VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g89 8/9 api 12-13
  • Te peu mahu—Eaha te hopoia a te mau upoo faatere haapaoraa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te peu mahu—Eaha te hopoia a te mau upoo faatere haapaoraa?
  • A ara mai na! 1989
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te titauhia ra i te mau perepitero ia turu i te mau ture a te Atua
  • Te mau vea haavare — e mau aratai atâata
  • Te faaino nei ratou i te mau faaueraa tumu a te Bibilia
  • ‘A haapae i te paieti ore’
  • E tia anei i te mau Kerisetiano ia riri i te mau mahu?
    A ara mai na! 1997
  • Te peu mahu—Mea ino mau anei?
    A ara mai na! 1995
  • E tia anei ia faautua i te peu mahu?
    A ara mai na! 1989
  • Te Amuiraa faaroo kerisetiano i nia i te mau taahiraa avae o Kanaana
    A ara mai na! 1989
Ite hau atu â
A ara mai na! 1989
g89 8/9 api 12-13

Ia au i te Bibilia

Te peu mahu—Eaha te hopoia a te mau upoo faatere haapaoraa?

TEI roto te mau mahu e hinaaro mau ra e tavini i te Atua i te hoê huru tupuraa fifi mau. Mai ta te hoê o ratou i faaite, “mai te peu e tei roto oe i te hoê Ekalesia a ite ai oe e e mahu oe, eaha ta oe e nehenehe e maiti?”

No to ratou hinaaro e ite e eaha te tia ia rave ia farii mai te Atua ia ratou, e rave rahi mau mahu tei fariu tia ˈtu i nia i to ratou mau upoo faatere haapaoraa. Te horoa râ anei teie “feia i faatoroahia” i te aratairaa papu? Eaha ta ratou hopoia i mua i te mau mahu? Eaha ta ratou hopoia matamua i mua i te mau taata atoa?

Te titauhia ra i te mau perepitero ia turu i te mau ture a te Atua

Mea ohie roa te mau parau a te Bibilia ia haapapu oia e ‘ua haapaohia’ te mau tahuˈa o te tau Tahito ‘na te taata, ei rave i te mau mea o te Atua ra’. (Hebera 5:1.) Ia ˈna i tavini i to ˈna utuafare mai teie te huru, ua tauturu o Aberahama, patereareha no te tau Tahito, ia ˈna ia ‘haapao i te parau a Iehova’. — Genese 18:19.

Oia atoa, e hopoia faufaa roa to te autahuˈaraa i Iseraela tahito ra i te pae no te faaturaraa i te mau faaueraa tumu a te Atua. E titauhia na i te mau tahuˈa ia tauturu i te nunaa ia ‘vai noa ei taata no Iehova’. (Paraleipomeno 2, 23:16.) I teie mahana, mai i mutaa ihora atoa, e titauhia ïa i te feia te tia mai no te Atua, ia tauturu atu i to ratou mau taata ia ‘vai noa ei nunaa no Iehova’ e ia ‘tapea noa i To ˈna eˈa’.

No reira, e tia ia ratou ia haapii atu i te Parau a te Atua i te feia faaroo ra (Malaki 2:7). Ua faaite anei te mau ekalesiatiko e o ratou ‘te mau vea a te Atua’, ma te tauturu i te taata ‘ia tapea noa i To ˈna eˈa’? I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, aita ïa. Ua riro te peu mahu ei hiˈoraa papu maitai.

Te mau vea haavare — e mau aratai atâata

No te faaite i te parau mau, te faahapa ra te Bibilia i te peu mahu. Aita hoê aˈe parau e nehenehe e faaore i te mau irava bibilia mai ia Levitiko 18:22 e Roma 1:26, 27 (a hiˈo i te tabula iti). Ma te turu râ i te mau peu o teie nei tau o te ore e tuea ra e te Bibilia, teie ta te hoê perepitero jésuite i parau no nia i te mau taatiraa mahu: “No te mau taata e rave rahi, ua riro teie mau taatiraa ei ravea hoê roa e nehenehe ai ratou e ite i te oaoaraa e e horoa i te tahi auraa i to ratou oraraa.” Ia au atoa i teie huru hiˈoraa, ua faaau te hoê epikopo épiscopalien i te peu mahu ei “peu ta [te mau mahu] e ore roa e nehenehe e haavî”. Teie râ, te faahiti ra te Bibilia i te parau no te mau kerisetiano o te senekele I, o tei riro na i mutaa ihora ei mahu, i te na ôraa e: “Mai te reira hoi te hoê pae o outou na, ua horoihia râ outou.” — Korinetia 1, 6:9-11.

Te faahiti nei vetahi pae i te parau no te here no te faatitiaifaro i to ratou manaˈo o te ofati ra i te mau ture a te Bibilia, inaha, a hiˈo na i te mau parau a teie perepitero: “Ua riro te here, te here iho â râ e faaitehia ˈtu i te taata o tei taa ê roa e o tei tuuhia i te hiti, ei tamataraa rahi i roto i to tatou oraraa pae varua.” E teie ta ˈna parau faaotiraa: “Eita roa te manaˈo o Iesu e tafifi noa ˈˈe i nia i te peu mahu. No ˈna, teie hoi te fifi mau: te ora mau ra anei teie mau taata, noa ˈtu e eaha to ratou huru, i te hoê oraraa tei î i te here?”

Teie râ, aita te Bibilia e amui ra i te here mau e te here maamaa. Ua aifaito noa te here o te Atua e te parau-tia e e ô atoa mai te parau no te riri i te ino. Teie te aˈoraa etaeta mau a te Bibilia: “O outou o tei hinaaro ia Iehova ra, ia riaria outou i te ino.” (Salamo 97:10). I roto i te here mau, e ô atoa mai te aˈo, “o ta [Iehova] e here ra, o ta ˈna ïa e aˈo mai”. (Hebera 12:6.) No reira te titauhia ra i ta ˈna mau tavini ia “haapii i te parau ora, e ia faaite atu i te hapa a te feia e patoi maira”. (Tito 1:9.) E tia atoa ia haamanaˈo e, i te tau Tahito ra, ia haapao maitai te hoê tahuˈa i ta ˈna mau hopoia, “e rave rahi ta ˈna i faafariu mai i te ino ra.” — Malaki 2:5, 6.

Te faaino nei ratou i te mau faaueraa tumu a te Bibilia

I to tatou nei tau, hoê â huru te mau ekalesiatiko e te mau metua e faatia noa i ta ratou mau tamarii, o te mǎtaˈu hoi i te pǎpai ia ratou no te mea ‘e ere te reira i te tapao aroha i ta ratou tamarii’; no reira, a hia ˈtura matahiti i teie nei to te mau upoo faatere haapaoraa faaino-noa-raa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia. Eaha ˈtura ïa te faahopearaa? “No te mea aore te utua no te parau ino ra i tuu-vave-hia ˈtu, i haapapuhia ˈi te aau o te taata nei i te rave i te parau ino ra.” (Koheleta 8:11). Ei hiˈoraa, noa ˈtu e te faahapa nei te Ekalesia katolika i te mau taatiraa mahu i mua i te aro o te taata, ua faaite mai râ te hoê uiuiraa manaˈo e e 55 % o te mau katolika marite te manaˈo nei e e nehenehe te hoê mahu e riro ei katolika maitatai roa.

Ua tupu atoa teie huru ohipa i rotopu i te mau Iseraela o te tau Tahito a ore ai te mau tahuˈa e turu faahou i te mau faaueraa tumu a te Atua. Teie ta te Atua i parau no nia i te nunaa: “[Ua] faarue mai ratou ia ˈu (...) Aore hoi ratou i parau e, Teihea Iehova?” No te aha hoi? No te mea “aore hoi te feia tahuˈa i parau e, Teihea Iehova? e te feia hoi i faaau i te ture ra, aore i ite mai ia ˈu”. (Ieremia 2:5-8.) Ua parau te peropheta Zephania ra e “e ore râ te taiata e ite i te haama”, no te mea te mau “tahuˈa ua viivii ia ratou te vahi moˈa, ua rave ino hoi ratou i te ture”. Zephania 3:1-5.

‘A haapae i te paieti ore’

E tia i te mau mahu e hinaaro nei e tavini i te Atua ia farii i te mau titauraa o ta ˈna e faataa maira, mau titauraa i faaite-papu-hia i roto i te Bibilia. I teie mahana, mai i te senekele I, ua tauturuhia vetahi mau mahu ia ‘uumi i to ratou melo i te mau mea o teie nei ao, mai te faaturi, te parau faufau ra, te paia ra’. (Kolosa 3:5.) Oia mau, e ere i te mea ohie no te tahi pae, teie râ, ua haapii ratou i te upootia mai i nia i to ratou mau hinaaro taatiraa tia ore, mai e rave rahi mau tane e mau vahine i titauhia e haapae i to ratou mau hinaaro tia ore no te tane aore ra te vahine ê atu. Ua tauturuhia na pǔpǔ e piti nei na roto i te amui-tamau-raa ˈtu ratou i roto i te amuiraa kerisetiano mau e rave nei ia manuïa te mea o ta ratou e titau ra oia hoi ‘te haapaeraa i te paieti ore, i teie nei ao, e ia parahi ma te haapao maitai, e te parau-tia, e te paieti’. — Tito 2:12.

Aita te mau ekalesiatiko o te taui nei i te mau faaueraa tumu a te Bibilia e e farii nei i te hara, e ohipa ra no te maitai o te mau mahu. Peneiaˈe paha ta ratou mau parau i te ‘faaanoenoe i to ratou tariˈa’; aita râ ratou e rave ra i ta ratou hopoia no te ‘faaite-hua-raa i te parau’. Tera te ohipa e titauhia ra ia ratou e rave, eiaha noa i te mau mahu, i te mau taata atoa râ. — Timoteo 2, 4:1-5.

[Tumu parau tarenihia i te api 13]

“Eiaha oe e rave i te tane mai te rave i te vahine ra: e mea faufau roa ïa.” — Levitiko 18:22.

“No reira te Atua i tuu noa ˈtu ai ia ratou i te mau hinaaro faufau ra; na ta ratou mau vahine hoi i ruri ê i te mea mau ra i te mea au ore. E te mau tane atoa hoi, faarue atura i te mea mau ra i te vahine, tupu atura to ratou hinaaro ratou ratou iho; e tane e e tane, i te raveraa i te mea haama ra, e te noaaraa te hoo i roto ia ratou iho i tei au i ta ratou ra hapa.” — Roma 1:26, 27.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono