To te haapaoraa huru a muri aˈe ia au i to ˈna huru tahito ra
19raa o te tuhaa: mai te senekele XVII e tae atu i te senekele XIX—Te amuiraa faaroo kerisetiano i mua i te hoê ao e taui ra
“Eita te manaˈo philosopho e tuea e te haapaoraa.”—Georg Herwegh, rohipehe helemani o te senekele XIX
“MANAˈO PHILOSOPHO”, mea fifi roa ia faataa i te auraa mau o teie parau no roto mai i te hoê parau heleni oia hoi te auraa “here i te paari”. Ma te faˈi e eita e nehenehe e horoa i “te hoê faataaraa taatoa e te hohonu”, te na ô ra te Buka parau paari apî beretane (beretane) e “no reira, e tia na mua ia faataa i te manaˈo philosopho, a tahi mai ‘te hoê tuatapaparaa no nia i te mau huru taa ê o te ite i noaa mai i te taata nei’, aore ra mai ‘te hiˈopoaraa ia au maite i te feruriraa, ma te tatuhaa-maitai-hia e te faataa-maite-raa, no nia i te mau tumu parau faufaa roa ˈˈe no te taata nei’”.
Te haapapu maitai ra teie mau parau e no te aha râ eita te haapaoraa mau e nehenehe e tuea e te manaˈo philosopho. Ua niuhia hoi te haapaoraa mau i nia i te faaiteraa a te Atua, eiaha râ i nia i “te mau huru taa ê o te ite i noaa mai i te taata nei”. Na mua roa ˈˈe, te tuatapapa nei oia i te parau no nia i te Poiete, eiaha râ i “te mau tumu parau faufaa roa ˈˈe no te taata nei”. Area te haapaoraa hape ra, mai te manaˈo philosopho atoa hoi, ua niuhia ïa i nia i te ite i noaa mai i te taata e te haafaufaa nei te reira i te mau tapitapiraa o te taata. Ua papu-maitai-hia teie nei huru i te senekele XVII, inaha, te faaruru atura te amuiraa faaroo kerisetiano i te hoê ao e taui ra.
E toru haamǎtaˈuraa
A fa mai ai te ite aravihi apî i te senekele XVII ra, mai te huru ra e eita iho â teie ite e tuea e te haapaoraa. Maoti te mau ohipa apî faahiahia roa i itea mai i te pae no te ite aravihi, ua faarirohia ˈtura teie ite ei mana teitei roa e te hapa ore, e fa mai nei te hoê haapaoraa apî: te scientisme [oia hoi te haapaoraa a te ite aravihi]. Ia au i te maramarama o te mau “haapapuraa” a te ite aravihi, mai te huru ra e eita te mau faataaraa a te haapaoraa e nehenehe e haapapuhia, inaha, mea atâata roa ïa. E ohipa apî te ite aravihi o te huti i te manaˈo o te taata; area te haapaoraa ra, mai te mea ra e ua hope ïa to ˈna anotau e mea au ore roa atoa.
Ua faaitoito aˈera te pǔpǔ taata e titau na i te maramarama o te feruriraa, parauhia te Manaˈo Philosopho o te Maramarama, tei parare roa i Europa i te XVIIraa e te XVIIIraa o te senekele, i teie huru hiˈoraa apî no nia i te haapaoraa. Ma te haafaufaa i te haereraa i mua i te pae no te feruriraa e i te pae materia, ua tuu te feia turu i teie pǔpǔ, i te mana politita e te mana a te haapaoraa i te hiti, e oia atoa te peu tutuu, e ua faaitoito ihora i te feruriraa faahapa. E parauhia na hoi e e aratai taua huru raveraa nei i te ite e te oaoaraa. Te na ô ra te Buka parau paari apî beretane e “no roto roa mai te mau aˈa tupuna” o te Maramarama “i te haapiiraa philosopho a to Heleni”.
No Farani mai teie pǔpǔ o te Maramarama. I Farani, o Voltaire raua o Denis Diderot te mau raatira rahi o taua pǔpǔ nei. I te fenua Beretane, o John Locke ïa e o David Hume to ˈna mau auvaha. Ua itea-atoa-hia mai te feia paruru i teie haapiiraa i rotopu i te mau metua marite matamua, mai ia Thomas Paine, o Benjamin Franklin e o Thomas Jefferson. Inaha, ua riro te faataa-ê-raa te Ekalesia e te Hau e titauhia e te Pǎpǎ ture marite ei faahiˈoraa no te mau manaˈo o te Maramarama. I Helemani, teie te mau melo tuiroo o teie pǔpǔ, o Christian Wolff, o Immanuel Kant, e o Moses Mendelssohn, te metua tupuna o te taata papai pehepehe ra o Felix Mendelssohn.
Te parauhia ra e ua faaite o Kant, mea au ore roa hoi na ˈna te haapaoraa, e ua riro te “maramarama” ei “faatiamâraa o te taata nei mai raro aˈe mai i te hoê suko o ta ˈna i faahepo ia ˈna iho”. Te faataa ra o Allen Wood, no te Haapiiraa tuatoru Cornell, e te auraa o te parau a Kant, oia ïa “te faanahoraa e roaa ˈi i te taata te itoito ia feruri o ˈna iho no nia i te morare, te haapaoraa e te ohipa politita, maoti hoi to ˈna manaˈo i te faaauhia e te mana politita, te mana ekalesiatiko aore ra te mana o te mau Papai”.
I roto i te piti o te afaraa o te senekele XVIII, ua haamata ihora te Anotau o te mau ravea apî, tei haamata i te fenua Beretane. I teie nei, aita e tuu-faahou-hia ra i te tapao i nia i te ohipa faaapu, i nia râ i te hamaniraa i te mau tauihaa na roto i te ravea o te mau matini e te mau raveraa taa ê no te hamani i te taoˈa. Ua taui roa aˈera te mau ohipa i te pae faaapu e te oraraa o te mataeinaa, e ua haere atura te mau tausani feia faaapu e ora i roto i te mau oire no te imi i te ohipa. No reira, ua itehia ˈtura te fifi i te pae no te ohipa, te fifi o te nohoraa, te veve e te tahi atu mau ati i taaihia i te ohipa, i roto i te tahi mau vahi.
E manuïa anei te amuiraa faaroo kerisetiano i te faaruru atu i na tumu haamǎtaˈuraa e toru nei oia hoi te ite aravihi, te Maramarama e te anotau o te mau ravea apî?
No te haapoto noa i te parau, ua tuuhia te Atua i te hiti
Ua pari te feia e haapao na i te mau manaˈo o te Maramarama e, o te haapaoraa te tumu o te rahiraa o te mau fifi o te totaiete taata nei. Te faataa ra te Buka parau paari a te haapaoraa (beretane) e, “ua monohia mai” te manaˈo ra e “e tia i te totaiete taata nei ia patuhia ia au i te mau hohoˈa i faataa-ê-na-hia e te Atua e te ture a te natura, na roto i te hoê huru feruriraa apî oia hoi: e tia i te totaiete ia riro ei ohipa no roto mai i te ‘feruriraa aravihi’ e te ‘ite’ o te taata. Fa mai nei te hoê manaˈo turu i te maitairaa o te taata nei i te pae totiale e tei faataahia e te taata e ere i te ekalesiatiko, o te faatupu i muri iho, i te rahiraa o te mau haapiiraa philosopho no nia i te taata nei a te ao no teie nei tau”.
I roto i taua mau haapiiraa nei, te vai ra te “haapaoraa tivila” i turuhia na e Jean-Jacques Rousseau, te hoê philosopho tuiroo no te pǔpǔ o te Maramarama. Ua niuhia teie haapiiraa i nia i te totaiete taata nei e i nia i te faaôraa ˈtu te taata i roto i teie totaiete, eiaha râ i nia i te hoê Atua e ta ˈna haamoriraa. Area te taata papai buka ra o Claude-Henri de Rouvroy, ua faaau mai ïa oia i te hoê “kerisetianoraa apî”, e o Auguste Comte ra, ta ˈna pǐpǐ, ua faahiti mai ïa oia i te parau no te hoê “haapaoraa a te Huitaata nei”.
I te hopea o te senekele XIX, ua parare roa ˈˈera te hoê pǔpǔ marite, parauhia te evanelia totiale, i rotopu i te mau porotetani. Fatata hoê â huru to ˈna mau manaˈo e to te mau haapiiraa e itehia ra i Europa ma. Te parau ra hoi te mau pǐpǐ o teie pǔpǔ faaroo e te hopoia matamua a te kerisetiano, o te faaôraa ˈtu ïa ia ˈna i roto i te aroraa totiale. I teie nei â mahana, mea rahi roa te mau porotetani e turu nei i teie pǔpǔ. Te vai atoa ra te mau pǔpǔ katolika hoê â e teie pǔpǔ porotetani, e turuhia nei e te mau perepitero rave ohipa i Farani e te feia tuatapapa i te parau no nia i te Atua e titau ra i te faatiamâraa i Marite latino.
Te ite-atoa-hia ra teie haapiiraa i rotopu i te mau mitionare a te amuiraa faaroo kerisetiano, mai ta te hoê vea Time no te matahiti 1982 i papai: “Ua faaô hau atu â te mau porotetani ia ratou i roto i te aroraa i te mau fifi rahi i te pae faanavairaa faufaa e i te pae totiale (...). No te pǔpǔ mitionare katolika e rahi noa ˈtura, te apitiraa ˈtu i te aroraa no te maitai o te feia veve, oia ïa te auraa te titauraa i te mau tauiraa papu i te pae faanavairaa faufaa e i te pae politita, noa ˈtu e te pae e titau ra i taua mau tauiraa nei, o te mau pǔpǔ orure hau marxistes ïa. (...) Inaha, te manaˈo nei vetahi mau mitionare e e ere te haafariuraa mai i te taata i roto i ta ratou faaroo ei hopoia mau na ratou.” Papu maitai, te tuea nei te manaˈo o teie mau mitionare e to te taata farani o Émile Durkheim e tuatapapa ra i te oraraa o te taata, o tei parau e, ‘o te totaiete taata nei teie e haamorihia nei, eiaha râ te Atua.’
Oia mau, ma te haapoto noa i te parau, ua tuu te amuiraa faaroo kerisetiano i te Atua i te hiti. Area i taua taime ra, te ohipa ra te tahi atu mau puai.
Ua monohia te Atua e te mau pǔpǔ e faahua parau ra ia ratou e faaroo
Aita ta te mau Ekalesia e ravea no te arai i te mau fifi i faatupuhia e te anotau o te mau ravea apî. Area te mau pǔpǔ i faahua parau e e mau pǔpǔ faaroo ratou, ua faateitei aˈera ia ratou i te na ôraa e e ravea ta ratou, no reira ua mono oioi noa ˈtura ratou i te mau Ekalesia.
Ei hiˈoraa, ua niu aˈera vetahi mau taata i to ratou oraraa i nia i te maimiraa i te moni e te mau taoˈa materia, haerea miimii hoi ta te anotau o te mau ravea apî i faaitoito noa na. Riro roa mai nei te titauraa i te mau taoˈa materia ei haapaoraa. Ua mono aˈera te ‘dala marite puai hope ra’ i te Atua Mana hope. Ua faahiti o Bernard Shaw i teie parau i roto i te hoê o ta ˈna hautiraa taata ora, i reira ua papai oia i teie parau e faahitihia e te hoê o te taata hauti: “E taata ona mirioni vau. Tera ta ˈu haapaoraa.”
Ua fariu tia ˈtu vetahi pae i nia i te ohipa politita. Ua tohu te philosopho socialiste ra o Friedrich Engels, te hoa ohipa o Karl Marx, e e mono atu te faatereraa socialiste i te haapaoraa i te hoê mahana, ma te rave atoa mai i to ˈna mau huru. Oia atoa, teie ta te orometua haapii ra o Robert Nisbet, i parau no nia i te parareraa te socialisme na Europa: “Ua faataa ê aˈera te mau socialistes ia ratou i te haapaoraa ati iuda aore ra i te kerisetianoraa no te fariu tia ˈtu i nia i te mau ravea monoraa: ua riro hoi te reira ei tumu faufaa roa.”
I mua i te manuïa-ore-raa te amuiraa faaroo kerisetiano no te faaruru atu i te mau tauiraa o te ao nei, ua tupu aˈera te mau puai i te rahi, mau puai ta te Buka parau paari a te ao kerisetiano (beretane) e parau ra “te mana o te feia e ere i te ekalesiatiko, te titauraa i te mea materia e te ite aravihi, te communisme tiaturi ore i te Atua, te here aiˈa, te pǔpǔ nazi, te pǔpǔ fasciste, te haapiiraa a Mao, te titauraa i te maitairaa o te taata e te tahi atu pǔpǔ e faahua parau nei e e mau faaroo anaˈe ratou”.
Ia hiˈohia te mau hotu a teie mau pǔpǔ philosopho faahua faaroo, mea tano maitai ïa teie mau parau a te rohipehe beretane ra o John Milton e na ô ra e: “E paari faufaa ore te reira, e manaˈo philosopho haavare.”
Te imiraa i te hoê faaauraa
No te mea ua mau ratou i rotopu i te mau faanahoraa ekalesiatiko faufaa ore e te mau pǔpǔ faahua faaroo haavare, ua imi noa na te mau mirioni taata i te hoê ravea maitatai aˈe. Ua manaˈo vetahi pae e ua itea mai teie ravea ia ratou i roto i te tahi huru tiaturiraa i te Atua, i parau-atoa-hia “haapaoraa natura”. Ua faataahia teie tiaturiraa, tei parare roa i te senekele XVII ra, mai te hoê faaauraa i rave mai i te manaˈo o te ite aravihi ma te ore râ e tuu i te Atua i te hiti. No reira, te mau déistes (te feia i farii i teie tiaturiraa), e mau taata manaˈo tiamâ aifaito noa ïa ratou.
Te haapapu ra o Wood e: “I roto i to ˈna auraa matamua, te tapaohia ra te déisme na roto i te tiaturiraa i te hoê Atua hoê roa e na roto i te faaohiparaa i te hoê faaroo i niuhia i nia i te tumu natura, eiaha râ i nia i te faaiteraa tei nia ˈˈe i te ite taata nei.” Teie râ, i to ratou faarueraa i “te faaiteraa tei nia ˈˈe i te ite taata nei”, ua tae roa vetahi mau déistes i te faarue roa i te taatoaraa o te Bibilia. I to tatou nei tau, noa ˈtu e eita teie parau déisme e faaohipa-pinepine-hia ra, te feia e parau nei e e kerisetiano ratou a faarue noa ˈi i te mana o ta ratou Ekalesia aore ra o te mau Papai, no te turu i to ratou iho mau manaˈo aore ra te mau haapiiraa philosopho taa ê o te oraraa, inaha, te pee nei ïa ratou i te mau faaueraa a te déisme.
Te mau haapiiraa hoê â e te haapiiraa e faataa ra e mea tupu noa mai te mau mea atoa
Ua tupu te aroraa rahi roa ˈˈe i rotopu i te ite aravihi e te haapaoraa, i te piaraahia te buka ra L’origine des espèces, buka i reira to te taata papai ra o Darwin faataaraa mai i ta ˈna haapiiraa no nia i te tupuraa te mau mea ma te opua-ore-hia. I te omuaraa, ua faahapa uˈana aˈera te mau upoo faatere haapaoraa no Beretane e no te fenua Marite, i teie haapiiraa. Ua ore oioi noa râ teie patoiraa. Te na ô ra te Buka parau paari a te haapaoraa (beretane) e, i te poheraa o Darwin “ua faaoti aˈera te rahiraa o te mau ekalesiatiko e feruri maite ra e tei faaite i to ratou manaˈo, e e tuea maitai te haapiiraa no nia i te tupuraa te mau mea ma te opua-ore-hia e te maramarama o te mau Papai”.
No reira paha ïa te Vaticana i ore ai i tapao atoa i te mau buka a Darwin i roto i ta ˈna Tabula o te mau buka opanihia; te taa atoa ra ia tatou i te huru o te feia i putuputu mai i te rururaa a te Apooraa rahi a te mau haapaoraa i tupu i te matahiti 1893 i Chicago. I mua i te feia bouddhistes e hindous i putuputu mai, ua parau te hoê taata orero “kerisetiano” e: “Te faaî ra te haapiiraa no nia i te tupu-noa-raa te mau mea ma te opua-ore-hia, i te apoo e itehia ra i te omuaraa o ta tatou haapaoraa, e mai te peu e ua mauruuru roa te ite aravihi maoti te haapiiraa ra e ua tupu noa mai te mau mea, ei ravea poieteraa, te feia na ratou te hopoia no te iteraa e te hereraa i te mau eˈa o te Atua, eita ïa ratou e farii maitai [i teie haapiiraa] mai te peu e e parau noa ˈtu ratou e oia.” Ua fariihia ˈtura teie faahitiraa parau na roto i te mau haapopouraa puai.
E ere teie haerea i te mea maere ia hiˈohia te faahiahia o te taata no te haapiiraa i parauhia te haapaoraa e faaau i te mau ohipa i te senekele XIX ra. O te hoê ïa tuatapaparaa ia au i te ite aravihi no nia i te mau haapaoraa o te ao nei no te faataa i te mau taairaa e vai ra i rotopu ia ratou e no hea mai ratou. Ei hiˈoraa, ua faataa te taata beretane o John Lubbock e tuatapapa ra no nia i te huru o te taata, i te haapiiraa e ua haapao te mau taata, i te omuaraa ra e feia tiaturi ore anaˈe i te Atua, e rave rau mau huru haamoriraa: te fétichisme, te haamoriraa i te natura, te chamanisme e, i te pae hopea, te tiaturiraa i te Atua hoê.
Teie râ, mai ta te Buka parau paari a te haapaoraa e faaite ra, “ia hiˈohia te haapaoraa ia au i teie huru, e ere ïa oia i te parau mau papu i faaitehia mai e te atua, o te hoê râ tabula no nia i te tauiraa o te mau manaˈo o te taata no nia i te Atua e te pae morare”. Te feia i pee maite i taua haapiiraa nei, ua farii ohie noa ïa ratou i te déisme, te hoê “haapaoraa tivila” aore ra te hoê “haapaoraa no te Huitaata nei”, mai te mau tuhaa iti teitei aˈe i roto i te faanahoraa o te mau tauiraa apî a te haapaoraa.
Eaha ˈtura ïa te faahopearaa o taua huru haapiiraa nei? I te senekele XIX iho, ua parau te philosopho beretane ra o Herbert Spencer e ua ô te totaiete taata nei i roto i te hoê tereraa o te mau haereraa i mua, o te ore e tuea faahou e te haapaoraa. I to tatou nei tau, ua faaite te orometua haapii ra o Nisbet e, ia au i te manaˈo o te rahiraa o te feia tuatapapa i te oraraa o te taata, “te horoa nei” te haapaoraa “i te tahi mau hinaaro e titauhia ra e te mau taata, e ia ore noa ˈtu teie mau hinaaro e moe i mua i te tupuraa e te tauiraa o te oraraa o te huitaata nei, e tamau noâ te haapaoraa, noa ˈtu eaha to ˈna huru, i te riro ei tuhaa no te huru oraraa o te taata nei”. (Na matou e haapapu nei.) No reira, aita te mau taata tuatapapa i te oraraa o te taata nei, e tuu ra i te hiti i te manaˈo ra e e faaore roa te “tauiraa o te oraraa” i te mau huru haapaoraa atoa.
Ua rahi roa te maimiraa i te haamoriraa mau
I te afaraa o te senekele XIX, ua papu-maitai-hia e te rave noa ra te amuiraa faaroo kerisetiano mai te tahi 200 matahiti mai â, i te hoê aroraa o ta ˈna e ore e upootia i mua i te tauiraa o te ao nei. Ua ino roa oia e riro mai nei ei haapiiraa philosopho a te taata nei. Te feaa noa ra te manaˈo o te mau mirioni taata, no reira, rahi roa ˈtura te titauraa i te haamoriraa mau. E nehenehe atura ïa e parau ma te ore e hape e, eita roa te hoê faatitiaifaroraa i te amuiraa faaroo kerisetiano e manuïa. Eaha ïa te mea e titauhia ra? Te haamau-faahou-raa ïa i te haamoriraa viivii ore. Na te tumu parau i mua nei e faataa mai i teie parau.
[Tumu parau tarenihia i te api 13]
I mua i te faaheporaa a te hoê ao e taui ra, ua farii te amuiraa faaroo kerisetiano i te tahi faaauraa
UA HAAPARUPARU TE FARAA MAI TE ITE ARAVIHI O TEIE NEI TAU i te faaroo i roto i te mea itea-ore-hia e ua faatupu i te feaaraa no nia i te mau mea tei ore i “haapapuhia” e te ite aravihi. Ua faaino te amuiraa faaroo kerisetiano i te parau mau bibilia na roto i te raveraa mai i te mau haapiiraa faufaa ore i parauhia e ua tano i te ite aravihi, mai te haapiiraa no nia i te tupu-noa-raa mai te mau mea ma te opua-ore-hia, e na roto i te faariroraa i te ite aravihi ei ravea arairaa i te mau fifi o te huitaata nei, maoti hoi i te Basileia o te Atua.
MAOTI TE PARARERAA TE MAU HAAPIIRAA POLITITA (te capitalisme, te hau manahune, te socialisme, te communisme e te vai atu â), ua tupu ihora te mau aroraa here aiˈa e te mau tatamaˈiraa i te pae no te mau haapiiraa. Ua moe atura te parau mau bibilia e na ô ra e, na te Atua, eiaha râ te taata nei, te tiaraa no te faatere. Ua faaino roa te amuiraa faaroo kerisetiano i te mau faaueraa tumu a te mau Papai: ua ofati oia i te faaueraa tumu no nia i te oreraa te kerisetiano e faaô atu ia ˈna i roto i te ohipa politita e ua amui atoa ˈtu oia i roto i te mau tamaˈi o tei turai i te mau melo o te hoê â haapaoraa ia aro te tahi e te tahi. Hau atu, ua turu atu te amuiraa faaroo kerisetiano ma te itoito rahi aore ra ma te ore e rave i te hoê aˈe ohipa, i te mau pǔpǔ politita e faahua parau ra e e faaroo ratou.
UA FAAITOITO NOA TE MARAARAA TE HURU ORARAA no roto mai i te anotau o te ravea apî e o te ite aravihi, i te miimii, te parau-tia ore i te pae totiale e te mau ohipa aifaito ore. I roto i teie tuhaa, ua imi te amuiraa faaroo kerisetiano i te tahi faaauraa: ua tuu oia i te mau faufaa a te Atua i te piti o te parahiraa, inaha, mea au aˈe na ˈna ia haapao i te mau ohipa i te pae totiale, i te pae faanavairaa faufaa, i te pae no te parururaa i te natura e te pae politita.
[Tumu parau tarenihia i te api 15]
E haereraa i mua aore ra e otoheraa?
Te parau ra te Bibilia e: Ua poietehia te mau taata ma te tia roa e ua haapiihia ratou nafea râ ia haamori i to ratou Poiete. Aita râ ratou i auraro i te Atua, e fatata e 6000 matahiti i teie nei to ratou haere-noa-raa ˈtu i te inoraa i te pae tino e i te pae morare, ma te atea ê roa ˈtu i te haapaoraa mau o te omuaraa ra.
Te faaite ra te tupuraa e te tauiraa te taata i te pae tino e i te pae faaroo i roto i te roaraa o te tau e: Ua fa mai te mau taata na roto mai i te hoê mea ora matamua e aita roa ratou i tiaturi i te Atua. I roto i te roaraa o te mau mirioni matahiti i orahia mai, ua haere ratou i mua i te pae tino e i te pae morare, ma te piri roa ˈtu i te hoê huru maitatai roa i te pae faaroo, i te pae totiale e i te pae morare.
Ia au i te mea o ta outou i ite no nia i te haerea o te taata nei, te mau huru e itehia ra i roto i te ao nei e te huru o te mau haapaoraa i teie nei mahana, teihea o na faataaraa e piti nei tei tano maitai aˈe i te mau ohipa e itehia ra?
[Hohoˈa i te api 14]
Maoti te mau faataaraa papu ore a Darwin i roto i ta ˈna buka L’origine des espèces i ore ai te mau taata e rave rahi e tiaturi faahou i te Atua.
[Faaiteraa i te tumu]
Harper’s