Te mau moana—O vai te nehenehe e faaora ia ratou?
I TE HOÊ mahana o te tau toparaa rauere o te matahiti 1988, ua ouˈa maira e iva tane e e maha vahine mai nia mai i te hoê eˈaturu no New York. I muri aˈe i to ratou toparaa e 20 metera te teitei, ua mau aˈera ratou e ua faaea noa ˈtura ratou i reira ma te taamuhia e te mau taura a te feia paiuma i nia i te mouˈa. Eaha hoi ta ratou e tiai noa ra? Te hinaaro ra ratou e tapea i te tereraa o te hoê pahi tahua parahurahu tei î roa i te vari, o te haere atura e manii i te vari ta ˈna e faauta ra i roto i te moana. Aita râ ta ratou ohipa i manuïa. Ua ape atura te pahi ia ratou ma te tere atu na nia i te tahi atu eˈa e ua haere atura e faarue i te vari mai ta ˈna i matau. I te pae hopea, ua haruhia maira te feia patoi.
E rave rahi atu â mau taata paruru i te natura i roto i te ao nei, e a haa noa ˈi ratou ia ora mai te mau moana, te faaohipa atoa nei ratou i te mau ravea i faatiahia e te ture. Te rahi noa ˈtura te mau faaauraa parau e te mau ture. Te opani nei te ture e ia niniihia te mau taoˈa plastique i roto i te mau moana, e oia atoa ia tamâhia te mau pahi uta mori arahu. Hau atu, ua manuïa te ohipa i ravehia no te tamâ i te mau pape o te tahi mau anavai pape e mau hiti pape.
Tera râ, ia hiˈohia te taatoaraa o te mau ohipa, mea varavara roa te manuïa e noaa mai e mea pinepine roa te manuïa-ore-raa. Te haapeapea nei te feia paruru i te natura i te mea e mea hoona aˈe ia faarue i te mau taoˈa viivii i roto i te miti, e vai noa mai ïa te mau taata o te taviri i te mau ture, mai te pahi i faatioi i to ˈna tere no te ape i te feia patoi i taamuhia e te taura. Inaha hoi, te pu o te fifi, o te moni ïa, oia mau te nounou moni. Mea moni roa te parururaa i te natura e mea haihai roa te faufaa e noaa mai.
E tia anei ia faahapa i te Atua?
Ua manaˈo te vea ra Time e e tia mau â ia haapeapea no te fifi o te haaviiviiraa e ua faarue oia i ta ˈna opuaraa e maiti i te tahi “taata o te matahiti”. No te mono ia ˈna, ua maiti ta ˈna numera o te avae tenuare 1989, i te fenua e roohia nei i te ati ei “palaneta o te matahiti”. I te tahi râ taime, e riro teie mau huru tumu parau i te faaohipa i te tahi tuuraa parau faahapa roa no nia i te Bibilia.
No reira, i te omuaraa o te tumu parau a te Time, te faahitihia ra te Koheleta 1:4 e na ô ra e: “Te ore nei te tahi ui, e te itea maira te tahi; area te fenua nei te vai noa nei â ïa [e a muri noa ˈtu].” “Eita! E ere e a muri noa ˈtu, o ta te taata papai ïa e parau ra. I roto i te huru tupuraa maitai roa ˈˈe, e 4 e tae atu i te 5 miria matahiti anaˈe e toe nei hou te fenua e mou roa ˈi.” I muri iho, ua faahiti maira oia e “e nehenehe” te faaueraa i horoahia ˈtu i na taata matamua e piti ra, ‘e haavî i te fenua nei’, “e faarirohia ei titauraa no te haavî i te natura ma te haama ore. No reira, ua vai na i roto i te parareraa o te kerisetianoraa, tei parauhia hoi e na ˈna i haamatara i te eˈa o te mau ravea apî, i te mau huero no te tahi haavîraa rahi i te natura”. Ua tae roa hoi te vea ra Life i te tuu atu i te parau tǎpǔ bibilia e na ô ra e ‘e fatu te feia haehaa i te fenua nei’ i roto i te anairaa o te mau parau tohu haavare e te maamaa.
Te vai ra te hoê tuearaa i rotopu i teie mau faahitiraa parau: Te haamau nei ratou i ta ratou parau i nia i te manaˈo ra e aita e Atua, aita o ˈna i faaurua mai i te Bibilia aore ra aita i noaa ia ˈna i te paari e te puai e titauhia ra no te aratai i ta ˈna mau mea i poiete e no te tapea i ta ˈna mau parau tǎpǔ. Eaha ïa to outou manaˈo? Aita anei teie huru faahitiraa parau ma te ore e haapapuraa, e faaite maira i te tahi huru teoteo? Te taata i ite aˈenei i te faaiteraa o te puai rahi e te hohoˈa nehenehe roa o te miti rahi, ua ite mata roa ˈtu ïa oia e i te puai mana hope o te Poiete o te palaneta nei. Area no To ˈna paari ra, e ite-papu-hia te reira i te mau vahi atoa o te mau moana e na roto i te mau mea ora atoa e ruperupe nei i reira.
E ere te faaueraa a te Atua ‘e haavî i te fenua nei’ i te parau faatia no te faaino roa ia ˈna, ei parau faaau râ no te tahi ohipa tiairaa, te hopoia no te faaapu i te fenua e no te poihere ia ˈna. Inaha, mai te peu e, ia ˈna i faaue i te mau taata e ‘haavî i te fenua nei’, ua hinaaro te Atua e parau e e tia ia ratou ia faariro ia ˈna ei faarueraa pehu mai te itehia nei i teie mahana, no te aha ïa oia i horoa ˈi na Adamu raua o Eva ei hiˈoraa na raua, i te paradaiso, oia hoi te ǒ i Edene ra? No te aha atoa oia i ani ai i te taata ia ‘faaapu e ia tiai i teie ǒ’, e a faaaano roa ˈtu ai i teie vahi ia pohe te mau “tataramoa, e te motuu” e tupu ra i rapaeau mai? — Genese 2:15; 3:18.
Inaha hoi, tau senekele i teie nei, ua papaihia te hoê parau tohu faahiahia mau i roto i te Bibilia, te hoê parau tohu e tupu i to tatou anaˈe anotau i tapaohia e te haamouraa: ‘E haamou roa te Atua i te feia e faaino nei i te fenua nei’. (Apokalupo 11:18.) Te faaite maira te mau parau tohu bibilia e ua fatata roa taua taime ra.
Teie râ, te pari nei vetahi pae e o te Atua te tumu o te haaviiviiraa o te fenua nei e te tiaturi nei ratou i te taata, e ia ˈna anaˈe ra, no te arai i teie ati. Inaha, te mea tano roa ˈˈe, o te tahi atu ïa huru faataaraa parau: o te taata te tia ia faahapahia, e aita roa ˈtu e vai ra ia ˈna te mau ravea no te faaafaro i te fifi. E ere te pariraa i te Atua i te huru apî. No nia i teie huru o te taata nei oia hoi to ˈna papu-ore-raa ia hiˈo i te mau mea mau, te na ô ra te Maseli 19:3 mai mutaa ihora mai â e: “Na te maamaa o te taata e haapiˈo i to ˈna haerea; e mai reira hoi ua riri ihora tana aau ia Iehova.”
Te titau-noa-hia ra te ohipa tiairaa i te fenua i horoahia na i Edene, tau ono tausani matahiti i teie nei. Te taata e hinaaro ra e faatura i te Poiete i teie mahana, e nehenehe ïa ta ˈna e na reira na roto i te faaturaraa i ta ˈna mau mea i hamani e na roto i te oreraa e haaviivii haapao ore noa i te natura. E nehenehe ta tatou tataitahi e rave i ta tatou tuhaa ia vai mâ noa te mau moana (a hiˈo i raro mai). Teie râ, ia hiˈohia te huru o te faatereraa na te ao nei, mai te peu e eita tatou e hinaaro e apiti atu i roto i te haaviiviiraa o te fenua nei e o te mau miti, e tia ïa ia tatou ia ora mai te hoê taata e faaea o ˈna anaˈe iho, ia faataa ê roa mai ia tatou i te tahi pae. Eita ta te feia e hinaaro ra e pee i te hiˈoraa o Iesu e nehenehe e rave i teie huru oraraa; te patoi nei hoi ta ratou taviniraa i te reira. — Mataio 28:19, 20.
No reira, mea na roto i te arai o te Atua, eiaha râ o te taata nei, e itea mai ai te tiaturiraa hoê roa ia ore roa te haaviiviiraa o te mau moana. Mea taa ê roa te mau parau tǎpǔ a te Atua e te mau manuïa-ore-raa a te taata nei; ua faatupu mau â te Atua i ta ˈna mau parau tǎpǔ. No reira tatou e nehenehe ai e huti i te tamahanahanaraa i roto i te mau parau i muri nei: “O oe, oe anaˈe ra o Iehova; na oe i hamani i te raˈi, te raˈi o te mau raˈi, e te nuu atoa i reira, te fenua, e te mau mea atoa i roto ra; te tai e te mau mea atoa i roto ra, e na oe anaˈe hoi e tiai.” — Nehemia 9:6.
Ua fatata roa te taime i reira te fenua nei e te mau moana e ite faahou ai i to ratou unauna e a muri noa ˈtu. Oia mau, te ‘moana nimamu e te moana hauriuri e, e taviriviri noa e a muri noa ˈtu’. Na te Poiete e haapao i te reira.
[Tumu parau tarenihia i te api 27]
Eaha ta outou e nehenehe e rave?
Teie te ohipa ta outou e nehenehe e rave no te faatura i te mau moana:
◼ Ia haere noa ˈtu outou na nia i te miti, no te tautai paha, a pee maite i teie faaueraa ohie roa: Noa ˈtu eaha te taoˈa ta outou e rave, a faahoˈi mai i te fenua nei. E tano iho â râ teie parau no te mau taoˈa plastique. A tamata na i te rave ia iti roa ta outou mau anave e moe. Eiaha e faarue i te hinu o ta outou matini i roto i te miti; a tiai ia tapae atu outou i tahatai i reira ïa outou e faarue ai i teie hinu ma te mâ maitai.
◼ E tano atoa teie nei faaueraa ia haere outou i tahatai. A haapao maitai i te mau taoˈa plastique ta outou i afai mai: te mau puohu vairaa faraoa, te mau tapearaa no te mau mohina pape monamona, te mau taoˈa rii huru rau e te mau mohina raau. A haamanaˈo na e e pee haere noa teie mau taoˈa mai te peu e eita outou e taamu. Hou outou e reva ˈi, a hiˈopoa faahou e a rave roa ˈtu i ta outou mau pehu.
◼ Ia na reira atoa outou ia haere outou e tamaa i rapaeau, ia taiˈa outou na te hiti o te hoê roto aore ra te hoê anavai, aore ra ia haere outou na nia i te poti. Ia tapea noa outou i roto i to outou feruriraa e ia haaviivii outou i te hoê tahora pape, e ohipa ino roa ïa te reira. Hau atu, e nehenehe te mea ta outou e faarue i roto i te hoê anavai pape e tapae roa ˈtu i roto i te miti e i reira, mea ino roa ˈtu â ïa.
◼ A faatura i te mau ture a te fenua no nia i te faarueraa i te mau pehu e te tamâraa i te reira.
◼ Ia horoi outou i te ahu aore ra i te auˈa, eiaha e faaohipa hau atu â i te pua i tei titauhia.
◼ Ua riro te pape, mai te mataˈi atoa hoi, ei tuhaa faufaa roa no te ora. A faatura ïa i te pape, eiaha râ e haaviivii ia ˈna.
[Hohoˈa i te api 26]
“E tae mai oe i ǒ nei; tirara.” — Ioba 38:11.