Ua tapae te oire pu apî no Auteralia i te hoê faito maitai roa
IA FAAAUHIA o ˈna i te mau fenua e rave rahi, e nunaa apî te fenua Auteralia, mai te peu e e hoˈi tatou i to ˈna haamataraa i te tau a tae mai ai te mau taata na Europa mai, ua naeahia e 200 matahiti noa i te matahiti i mairi aˈenei. I te roaraa o te matahiti 1988, ua faatupuhia te oroa no te piti-hanere-raa o te matahiti i te mau tuhaa atoa o te fenua.
Mai te peu e e piti hanere matahiti anaˈe to te nunaa auteralia, mea iti hoi te reira, eaha te nehenehe e parauhia no Canberra, to ˈna oire pu? Ua faaauhia oia mai te hoê taurearea, no te mea ua topahia taua iˈoa ra i nia i te vahi i patuhia ˈi te oire apî i te avae mati o te matahiti 1913 noa ra. Teie râ, e rave rahi teie e manaˈo nei e, noa ˈtu e mea apî roa oia — e 76 matahiti anaˈe to ˈna — ua tapae taua oire pu ruperupe ra i te hoê faito maitai roa i teie nei. Ua haapapu te hoê opuaraa ture i haamanahia i te matahiti 1901 ra e, ‘e faatiahia te pu o te hau fenua apî i Nouvelle-Galles no te pae Apatoa, i te hoê atearaa fatata e 160 kilometera ia Sydney’. E ono matahiti i muri iho, ua maitihia te hoê vahi rahi no te faaamuraa i te mau animala i roto i te mataeinaa o Monaro (Nouvelle-Galles no te pae Apatoa), piihia i teie nei Tuhaa fenua o te Oire pu o Auteralia. E 2360 kilometera tuea te aanoraa o taua fenua rarahi ra, e vai ra fatata e 600 metera i te teiteiraa.
I te pae hopea, ua opuahia ihora e pii i te oire pu o te mau tuhaa fenua o Canberra (a parau Kinʹbra, ma te haapuai i nia i te parau matamua). E rave rahi o tei farii i te manaˈo e e tano maitai taua iˈoa ra, tei faahohoˈa i te parau no te fenua iho no te “vahi putuputuraa”, i nia i te hoê oire i reira e haamauhia ˈi te mau piha apî o te fenua e i reira te mau tia teitei o te ao paatoa e putuputu ai.
Te hoê manaˈo hoê roa
Te tumu o te manaˈo e e hamani i taua oire pu apî ra, ia riro ïa ei oire taa ê i te tahi atu mau oire. I nia i na opuaraa 137 i faaauhia e te feia hiˈopoa i te pae o te hohoˈa o te fenua e o te fare o te ao paatoa, ua maitihia te opuaraa o tei faaau i te hoê anairaa purumu i faahaerehia mai na roto mai i te hoê vahi e piihia o Capital Hill. Te vai atoa ra i roto i te opuaraa te hamaniraa i te hoê pape roto rarahi no te faarahi atu â i te nehenehe o te oire. No reira, e faahaerehia mai te hoê tahora pape na roto ia Canberra e to ˈna mataeinaa, e na te reira ïa e faanehenehe i te mau hiti, te hamaniraa i te mau vahi matie aano, e te hamaniraa i te mau faanahonahoraa no te mau ohipa atoa e ravehia i roto i te pape e te mau ohipa taaro.
Peneiaˈe na te Molonglo i horoa mai i taua manaˈo anaanatae ra. E ere i te ohipa rahi ia hamani i te hoê patu no te tapea i te pape i nia i taua tahora pape ra, te faahaereraa i to ˈna mau taheraa i roto i taua mau fenua matie faaamuraa animala e vai ra i te vahi teitei. Hoê afa senekele i muri iho, ua faanahonahohia te hoê pape roto faahiahia mau, e 9 kilometera i te roa: te pape roto no Burley Griffin, te iˈoa ïa o te taurearea i hamani i te hohoˈa o te pape roto e to ˈna faaunaunaraa, no Chicago mai oia, ua maitihia ta ˈna mau hohoˈa i te matahiti 1911 ra i muri aˈe i te hoê tatauraa i rotopu i te tahi mau fenua ěê.
I muri aˈe i te fariiraahia te opuaraa, ua haamata-oioi-hia te ohipa no te faariro ia Canberra ei oire pu i reira e itehia ˈi te ruperupe o te mataeinaa e te nehenehe o te oire. No te manuïa-maitai-raa taua amuiraa ra i horoahia ˈi na taua oire i tupu i te rahi ra, te iˈoa topa nehenehe mau “oire pu o te pu aihere no Auteralia”.
Ua faarirohia te manaˈo maere o taua “oire-aua” ra ei ô rarahi mau no te raau tupu, i reira e tupu ai e rave rahi tumu raau rarahi e te mau tumu raau nainai no te fenua ěê mai e no taua fenua iho ra. E faaunauna taua mau raau paatoa ra i te mau vahi e haaati ra i te oire e te mau vahi tapiri mai, e mea ateatea maitai ratou pauroa. I teie nei, te ora ra 270000 taata i Canberra. I te mea e te tupu ra hau atu i te ono mirioni tumu raau e rave rahi hoi to ratou huru, te manaˈohia ra e aita te mataˈi i viivii i roto i te reva. I roto i taua vahi matie ra, e rave rahi mau aua faaiteiteraa e te mau vahi i faataahia no te mau hautiraa, ma te tamǎrûhia te anairaa o te mau fare e o te mau aroa e taua mau tumu raau ra. Ua rau te huru o te peni e horoahia mai e taua mau tumu raau ra ma te tuutuu ore, mai te anotau o te uˈaraa tiare e tae atu i te tau auhune.
Ua ume mai taua vahi ruperupe ra i te mau manu e te tahi atu mau animala, eita e nehenehe e taiohia, no te fenua ěê mai e no te fenua atoa iho. Ua numerahia e 250 huru manu i reira, e 90 % o ratou te ora ra i te atearaa fatata hoê kilometera i te ropuraa o te oire. Te tau ra te mau manu paraparau e te mau cacatoès, e mau manu no Auteralia, ua rau te huru o te peni o to ratou huruhuru manu e te amu ra i te maa i ropu i te vahi tapi hooraa tauihaa. Te ora ra te mau animala no roto iho â i te fenua o Auteralia, mai te mau kangourous e te mau wallabies, i pihai iho i te oire. E no reira, te noho ra te hoê fetii kangourous i roto i te mau aua o te vahi faaearaa o te tavana rahi.
Taa ê noa ˈtu i te reira, ua riro te pape roto Burley Griffin ei vahi faaearaa natura no te mau huru manu pape e rave rahi, no teie animala huru ê atoa te ornithorynque, e animala nainai huruhuru e e avae mai to te moora, e e faahohoˈahia to ˈna utu mai to te moora.
“Ua tae i te faito maitai”
Te manaˈo ra e rave rahi taata e, ua tupu o Canberra i te faito maitai no te mea ua riro taua oire pu apî ra ei pu no te Apooraa ture. I te tupuraa mau, no reira hoi oia i patuhia ˈi. I te matahiti 1914, ua faatupuhia te hoê tatauraa i rotopu i te mau fenua no te haamauraa i te hoê fare no te Apooraa ture a te mau Hau, tera râ, ua faaore te Tamaˈi rahi Matamua i taua opuaraa ra. E, i muri noa ˈˈe i te hopearaa o te tamaˈi, ua opuahia ihora e hamani i te mau piha no te tahi noa area taime, a tia ˈi noa ˈtu ai ia patuhia te hoê fare rahi ei parahiraa tamau. Ua avarihia taua mau hamaniraa ra i te avae no me no te matahiti 1927 e te duc no York (tei riro mai i muri aˈe o George VI).
I te matahiti 1965, ua faatupuhia te hoê tomite o te apooraa ture no te hiˈopoa i te paturaa hopea o te hoê fare no te Apooraa ture. Ua mairi fatata 10 matahiti. I te pae hopea, ua maitihia ihora o Capital Hill ei vahi no te paturaa no a muri aˈe. Tau matahiti i muri iho, i te matahiti 1980, ua horoa te faatere hau matamua i te operaa matamua, e ua haamatahia te mau ohipa paturaa. Mai reira mai, ua mairi atu â e vau matahiti. E, i te 9 no me 1988, ua avari te arii vahine Elisabeth II, te tamahine a te arii George VI o tei pohe, na roto i te hoê oroa rahi, taua fare unauna mau i Capital Hill.
Ua fariihia teie fare apî mai te hoê manuïaraa faahiahia mau i te pae o te ohipa paturaa e faaunaunaraa. Ua faaau mai e piti ahuru ma vau fenua i te mau opuaraa i muri aˈe i te tatauraa i ravehia i te matahiti 1979. E tano maitai te mau tiaraa o te fare i roto i te faanahonahoraa i haamauhia e Walter Burley Griffin. Parau mau, no te rave i te mau hamaniraa mai teie te huru, e tia ia haamâuˈahia te mau tino moni rarahi. No reira, ua numerahia e ua haamâuˈahia e 4,4 milioni dala auteralia no te tira noa, i reira te tamauraahia te reva.
Ia hiˈohia to ˈna huru na rapae atu, e nehenehe e parau i teie nei e ua tae te oire apî e te ruperupe o Canberra, te oire pu no te vahi pu aihere auteralia, i te faito maitai.
[Hohoˈa i te api 14, 15]
Te fare Apooraa iriti ture apî, e te mau fare tahito no te tahi noa area taime i muri mai i te pae atau o te hohoˈa.
Te pare hiˈopoaraa.
[Hohoˈa i te api 15]
Te pape roto Burley Griffin e te Fare tiribuna rahi, i muri mai.