Te tamaˈi—Te mau pepe ino roa
UA HAAMOU roa te puai taparahi taata o te tamaˈi i te mau mirioni mau tane, mau vahine e mau tamarii, ma te ore e haapao e feia aro anei ratou aore ra eita. Area te feia i ora mai ra, ua ino roa ïa ratou i te pae tino, i te pae no te here e i te pae feruriraa.
Te mau faehau
Ua ora mai e rave rahi mau faehau i te haamouraa, tera râ ua hoˈi mai ratou mai te pirioi e te huma ra te huru, e ua ino roa to ratou oraraa. Teie te hiˈoraa o te hoê faehau tahito tei ora mai i te Tamaˈi rahi Matamua — o tei mauiui noa râ e 30 matahiti te maoro i muri aˈe i to ˈna paapaaraa i te mǎhu aroraa taero (parauhia moutarde).
Mea pinepine râ, o te mau pepe i te pae no te here e i te pae no te feruriraa, te mea fifi aˈe ia ora. “Aita hoê o te mau taata i amui atu i roto i te mau aroraa o te Tamaˈi rahi Matamua, i manuïa i te haamoe roa i te mea i orahia e a ˈna ra,” o ta Keith Robbins ïa i papai i roto i te buka Te Tamaˈi rahi Matamua (beretane). “Oia atoa, te feia, ia hiˈohia ratou, aita ratou i aueue noa ˈˈe e ua haapaari ratou i mua i te ati, i roto râ, ua pepe roa ïa ratou,” o ta ˈna ïa e parau faahou ra. “Ehia rahiraa matahiti i muri iho, e arâ ratou i te po, no te mea aita ratou i nehenehe e tumâ i te tahi mau hohoˈa riaria roa i roto i to ratou feruriraa.”
Ei hiˈoraa, a manaˈo na i te hairiiri o te hoê noa mahana o te matahiti 1916, i te tupuraa te aroraa matamua o te Somme — e 21000 taata i pohe e e 36000 feia i pepe i roto noa i te nuu Beretane! “Mea varavara roa te mau taata i ora mai i te aroraa no Somme e faahiti i te parau no taua ohipa hairiiri roa ra. No te riaria o teie aroraa, vai noa ˈtura ratou ma te ore e taa e nafea râ. (...) Ua hepohepo roa te hoê taata i roto i to ˈna oraraa taatoa, no te mea te haamanaˈo noa ra oia e aita o ˈna i nehenehe e tauturu atu i te hoê hoa pepe tei pii mai ia ˈna a nee noa ˈi oia na nia i te fenua i ropu i na pae enemi e piti.” — The Sunday Times Magazine, 30 no atopa 1988.
“E mǎtaˈu oe i te haamauiui i te feia o ta oe i here,” o ta Norman J— ïa i parau, ma te faataa mai i te mau faahopearaa o to ˈna haamataroraa ia ˈna i te tamaˈi e to ˈna aroraa. “Mai te peu e e faaara taue noa mai te hoê taata ia oe, e pee taue noa ïa oe ma te opua e taparahi atu ia ˈna.” Eita ta te mau taata tei farerei i te mau huru tupuraa riaria mau e te maoro, e nehenehe faahou e faaite i to ratou mau manaˈo hohonu. “Mea fifi roa ia faaite i to oe manaˈo hohonu,” o ta ˈna ïa e faaite faahou ra. “Ua ite atoa vau i te tahi mau taata o tei maamaa-roa-hia i roto i te hoê taime hepohepo rahi. Ua ite au i te mau taata i te tuparariraa i te hapaina pia e a auau atu ai i te mau huˈahuˈa.”
E ere o Norman anaˈe mai teie te huru. “Hoê faehau tahito no Viêt nam i nia i te hitu e roohia nei i te hepohepo rahi i muri iho i te tamaˈi,” o ta te hoê vea ïa e faaite ra. Teie te upoo parau a te tahi atu vea: “Aita te tamaˈi i faaea no te mau taata e rave rahi.” Te na ô ra oia e: “Aitâ i moe atura i te mau mirioni faehau i aro na i Viêt nam, i teie tamaˈi o te tamau noa nei i te haamehameha ia ratou i te mau mahana atoa. (...) Ua haapohe vetahi pae ia ratou e ua hamani ino atoa i to ratou mau fetii. Te haamanaˈo faahou ra vetahi i te mau hohoˈa o te tamaˈi, te mau moemoeâ riaria e eita ratou e hinaaro faahou e paraparau atu i te taata. (...) Ua pepe roa to ratou feruriraa i te hoê pepe ino mau o te ore e ora faahou.”
Te topa roa ˈtu nei vetahi pae i roto i te ohipa taparahi taata. Eaha hoi te faufaa o te ora e te faufaa o te mau faaueraa tumu morare teitei no taua mau taata nei, inaha, mai ta Gerald Priestland i papai, “e nehenehe vau e faautuahia ia rave vau i te hoê ohipa taparahi taata i roto i teie huru tupuraa, area i roto i te hoê huru tupuraa ê atu, e noaa ïa ta ˈu fetia.” (Priestland — Te maitai e te ino). “Ua tonohia ˈtu matou i reira no te taparahi i te taata,” o ta te hoê faehau tahito no Viêt nam ïa i parau. “E i te poipoi aˈe, ua titauhia matou e hoˈi i te fare no te rave i te ohipa e e faaore i to mutaa ihora.” — Newsweek, 4 no tiurai 1988.
Te feia tivila
Ia au i te Frankfurter Allgemeine Zeitung, “ua haaputapû roa [na tamaˈi rahi e piti] i te manaˈo o te hoê ui taatoa. (...) Ua pepe roa te mau taata i ora i taua mau ohipa nei, e ua roo-atoa-hia ta ratou mau mootua e ta ratou mau hina i teie mau pepe. (...) E maha ahuru matahiti i muri iho, te fa maira te mau tapao no taua mau pepe tahito ra.” Te itehia nei teie mau mauiui na te ao atoa nei.
Teie te hiˈoraa o Mary C—, tei ora na i te fenua Beretane i pihai iho i te hoê vahi i topitahia e te mau Helemani i roto i te Piti o te Tamaˈi rahi. “Ua faaitoito noa vau i te huna i to ˈu mehameha ia ore ta ˈu mau tamarii e riaria atoa, e ua turai te reira ia ˈu ia puhipuhi rahi i te avaava,” o ta ˈna ïa e parau ra, “e i te pae hopea, ua roohia vau i te hepohepo rahi e te mehameha haere noa.”
No te fenua Helemani o Cilly P—, te tahi atu pae o te tamaˈi. Te faatia ra oia e: “I te mea e ua tapuni haere noa matou, ua ite matou e eaha te auraa o te parau ra e pohe i te poia.” Ua haapii atoa oia e eaha râ te oto. Te na ô faahou ra oia e: “I te mau taime atoa e faahitihia ˈi te parau no te taata i pohe aore ra te feia i moe, e manaˈonaˈo noa matou i ta matou mau tane. Ua faaarahia o Anni, te tuahine o ta ˈu tane momoˈa, e ua pohe ta ˈna tane na mua iti noa ˈˈe oia e fanau ai i ta raua nau maehaa. Na roto i te tamaˈi, ua ere-roa-hia e rave rahi mau utuafare fetii i ta ratou mau tane, to ratou fare e ta ratou mau faufaa.”
Ua faaino atoa te tamaˈi ia Anna V— no Italia. Te haamanaˈo ra oia e: “Ua inoino roa vau no te hairiiri o te tamaˈi e te mau mauiui ta to ˈu utuafare i faaoromai. Ua pohe to ˈu mama hoê matahiti i muri aˈe i te hopea o te Piti o te Tamaˈi rahi, e aita hoi o ˈna i farii i ta ˈna tamaiti tei hoˈi mai i te fare i muri aˈe i to ˈna tapearaahia i roto i te hoê aua tapearaa i Auteralia. Ua pohe to ˈu tuahine no te navai ore i te maa e no te mea aita o ˈna i rapaauhia. Aita vau i tiaturi faahou i te Atua no te mea ua faatia noa oia e ia tupu teie mau mauiui atoa e teie mau ohipa riaria mau.”
Mea fifi roa ia faaoromai i te mauiui taue e faatupuhia e taua mau tauiraa ra, taua mau faataa-ê-raa ra e taua mau fetii i pohe ra. Inaha, mea teimaha roa te hoo e titauhia ra i te taata. Ua faaite mai te hoê vahine apî, ua pohe ta ˈna tane i te tamaˈi no Malouines i rotopu i te fenua Beretane e te fenua Raparata i te matahiti 1982 ra, i te manaˈo o te mau mirioni taata ua moe te hoê taata i herehia e ratou i roto i te hoê tamaˈi, te na ô ra oia e: “Ua pohe ta ˈu tane no te tahi maa fenua iti aita hoi i taahia e teihea râ; e ohipa ïa na ˈu, te mau Malouines? (...) Te mea fifi roa ˈˈe, o te faarururaa ïa i te mauiui taue.” — Sunday Telegraph, 3 no atopa 1982.
A feruri atoa na i te mau pepe i te pae tino e i te pae no te here e haamauiui nei i te feia i ora mai i te hoê tamaˈi atomi. Te faahaamanaˈo maira te hoê parau i papaihia i te matahiti 1945 ra, oia hoi Hiroshima i teie nei, i te hairiiri o te mau faahopearaa riaria mau o te paainaraa te paura atomi i nia ia Hiroshima:
“I Hiroshima, e 30 mahana i muri aˈe i to te paura atomi matamua vavahiraa i te oire e faaaueueraa i te ao nei, te pohe noa nei te taata i te hoê maˈi huru ê roa e te mehameha atoa — aita teie mau taata i pepe i roto i te ati e te pohe nei ratou no te tahi tumu taa-ore-hia o ta ˈu e faaau nei i te maˈi pee atomi. E ere o Hiroshima mai te hoê oire i vavahihia e te paura. Mai te mea râ e ua rarerare roa oia i raro aˈe i te hoê matini faahuˈahuˈa tauihaa rahi mai te tuputupua ra te huru.” Hau atu i te 40 matahiti i muri aˈe, te mauiui noa nei â e te pohe noa nei â te taata no te paainaraa o taua paura ra.
Te mau tamarii
I roto i te taatoaraa o te mau taata i roohia i te ati o te tamaˈi, o te mau tamarii ïa te mea aroha roa ˈˈe. I roto i te mau fenua mai ia Etiopia, Lebanona, Nicaragua e o Cambodge, te faahepohia nei ratou ia faaô ia ratou i roto i te nuu.
“Ia hiˈohia te ohipa i tupu i Irania, o tei tono i te mau taurearea apî roa na roto i te mau aua i tanuhia i te topita, mea papu maitai e mea ohie aˈe ia faataui i te feruriraa o te mau tamarii, inaha, mea mama aˈe e e nehenehe ratou e faahepohia ia turu i te hoê pae no te hoê taime roa aˈe, ia faaauhia i te faehau taata paari”, o ta te Times no Lonedona ïa i papai. No nia i te mau faahopearaa ino e nehenehe e tupu mai i nia i taua mau tamarii nei, ua ui te peretiteni o te hoê taatiraa no te paruru i te mau tiaraa o te taata nei, i teie uiraa: “Nafea tatou e nehenehe ai e tiaturi e e riro mai ratou ei mau taata paari feruriraa tia e te aifaito maitai?”
Te itehia ra te hoê pahonoraa i taua uiraa nei i roto i te buka a Roger Rosenblatt, Te mau tamarii o te tamaˈi (beretane). Ua ani o ˈna i te manaˈo o te mau tamarii o tei ora noa na i roto i te tamaˈi. Ua faaite mai vetahi pae i te itoito rahi i mua i te mau ohipa riaria mau o ta ratou i ora mai. Area vetahi ra, mai “e rave rahi mau tamarii i faarue i to ratou fenua na nia i te pahi, te mau tamarii iho â râ ua faaea ˈtu to ratou mau metua i Viêt Nam, ua hepohepo roa ïa ratou.”
Mea nafea te feia i ora mai i te tamaˈi — te mau tane, te mau vahine e te mau tamarii — ia faaruru i te mau fifi ta te reira i faatupu mai i roto i to ratou oraraa? Nafea te tahi atu mau melo o te utuafare e nehenehe ai e tauturu atu ia ratou? E, e nehenehe anei e tiaturi e e ore roa teie mau ati riaria mau ra?
[Parau iti faaôhia i te api 28]
‘Ua tonohia ˈtu matou i reira no te taparahi i te taata. E i te poipoi aˈe, ua titauhia matou e hoˈi i te fare e e faaore i to mutaa ihora!’