VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g89 8/9 api 8-9
  • Te mau ravea i manaˈohia

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te mau ravea i manaˈohia
  • A ara mai na! 1989
  • Papai tei tuea
  • Eaha mau na te fifi o te mau mǎhu e tapoˈi ra i te fenua nei?
    A ara mai na! 1989
  • To tatou fenua tei hamani-ino-hia—Ua parare roa te hamani-ino-raa
    A ara mai na! 1993
A ara mai na! 1989
g89 8/9 api 8-9

Te mau ravea i manaˈohia

Ua rau te huru o te mau manaˈo e faataahia ra no te faatitiaifaro i te fifi o te mau mǎhu e tapoˈi ra i te fenua nei. Te fa noa maira te mau manaˈo apî i te vitivitiraa o te parareraa te haaviiviiraa o te palaneta. E nehenehe e tiaturi i te tahi pae, area vetahi ra, eita ïa.

1 TE ITO O TE MAHANA: I te mau matahiti hopea nei, ua iti mai te anaanatae o te taata no te ito o te mahana, no te mea ua topa te moni hoo o te mori arahu. Ua faaohipahia râ teie area taime no te haamaitai atu â i te aravihi o te mau puea ito mahana. No reira, ua tapao mai te hoê numera apî o te New York Times e, no te taime matamua, “e nehenehe te uira no roto mai i te ito o te mahana e naeahia i te hoê faito e nehenehe e faaauhia i to te mau ravea hamaniraa ito matauhia”. Mai te peu e e ravea hoona mau iho â te ito o te mahana, e nehenehe teie ravea e faaiti mai i te mau maˈîraa mǎhu o te tapoˈi i te fenua, ia mono mai te mau pu hamaniraa ito mahana i te mau pu hamaniraa ito tahito.

2 HYDROGÈNE: E opuaraa teie te nehenehe e faatupuhia maoti te mau ravea apî — oia hoi te faaohiparaa i te hydrogène pape ei mori no te mau manureva e peneiaˈe atoa paha no te mau pereoo ei monoraa i te mori arahu. Ia hiˈohia te fifi o te mau mǎhu e tapoˈi ra i te fenua nei, mea faahiahia aˈe te uraraa o te hydrogène no te mea e taoˈa mâ roa teie. Aita e mǎhu carbonique e maˈî mai na roto i te uraraa o te hydrogène, e ata pape noa râ. E ito maitatai roa te hydrogène. Inaha, ia ravehia hoê â faito, e nehenehe te hoê manureva e rere e toru taime hau aˈe ia faaauhia i te kérosène. Te fifi râ, e tataitoru-atoa-hia to ˈna moni hoo. Te fifi rahi roa ˈtu â, oia ïa, e tia ia faaherehere i te hydrogène pape i te tahi vahi toetoe roa e na roto i te tahi ravea e rave ia ore oia e riro mai ei mahu. Ia tahe noa ˈtu teie taoˈa, e nehenehe te reira e faatupu i te hoê ati ino roa, mai ta te paainaraa te manureva haere na roto i te reva teitei marite o Challenger i haapapu mai.

3 TE MAU PARURU NA TE REVA TEITEI: Ua manaˈohia e vauvau te tahi mau “paruru” rarahi roa e hamanihia e te taoˈa plastique na roto i te reva teitei, o te pata mai i te tahi mau ata rarahi roa i nia i te fenua nei. E tia i taua mau paruru nei ia naeahia i te faito e 2 % o te rahiraa o te fenua no te mono mai i te maraaraa i te tataipitihia o te mǎhu carbonique. Aita roa te mau taata maimi no nia i te reva teitei e afaro ra i teie nei opuaraa!

4 TE TANU-FAAHOU-RAA I TE MAU URU RAAU NA TE AO ATOA NEI: Ua ite anei outou e te vai ra te mau matini aravihi roa, o te ore e haaviivii i te reva, o te faatere ia ratou iho, o te tamâ nei i te reva i te mǎhu carbonique? O te mau raau ïa. Te faaohipa nei te mau raau i te mǎhu carbonique ei maa na ratou, ma te tapea mai i te carbone no ratou iho e te faarueraa ˈtu i te mataˈi ora i roto i te reva. I te tanoraa mau, e faaitoito te maraaraa te mǎhu carbonique i te tupuraa o te mau raau na te palaneta atoa nei, e inaha, na roto i teie ravea, e topa mai te rahiraa mǎhu carbonique hau e e iti mai te mau mǎhu e tapoˈi nei i te fenua nei. Teie râ hoi, eita te mau ohipa e tano faahou ia faahitihia i te parau no te mau raau. Te mau raau o te nehenehe e faaore i te tuhaa mǎhu carbonique rahi roa ˈˈe i te ta, o te mau tumu raau ïa, e te faaorehia ra te mau tumu raau na te ao atoa nei ma te vitiviti roa.

I mua i teie fifi rahi, te faaitoito nei e rave rahi mau taata maimi i te pae no te ite aravihi e ia tanu-faahou-hia te mau uru raau rahi no te arai i te fifi o te mau mǎhu e tapoˈi nei i te fenua. Ei hiˈoraa, te tapao nei ratou e, ia tanu-anaˈe-hia te tahi 4000000 ta uru raau, e pau roa ïa te taatoaraa o te mǎhu carbonique no roto mai i te mau pu hamaniraa uira i roto i na ahuru matahiti i mua nei. I te matahiti i mairi aˈenei, ua faahitihia te parau no te mau tabula ohipa no te faatupu i teie opuaraa i te Apooraa rahi marite, e e rave rahi tausani dala marite te haamâuˈahia no taua mau tabula ohipa nei.

E manuïa paha teie huru opuaraa i te fenua Marite, teie râ, e manuïa anei i roto i te mau nunaa no te pae ropu o te fenua nei? I roto i teie mau fenua, te hepohepo nei te taata e te pohe nei i te poia, e inaha, te faaore nei ratou i te mau tumu raau no te faaapu i te fenua, no reira ˈtura, aita te mau tiaororaa no te tanu faahou i te uru raau e tâuˈahia ra. Tera râ, ua riro te mau uru raau no te pae ropu o te fenua nei ei mahaha no te palaneta nei no te mea te hamani nei ratou i te mataˈi ora, e inaha, te tâpûhia nei te mau tumu raau, te taninahia ra e te faainohia nei te mau uru raau. E pohe roa anei teie mahaha?

5 TE MAU HIHI INO O TE CFC: E nehenehe e pupuhihia ˈtu te mau hihi laser rahi mai te fenua nei e tae roa ˈtu i nia i te reva mataˈi, e e faatanohia teie mau hihi i nia i te tahi mau reni ito ite-ore-hia te nehenehe e momihia e te mau mǎhu chlorofluorocarbone. Te tiaturihia ra hoi e e haamou teie ito i te mau puea rii itea-ore-hia o te CFC hou ratou e tapae atu ai i nia i te reva stratosphère e e faaino atu ai i te tuhaa ozone. Te fifi o teie opuaraa oia ïa te haamâuˈaraa e te puai o te mau hihi lasers e titauhia, e oia atoa, ia au i te parau a Thomas Stix, taata aravihi i roto i teie nei tuhaa i te haapiiraa tuatoru no Princeton, e tia ia haapao maitai “ia ore te ito o te mau hihi lasers e momihia e te mau CFC, e momi-atoa-hia e te tahi atu mau puea rii itea-ore-hia, mai te ata pape aore ra te mǎhu carbonique”.

6 TE MAU PU ITO MAHANA PEEUTARI: E nehenehe ta te mau paruru rahi te vai ra i nia iho te mau puea ito mahana, e haamahorahia i roto i te reva teitei, e huti i te ito o te mahana e 24 hora i nia i te 24 hora, ma te ore e haafifihia e te mau ata aore ra e te po. I muri iho, e faahoˈihia ˈtu te ito i nia i te fenua nei mai te mau hihi veavea ra te huru aore ra mai te mau hihi lasers. Te opuaraa, o te faaohiparaa ïa i te ito o te mahana maoti hoi te rahiraa taoˈa ura a te fenua nei. Teie râ, e paruparu roa te manaˈo ia hiˈohia te mau fifi i te pae no te mau ravea aravihi e te rahiraa o te ohipa.

[Tapura/Hohoˈa i te api 8, 9]

1 TE ITO O TE MAHANA

2 HYDROGÈNE

3 TE MAU PARURU NA TE REVA TEITEI

4 TE TANU-FAAHOU-RAA I TE MAU URU RAAU NA TE AO ATOA NEI

5 TE MAU HIHI INO O TE CFC

6 TE MAU PU ITO MAHANA PEEUTARI

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono