuea
  • Te mau mahana hopea—‘E aro mai te tahi Basileia i te tahi Basileia’
    A ara mai na! 1988
  • Eaha te huru o te ao a 50 matahiti i teie nei?
    A ara mai na! 1995
  • Te tamaˈi—Te mau pepe ino roa
    A ara mai na! 1989
  • Eaha to te Atua manaˈo i te tamaˈi?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2016
Ite hau atu â
A ara mai na! 1989
g89 8/10 api 24-25

Te tamaˈi—Te ati taue e te mauiui rahi

“NO OTI noa ˈtura to matou tere hiˈopoaraa e aita matou i roohia i te fifi. Te aratai ra to matou ofitie, te hoê taata mǎrû e te maitai, e ere hoi oia i te faehau aravihi roa, ia matou i to matou pae. Tuô maira te hoê taata tiai. Aita to matou ofitie i faahiti atura i te parau, pupuhi mai nei te hoê faehau tei mehameha roa, e puta ihora te mata o te ofitie. Ua pohe taua taata nei, inaha, ua puunena o ˈna i to ˈna iho toto.” No te faehau beretane ra o Edward B—, te faataa poto ra teie ohipa i te huru mauiui mau o te Piti o te Tamaˈi rahi.

Te tamata nei vetahi pae i te huna i te hohoˈa mau o te tamaˈi. Ei hiˈoraa, teie te huru faataaraa a te tahi feia haaparare parau no nia i te Tamaˈi rahi Matamua, oia hoi “hoê afaraa Aramagedo — te aroraa hopea i rotopu i te Maitai e te Ino (...) e hoê afaraa tataˈuraa no te tau Moyen Age, e anoihia ˈtu e te hoê maa hautiraa cricket iti.” (Te mau hohoˈa o te mana, beretane). E ere roa ˈtu hoi mai te reira te huru. Mea papu aˈe te faataaraa parau a te taata papai vea e papai buka atoa hoi o Ernest Hemingway, a papai ai oia e ua riro teie tamaˈi “ei ohipa rahi roa ˈˈe, e te taparahi taata roa ˈˈe, e te ohipa huenane hairiiri roa ˈˈe, i itehia aˈenei i nia i te fenua nei” — e tae roa ˈtu i te Piti o te Tamaˈi rahi.

Ua tapao noa na teie huru taparahi taata i te mau tamaˈi atoa o teie senekele e to mutaa ihora. “Ua faatupu te mau tamaˈi atoa o te aamu,” o ta Malcolm Browne ïa i papai, “noa ˈtu eaha to ˈna tumu aore ra to ˈna faatitiaifaroraahia, i te manaˈo hairiiri, te haama e te oto, i roto i te mau taata atoa i roohia e a ˈna ra.” I te fenua Viêt nam, ua ite mata roa ˈtu teie taata e eaha râ te mau taparahiraa taata e te mau ohipa hairiiri o te tamaˈi, teie râ, te manaˈo noa nei â o ˈna e “e ere roa ˈtu te hairiiri o te mau ohipa i ravehia i Viêt Nam i te mea apî i roto i te aamu o te taata nei.” — Te hohoˈa apî o te tamaˈi.

Eita e ore e ua tupu atoa teie mau huru ohipa riaria i roto i te Piti o te Tamaˈi rahi. Ua vavahi-roa-hia te fenua Helemani e te fenua Tapone e e rave rahi mirioni o to ratou mau taata tei pohe, te mau faehau e te feia tivila. Ua taiohia i Farani, hau atu i te 500000 feia pohe, e 400000 i te fenua Marite e e 450000 i te fenua Beretane. Te manaˈohia ra e e 20 mirioni ta te fenua Rusia. I muri aˈe i to ˈna faataaraa mai i te tabula i parauhia “te taoˈa aufau no te mauiui o te taata nei,” te na ô ra te buka ra Te Piti o te Tamaˈi rahi e: “I roto i te taatoaraa, e oia atoa te feia tivila, ua taparahi te tamaˈi hau atu i te 50 mirioni taata.”

E nehenehe atoa teie rahiraa feia tivila i pohe, e faahitihia ei tuhaa o te mea ta Gerald Priestland e faataa ra i roto i ta ˈna buka Priestland — Te maitai e te ino (beretane), mai “te tamaˈi taatoa: te hoê tamaˈi no te mau tane, te mau vahine e te mau tamarii, noa ˈtu e teihea râ ratou aore ra eaha râ ta ratou ohipa e rave ra, noa ˈtu e e ruhiruhia aore ra e taata paruparu roa.” Ua parau oia e mea papu maitai te reira i te taime “a tutui ai te mau nunaa hoa i te mau oire no Hambourg e no Dresde i te auahi, e a vavahi roa ˈi to Helemani i te mau oire no Liverpool e no Coventry.”

E ohipa faufau mau â te taparahiraahia te mau ahuru mirioni mau taata i roto i te tamaˈi. Eaha râ te huru o te taata i ora mai i te “manaˈo hairiiri, te haama e te oto” rahi o te tamaˈi? Ua pepe ratou i nia i teihea faito? E mea nafea ratou ia ora noa e taua mau pepe no roto mai i te tamaˈi ra? Na te tumu parau i muri nei e tuatapapa i teie mau uiraa.

[Hohoˈa i te api 24]

Ua haapohe te mau tamaˈi o to tatou nei senekele fatata hoê mirioni taata. Eita râ te mauiui, te oto, e te hepohepo rahi i faatupuhia e te tamaˈi, e nehenehe e taiohia. Mea nafea to te feia i ora mai, te mau faehau e te feia tivila atoa hoi, neheneheraa e faaruru i te reira? E nehenehe anei e tiaturi i te hoê ao aita e tamaˈi faahou, te hoê ao o te ore roa e ite faahou i teie ohipa mauiui mau?

Te tahi feia i ora mai i te aroraa i tupu i nia i te motu Eniwetok, i te mau motu Marshalls, i te matahiti 1944

[Faaiteraa i te tumu]

Official U.S. Coast Guard Photo

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono