VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g89 8/9 api 10-11
  • Te ravea no te ao atoa nei

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te ravea no te ao atoa nei
  • A ara mai na! 1989
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mana teitei mau i roto i te ao nei
  • Eaha mau na te fifi o te mau mǎhu e tapoˈi ra i te fenua nei?
    A ara mai na! 1989
  • Te mau ravea i manaˈohia
    A ara mai na! 1989
A ara mai na! 1989
g89 8/9 api 10-11

Te ravea no te ao atoa nei

UA HOPE te apooraa no Toronto ta matou i faahiti aˈenei na roto i te hoê tiaororaa puai ia tahoê te mau nunaa atoa no te arai i te fifi o te mau mǎhu e tapoˈi ra i te fenua nei. Teie ta te vea ra Discover i faahiti: “Ma te tia mai i mua i te hoê hohoˈa e 12 metera te roa e mea tapoipoi roa te raˈi i penihia i nia iho, ua tǎpǔ o Brian Mulroney raua o Gro Harlem Brundtland, oia hoi te faatere hau matamua no Canada e te faatere hau matamua no Norevetia, e e faaiti mai ta raua nau fenua i te faaohiparaa o te mau taoˈa ura o te fenua nei.”

Ua riro atoa o Brundtland vahine, faatere hau matamua no Norevetia, ei peretiteni no te Apooraa rahi a te mau Hau amui no te parururaa i te natura e no te haereraa i mua. “Ua riro paha te mau faahopearaa o te tauiraa o te ahuaraˈi i nia i te palaneta nei, ei haafifiraa rahi roa ˈˈe te tia i te huitaata nei ia faaruru, taa ê atu i te arairaa i te hoê tamaˈi atomi,” o ta ˈna ïa i parau. Ua faaitoito o ˈna e ia opuahia te hoê parau faaau i rotopu i te mau nunaa atoa no te paruru i te reva mataˈi i mua i te mau faainoraa apî.

Eaha ïa te auraa o te hoê parau faaau mai teie te huru? Teie te pahonoraa ta Michael McElroy, no te Haapiiraa tuatoru Harvard, i horoa mai i roto i te hoê tumu parau i piahia na mua ˈˈe i te apooraa: “Ia au i te tuatapaparaa hopea, e tia ia tatou ia faaiti roa mai i te faaohiparaa o te mau taoˈa ura o te fenua nei, e ere hoi te reira i te mea ohie. Oia mau, nafea tatou e nehenehe ai e parau atu i te mau fenua mai te fenua Taina, mea rahi roa hoi ta ratou mau haapueraa arahu, ia faaiti i te eruraa e te faaohiparaa i ta ratou taoˈa ura faufaa roa ˈˈe e te mama roa ˈˈe? E tia i te mau nunaa atoa ia tahoê. (...) E tia ia tatou ia faataa ˈtu i te mau fenua veve i te mau tumu papu ia ore ratou e rave mai ta tatou i rave aˈenei.”

Eaha râ te huru o te mau fenua veve i mua i teie mau faahitiraa parau? Ia noaa te faito teitei o te huru oraraa o te pae tooa o te râ ma, ta te mau nunaa o te mau fenua veve hoi e tapapa ra, te titauhia ra te mau haamâuˈaraa rahi i te pae no te ito. Mai te peu e eita oia e faarirohia ei taoˈa faanehenehe, e tia ia tito i te mori i roto i te hoê pereoo uira, ua riro hoi oia ei taipe no te puai e te manuïa. E titauhia te mau puohu plastique no te puohu i te mau taoˈa faanehenehe e huti i te ara-maite-raa o te taata, inaha, te faaau ra o Lester Lave, no te Haapiiraa tuatoru Carnegie-Mellon, i te plastique ei “ito pohe”. No te paturaa fare, te mau mori e te atuaturaa i te mau purumu, te mau fare tahua teitei, te mau vahi tauraa manureva rahi nahonaho maitai e te mau fare toa rahi, e titauhia te hoê rahiraa ito aita e faaauraa. Inaha, eaha ta te mau nunaa ona e hinaaro ra e parau atu i te mau nunaa veve i teie mahana? ‘Ua taeahia ia matou i te hoê huru oraraa teitei. I teie nei râ, te haapeapea nei matou no te oraraa o te palaneta. Eiaha e inoino, teie râ, eita e noaa ia outou te mea i noaa ê na ia matou nei. Eiaha “e rave mai ta matou i rave aˈenei”. Eita ta outou e nehenehe e faaohipa i teie rahiraa ito mama roa mai ta matou iho i rave aˈenei. E tia ia outou ia rave i te ito moni aˈe e ia faataere rii â i ta outou haereraa i mua, e inaha, ia faaoromai roa ˈtu â hou outou e nehenehe ai e fanaˈo atoa i te huru oraraa ta matou i faaitoito noa na ia outou ia rave atoa mai.’ E farii ohie noa anei te mau fenua veve i taua mau parau nei?

Ua taa maitai ia Michael McElroy i teie fifi, e te na ô faahou ra oia e: “Eita e ore e e titau te reira e ia horoa ˈtu tatou [te mau fenua ona] i te mau faufaa ia ratou ra [te mau fenua veve]. (...) Mai te huru ra ïa e e tano ia tuu tatou i te hoê tute i nia i te mau taoˈa ura o te fenua, te tumu o te rahiraa o te mau fifi. Aita e papuhia ra e mea nafea teie tute e haamauhia ˈi. Inaha, e titau te reira e ia haamauhia te hoê taatiraa a te ao nei tei ia ˈna ra te mana e te tiamâraa rahi. Oia mau, e tia atoa i te mau nunaa ia horoa i te pae o te mau tiaraa o ta ratou i faariro noa na ei mau tiaraa aueue ore no to ratou tiamâraa i te pae no te mana e te puai.”

E tiaturiraa papu anei râ teie? E nehenehe anei e tiaturi e e farii ohie noa te mau nunaa ona i te horoa i te mana teitei na te tahi taatiraa a te ao nei no te faahepo i te mau tute, ia horoahia ˈtu te moni na te mau nunaa veve e a arai atu ai i te fifi o te mau mǎhu e tapoˈi ra i te fenua nei? E ere roa ˈtu na roto i te faaohiparaa i teie huru hamani maitai maramarama mau to te mau nunaa ona manuïaraa i te pae no te moni e te mana. Te paruru maitai nei teie mau nunaa atoa i to ratou tiaraa nunaa puai. E taui anei ratou no te mea noa e te haapeapea ra te tahi mau aivanaa no te fifi o te mau mǎhu e tapoˈi ra i te fenua nei?

Te mana teitei mau i roto i te ao nei

No te arai i te hoê ati e haamǎtaˈu ra i te fenua atoa nei mai te fifi ru o te mau mǎhu e tapoˈi ra i te fenua nei, e ere te mau opuaraa, te mau tiaturiraa e te mau manaˈo faufaa ore te titauhia ra, o te hoê râ faatereraa mau no te mau nunaa atoa, e mana to ˈna no te rave e ia faaturahia te mau ture papu no te paruru i te palaneta taatoa. Aita te Tuatapaparaa aamu e horoa mai nei i te tahi tumu e nehenehe ai tatou e tiaturi e fatata roa te taata i te haamau i teie huru faatereraa. Teie te parau peapea ta Allan Wirtanen, papai vea i te pae no te ite aravihi na te vea New Scientist i faahiti: “I roto i te roaraa o to tatou aamu, ua rave tatou i te mau huru hape atoa. Ua na nia iho noa tatou i te rave i taua mau hape atoa ra, ma te tamau noâ i te tauiui haere i ta tatou mau hape rahi roa ˈˈe, ma te ore roa ˈtu e haapii i te tahi noa ˈˈe mea apî.”

E tapae iho â te taata e tuatapapa noa ˈtu i te aamu o te huitaata nei, i nia i teie faaotiraa faufaa mau, oia hoi: Aita ta te taata e nehenehe e poihere i te fenua nei ma te ore e tauturuhia mai e te Atua. E taˈi “haapaoraa” anei to taua faaotiraa nei i roto i to outou tariˈa? aita paha e tuea ra e te “ite aravihi”? aore ra e mea “maau” rii paha?

Tera râ, eaha te mea ‘maau’ roa ˈˈe: Te tiaturiraa e e taui te mau taata i te Tuatapaparaa aamu, e faatitiaifaro ratou i to ratou mau taa-ê-raa i te pae o te nunaa, i te pae politita, i te pae faaroo e i te pae no te mau peu tumu, e e rave ratou i te mau faanahoraa e tano ia ore te hoê ati rahi e tupu i roto i te roaraa o te senekele apî, aore ra te tiaturiraa e na te Atua e arai i te mau ohipa hou e maoro roa ˈi? Ua tǎpǔ mai te Poiete i roto i ta ˈna Parau e e ‘haamou o ˈna i te feia e faaino nei i te fenua’. (Apokalupo 11:18.) E rave rahi mau haapapuraa i te pae no te aamu e te ite aravihi e faaite ra e tera mau iho â to ˈna hinaaro. No te aha outou e ore ai e faataa i te tahi minuti no te hiˈopoa i te mau parau tǎpǔ no nia i te fenua nei, tei papaihia i roto i te Bibilia i roto i te Salamo 37, e i te mau pene 11 e te 65 o te buka a Isaia? A faaau na i teie mau parau e te mau parau tohu peapea mau e faaroohia ra no nia i te fifi o te mau mǎhu e tapoˈi ra i te fenua nei. Teihea o na faataaraa parau e piti no nia i te huru o te fenua nei te nehenehe e tiaturihia? Eita anei e tia ia ite outou, e ta outou atoa mau tamarii, i te pahonoraa?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono