VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g89 8/10 api 29-31
  • Te tamaˈi—Te rapaauraa i te mau pepe

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te tamaˈi—Te rapaauraa i te mau pepe
  • A ara mai na! 1989
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mauiui
  • Te mau pepe
  • Te ravea
  • A haamau i to outou tiaturiraa i nia i te mau parau tǎpǔ a te Atua
  • To te Atua manaˈo i te tamaˈi i teie mahana
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2016
  • Te tamaˈi—Te ati taue e te mauiui rahi
    A ara mai na! 1989
  • E nafea te tamaˈi e te faahuehueraa e ore ai?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2025
  • Eaha to te Atua manaˈo i te tamaˈi?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2016
Ite hau atu â
A ara mai na! 1989
g89 8/10 api 29-31

Te tamaˈi—Te rapaauraa i te mau pepe

NAFEA ia faaruru i te mauiui rahi o te tamaˈi? No te faahohonu roa ˈtu â i te aparauraa, ua uiui o A ara mai na! i te tahi mau taata i roohia i te ati o te tamaˈi.

Tei roto atoa o Bob Honis i na ahuru tausani mau marines (faehau) marite tei aro i roto i te aroraa no Iwo Jima, i te pae tooa o te râ no Patitifa, i te Piti o te Tamaˈi rahi. Aita matou e faatia ˈtu nei i to ˈna aamu no te faariaria i te taata, no te faaite noa râ e ua manuïa vetahi pae i te faaruru i te mau ati mauiui roa.

Te mauiui

“Ua piri roa ˈtu matou ia Iwo Jima i te hora vau e te afa i te 19 no febuare 1945. Aita te mau pupuhi rarahi o te pahi tamaˈi Tennessee i pupuhi faahou i muri mai ia matou, e ua tahurihuri ihora ta matou mau pahi parahurahu no te mea te topita maira te mau enemi na te pae tahatai mai. Ua itoito-roa-hia vau e ua ineine au no te aroraa. Ua apee atura matou i te mau nuu tamaˈi matamua, e ua tuô ihora vau i roto i te maniania e: ‘E homa, a vaiiho mai i te tahi na matou!’.

“I to matou tapaeraa ˈtu i nia i te pae miti, ua hâuˈa ˈtura vau i te hâuˈa ino o te ofai pupuhi, te rehu o te mouˈa auahi e te tauihaa e paapaa ra. Ua tano ihora to matou pahi parahurahu. Ua pohe te taata faatere i reira, e ua ino roa ta matou mau mauhaa atoa.

“Eita e moehia ia ˈu te hohoˈa o te mau faehau marines i pohe. Te tarava noa ra hoê te mata i roto i te one. Ua taamuhia to ˈna mau tiaa faehau, aita hoi e iri faahou i raro aˈe, i nia i te turi, inaha, ua motu to ˈna nau avae pautuutu maitai e te itoito, e toe noa mai nei te toea melo. A parahi ai au i roto i te hoê apoo o ta ˈu i ǒ oioi noa, fariu atura vau i te pae atau e ite atura vau i te hoê faehau marine e piˈo noa ra i mua, e ta ˈna pupuhi i nia i te ouma. Aita to ˈna e upoo faahou. Î roa ˈtura te pae tahatai i te tino pohepohe, ua motumotu roa te rahiraa e mea hairiiri roa hoi ia hiˈo atu. O te omuaraa noa râ te reira.

“Te mahana i muri iho, ua tonohia ˈtura vau no te haere e hiˈopoa i te hoê o to matou pǔpǔ. I to ˈu tapaeraa ˈtu i reira, auê ïa te riaria e! Te faehau matamua o ta ˈu i ite atu, aita ïa to ˈna e rima e e avae faahou, inaha, ua motu roa i roto i te paainaraa te hoê topita. Te vai noa râ to ˈna taupoo auri e te tamauraa i nia i te taa. Ma te mata araara maitai, te tiatonu noa ra oia i nia mai te huru ra e te feruri maite ra o ˈna. Ua topa haere noa te tahi atu mau faehau na te hiti ia ˈna mai te mau hauti rii fatifati tei apapa noa i nia i te hoê meumeuraa rehu ereere o te mouˈa auahi. Aita e hohoˈa faahou to to ratou mau tino tei î roa i te toto.

“Ua tamau noâ teie ohipa riaria i te toruraa o te mahana. Ua haamata ihora te mau tino pohe i te ino oioi noa. Ua puai roa te hâuˈa ino. Te mâi maira hoi na te mau vahi atoa. E aita e ravea no te horo atu.

“E maha mahana aroraa uˈana i muri iho, i te 23 no febuare, ua hutihia ˈtura te reva Marite i nia i te Mouˈa Suribachi, e ohipa tuiroo roa hoi te reira i teie nei. Maoti hoi i te faaite i to ˈu oaoa rahi, ua mauiui roa ïa vau. Te haaati noa ra te mau tino pohe ia matou. Aita hoi e faufaa faahou to te ora. Ua uˈana noâ te aroraa e tae roa ˈtu i te 26 no mati, i reira to matou haruraa ia Iwo Jiwa, i muri aˈe i te mau aroraa taparahi taata hopea ore. Te hoê ohipa hairiiri mau: e 26000 faehau marite e tapone tei pohe i nia i teie motu iti e 20 noa kilometera tuea.

Te mau pepe

“E tia ia ˈu ia oaoa inaha, ua faarue au i te nuu a te mau marines e ua hoˈi atu vau i te fare. Tera râ hoi, ua haamata ihora te mau mea atoa o ta ˈu i tapea noa na i roto i te hohonuraa o to ˈu aau, i te fa faahou mai, mai te hepohepo rahi e te manaˈo haafaufaa ore.

“Te haafifi noa ra hoi vetahi mau uiraa i to ˈu feruriraa. Mai te peu e e aita e faufaa to te oraraa, eaha ïa te tumu tatou e ora ˈi? E nehenehe anei e tiaturi i te hoê Atua e tapitapi ra no te taata nei? E tamau noa anei te mau ohipa o ta ˈu i ora na i te haapeapea ia ˈu nei i roto i te toea o to ˈu oraraa? I muri aˈe atoa i to ˈu faaipoiporaa ia Mary, aita to ˈu mau manaˈo hepohepo i faaea. Mea fifi roa hoi na ˈu ia tiaturi i te hoê oraraa papu e te oaoa, tera noa to ˈu manaˈo, e tupu faahou te tamaˈi e te mau ohipa taparahi taata faufaa ore, e i te pae hopea, e mou roa te fenua nei e te mau mea ora atoa.

Te ravea

“I muri iti noa ˈˈe i to mâua faaipoiporaa, ua haere maira e piti nau Ite no Iehova. Ua ani atura vau ia raua i te mau uiraa hohonu mau no nia i te tamaˈi, te mauiui e te tumu o te oraraa. I reira iho, ua horoa maira raua i te mau pahonoraa no roto mai i te Bibilia.

“Oia mau, te vai ra te hoê Atua aroha e tapitapi ra no tatou nei e o te fatata roa i te faaore i to tatou mauiui e to tatou oto (Salamo 83:18; Apokalupo 21:1-4). Aita, aita te Atua e farii ra i te mau tamaˈi e arataihia nei e te taata no te tahi mau tumu politita (Salamo 46:9; Isaia 2:4; Ioane 18:36). Eita, eita te fenua e mou roa i roto i te hoê haamouraa atomi. E vai noa mai râ oia e a muri noa ˈtu e e riro oia ei paradaiso, ei vahi nohoraa no te feia atoa o te auraro atu i te mau titauraa a te Atua. — Salamo 37:29; Isaia 45:18; Apokalupo 11:17, 18.

“A tamau noa ˈi au i te haapii i te mau parau tǎpǔ putapû mau a te Bibilia, ore mǎrû noa ˈˈera to ˈu manaˈo haafaufaa ore. Ua rahi roa to ˈu tiaturiraa e o te Basileia o te Atua te ravea papu hoê roa e itehia ˈi te hau e te ino ore i nia i te fenua nei. E faaore roa o Aramagedo, te tamaˈi a te Atua, i te ino atoa i nia i te palaneta nei. — Daniela 2:21, 22; Mataio 6:10; Apokalupo 16:14-16.”

A haamau i to outou tiaturiraa i nia i te mau parau tǎpǔ a te Atua

Ua haapii atoa te tahi atu mau taata tei mauiui roa, e eaha mau na te opuaraa a te Atua no te fenua nei, e te mau tumu no reira oia e faatia ˈi i te ino no te tahi taime. Ua faˈi atoa ratou e ua riro teie ite ei tumu papu o tei faaitoito ia ratou ia rapaau i te mau pepe ta te tamaˈi i faatupu i nia ia ratou.

Aita ïa matou e hinaaro ra e parau e, eita te tauturu a te mau taote e titauhia i te tahi taime. Teie râ, e horoa mai te tiaturiraa papu i niuhia i nia i te mau parau tǎpǔ ta te Atua i haapapai i roto i te Bibilia, i te hoê puai no roto roa mai i te taata o te tauturu ia ˈna ia faaoromai i te mau fifi ino mau.

E noa ˈtu e aita paha outou iho i roohia i te fifi o te tamaˈi. Teie râ, ua matau paha outou i te hoê taata mai teie te huru. Nafea ia tauturu atu ia ˈna? “A faaite atu e te taa ra ia outou i te huru o te taata i roohia i teie fifi e a faaitoito atu ia ratou, o ta Mary C— ïa e parau ra, ua roohia hoi oia i te ati o te tamaˈi. A tauturu atu ia ratou ia hiˈo i mua, ia haamau i to ratou feruriraa i nia i te mau parau tǎpǔ a te Atua eiaha râ i nia i te mau ohipa riaria no mutaa ihora,” o ta ˈna ïa e faaitoito ra. Oia mau, a faaite i te faaoromai, te hamani maitai e te aroha. A tauturu atu i taua mau taata ra ia faaruru i te oraraa ma te tiaturi papu.

E parau mai paha outou e: ‘Nafea hoi te hoê tamaˈi ê atu, oia hoi o Aramagedo, e nehenehe ai e faaora i te mau taata tei mauiui roa i roto i te hoê tamaˈi?’ E riro o Aramagedo, i reira te Atua e aro atu ai i te ino, ei tamaˈi o te ore roa ˈtu e faaino i te taata hapa ore. Eita teie tamaˈi e ofati i te mau ture parau-tia e te aroha. E tamaˈi ‘parau-tia’ teie no te mea o te feia ino anaˈe te pohe. — Apokalupo 19:11; Maseli 2:20-22.

Eita o Aramagedo e haamauiui, e faariaria, aore ra e faatupu i te mau pepe i te pae feruriraa i nia i te feia e ora mai. E tupu teie parau tohu i papaihia i roto i te Isaia 65:17-19 i roto i te ao apî a te Atua: “E ore hoi tei mutaaihora e manaˈohia, (...) e ore hoi e itea-faahou-hia i reira te reo oto e te reo auê.”

E riro te tamaˈi Aramagedo ei haamaitairaa no te mau taata atoa i haamauiuihia e te haavîraa puai e te mau aroraa taparahi taata no mutaa ihora — e tae noa ˈtu no te feia pohe (Salamo 72:4, 12-14; Ioane 5:28, 29). A feruri na: Te paradaiso i opuahia na e te Atua i te omuaraa ra, e haamauhia ïa!

Teie ta Bob Honis e parau ra: “No te faaore i te mau pepe o te tamaˈi, aita ˈtu ïa ravea maitatai aˈe maori râ te tiaturiraa a te Bibilia. E nehenehe oia e tamǎrû i te mau taata atoa i haamauiuihia e te tamaˈi. Ma te faahiti faahou i te parau a te Bibilia, ua riro teie tiaturiraa ei ‘tiataro no te varua’.” — Hebera 6:19.

[Parau iti faaôhia i te api 30]

“Tera râ hoi, ua haamata ihora te mau mea atoa o ta ˈu i tapea noa na i roto i te hohonuraa o to ˈu aau, i te fa faahou mai, mai te hepohepo rahi e te manaˈo haafaufaa ore.”

[Hohoˈa i te api 29]

I to matou tereraa ˈtu i Iwo Jima, ua tuatapapa matou i te hohoˈa fenua o te motu.

O Honis tera i te pae atau i nia roa

[Faaiteraa i te tumu]

U.S. Marine Corps

[Hohoˈa i te api 31]

O Bob raua o Mary Honis i teie mahana

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono