VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g89 8/5 api 12-14
  • Eaha te toroa e maiti?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha te toroa e maiti?
  • A ara mai na! 1989
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • ‘E mea faufaa ore anaˈe te reira’
  • Te hoê toroa e horoa mai i te oaoa
  • Mea faufaa anei te haapiiraa tuatoru?
  • Te tahi atu mau tumu te tia ia hiˈopoahia
  • Taa ê atu i te fare haapiiraa tuatoru
  • E te mau metua—eaha ta outou e hinaaro no ta outou mau tamarii no a muri aˈe?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2005
  • Faahaere â i te tau haapiiraa i mua—No te aha?
    A ara mai na! 1994
  • Te haapiiraa maoti te hoê tapao
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • ‘Eaha te tia ia ˈu ia rave i roto i to ˈu oraraa?’
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1999
Ite hau atu â
A ara mai na! 1989
g89 8/5 api 12-14

Te uiui nei te mau taurearea . . .

Eaha te toroa e maiti?

‘NAHEA vau i to ˈu oraraa?’ Ia tae i te hoê taime, e ui iho â outou i teie uiraa. I reira, e rave rahi ïa mau toroa i mua ia outou: te rapaauraa i te taata, te tapi hooraa tauihaa, te mau ohipa mai te peni hohoˈa, te haapiiraa, te pae no te mau roro uira, te mau ravea aravihi apî, te mau toroa rima î. Ua tu anei to outou manaˈo i to teie taurearea o tei parau e: “Te manuïaraa, i to ˈu hiˈoraa, (...) o te tapearaa ïa i te huru oraraa maitatai ta oe i matau noa na i te ora.” Aore ra te manaˈo nei outou e haamaitai atu â i ta outou moni ohipa?

Te manuïaraa, e taotia-noa-hia anei i te moni e noaa mai? E nehenehe anei te hoê toroa e faatupu mai i roto ia outou i te manaˈo e ua manuïa outou?

‘E mea faufaa ore anaˈe te reira’

E toroa teitei, e toroa anaanatae mau, e toroa ona rahi! Mea na reira to te teata, te afata teata e te mau buka i te faaite-pinepine-raa mai i te mau toroa o te ao nei. Teie râ, te feia e tutava ra ia noaa ia ratou i te tahi toroa, e rave rahi taime, e tia ia ratou ia aro puai ia noaa mai ia ratou i ta ratou e titau ra. Te faataa ra te taote Douglas LaBier e mea nahea te mau taurearea taata paari, e rave rahi hoi i rotopu ia ratou “tei faaohipa oioi i te toroa i te pae no te mau ravea aravihi apî, i te iteraa i te manaˈo mauruuru ore, te mǎtaˈu, te faufaa ore, te toparaa i roto i te hepohepo rahi e te inoraa te feruriraa, aore ra i to ratou iteraa i te mau maˈi huru rau”.

I mutaa ihora, ua haapapu mai te arii ra o Solomona i te faufaa ore o te manuïaraa ia au i te hiˈoraa o teie nei ao. E taata taoˈa rahi o Solomona e ua manuïa oia i to ˈna raveraa i te mau ohipa huru rau. (A taio i te Koheleta 2:4-10.) Teie râ, ua faaoti oia i ta ˈna parau i te na ôraa e: “Ia manaˈo râ vau i taua mau ohipa i ravehia e tau rima ra, i te mau ohipa atoa i ravehia e au ra, inaha! e mea faufaa ore anaˈe, i amu noa na vau i te mataˈi!” — Koheleta 2:11.

Oia mau, e horoa mai paha te hoê ohipa i te taoˈa rahi e te faatura, eita râ e nehenehe e haamâha i te mau “hinaaro i te pae varua”. (Mataio 5:3.) No reira, e riro ê atu te oaoa o te feia e patu noa i to ratou oraraa i nia anaˈe i te manuïaraa i te pae totiale.

Te hoê toroa e horoa mai i te oaoa

Teie te aˈoraa a te arii Solomona: “E faaroo na tatou i te faaotiraa o taua mau parau nei: o te Atua te mǎtaˈu atu, e haapao hoi i ta ˈna parau; o ta te taata atoa ïa e ati noa ˈˈe.” (Koheleta 12:13). Te hopoia matamua a te mau kerisetiano i teie mahana, o te pororaa ïa i te poroi o te Basileia (Mataio 24:14). Te mau taurearea e haafaufaa ra i taua hopoia ra, te turaihia ra ïa ratou ia apiti hau atu â i roto i taua ohipa ra, noa ˈtu e e ere i te mea ohie no ratou ia poro. (Hiˈo Korinetia 2, 5:14.) Maoti hoi i te raveraa i te hoê ohipa ma te taime taatoa, e rave rahi tausani o ratou tei maiti i te taviniraa pionie aore ra poro evanelia ma te taime taatoa. Area vetahi ra, te tavini nei ïa ratou ei mitionare i te fenua ěê aore ra i roto i te mau amaa a te Taiete Watch Tower.

Teie ta Emilie, tei faarue i ta ˈna ohipa papai parau a te paoti ohipa no te riro mai ei pionie, i parau: “Ua atuatu vau i te hoê here hohonu mau no taua ohipa ra.” Oia mau, ua riro te taviniraa ma te taime taatoa ei toroa anaanatae roa ˈˈe, te toroa e faatupu mai i te oaoa mau. Inaha, eaha ˈtu â ïa haamaitairaa rahi aˈe i te riroraa mai ei “hoa rave ohipa no te Atua”? — Korinetia 1, 3:9.

Mea faufaa anei te haapiiraa tuatoru?

E rave rahi mau tavini pionie teie e rave nei i te ohipa i te afaraa o to ratou taime ei imiraa na ratou. Nahea râ ïa, mai te peu e i muri aˈe, e tia ia atuatu i te hoê utuafare fetii? Parau mau, eita te hoê noa ˈˈe taata e tatarahapa i to ˈna faaohiparaa i to ˈna vai-apî-raa i roto i te taviniraa a te Atua. Teie râ, e ere anei i te mea tano na te hoê taurearea ia titau na mua i te hoê parau tuite no te fare haapiiraa tuatoru, e a rave atu ai i te taviniraa i muri iho?

Oia mau, aita te Bibilia e faataa ra ehia rahiraa matahiti ta te hoê kerisetiano apî e tia ia haere i te haapiiraa. Aita atoa o ˈna e faahapa ra i te haapiiraa. Te faaitoito nei Iehova, te “Orometua rahi”, i ta ˈna mau tavini ia ite maitai i te taio e ia faataa i te parau ma te papu maitai (Isaia 30:20; Salamo 1:2; Hebera 5:12). Hau atu, e nehenehe te haapiiraa e tauturu ia tatou ia taa maitai i to tatou mau taata-tupu e te ao e haaati ra ia tatou.

Tera râ, e tia anei ia horoa i te taime e te moni e titauhia ra ia noaa mai te hoê parau tuite no te haapiiraa tuatorua? Mai te peu e te faaite maira te mau numera e mea faahiahia aˈe te moni ohipa e aufauhia ra i te feia e parau tuite ta ratou i te pae no te haapiiraa tuatoru e mea ohie aˈe na ratou ia noaa i te ohipa ia faaauhia i te feia i noaa te parau tuite no te haapiiraa tuarua, te faahaamanaˈo maira te buka ra Nahea ia faanaho i ta outou tau haapiiraa tuatoru (beretane) e e mau numera au noa teie. Inaha, mea iti roa te feia e parau tuite ta ratou no te haapiiraa tuatoru e noaa ra i te moni ohipa teitei roa; te toea o ratou, e moni iti haihai aˈe ïa ta ratou. Hau atu, e au te moni ohipa teitei e aufauhia i taua mau taata ra e parau tuite ta ratou, i “te ite i roto i te tahi mau tuhaa, te itoito, e au atoa i te mau faaauraa ohipa i taua fenua ra, (...) te tahi aravihi taa ê”, eiaha noa râ i te faito ite.

Ia au i te faatereraa hau marite no te Ohipa, “aita te hoê parau tuite [no te fare haapiiraa tuatoru] i riro faahou ei haapapuraa e e manuïa iho â te hoê taata i te pae no te toroa. Te iti nei te numera [o te feia e parau tuite no te haapiiraa tuatoru ta ratou] e rave ra i te hoê toroa teitei aore ra e tiaraa faatere aore ra e toroa taata aravihi i te pae no te mau ravea apî (...) no te mea aita teie mau toroa i navai maitai no te mau pueraa feia apî e parau tuite ta ratou. No reira, fatata hoê taata e parau tuite ta ˈna [no te haapiiraa tuatoru] i nia i te pae tei tae mai no te imi i te ohipa i roto i na matahiti 1970 e 1984, tei rave mai i te hoê toroa aita e titau ra i te parau tuite. Eita e ore e e vai noa mai teie pǔpǔ taata rahi e parau tuite ta ratou e tae roa ˈtu i te afaraa o te mau matahiti 90”.

Te tahi atu mau tumu te tia ia hiˈopoahia

E ere no te mea e e parau tuite no te haapiiraa tuatoru ta outou, mea ohie aˈe ïa na outou ia ite mai i te ohipa. Inaha, teie te hoê parau papu: “Te poto nei te taime.” (Korinetia 1, 7:29). Noa ˈtu eaha te mau maitai ta te haapiiraa tuatoru e pûpû maira, tera anei te faaohiparaa maitai roa ˈˈe o te taime e toe nei oia hoi te faaearaa i te fare haapiiraa e maha matahiti aore ra hau atu? — Ephesia 5:16.

E turai anei te ite e noaa mai i te fare haapiiraa tuatoru ia outou ia faatupu i ta outou mau opuaraa i te pae varua aore ra e faaatea ê roa anei ia outou i taua mau opuaraa ra? A haamanaˈo na e aita te moni ohipa teitei i riro ei ohipa faufaa roa ˈˈe no te kerisetiano (Timoteo 1, 6:7, 8). Teie râ, te faaite maira te hoê titorotororaa i ravehia e te mau faatere o te hoê fare haapiiraa marite e te ‘opuaraa hoê roa’ a te mau taurearea haere haapiiraa i teie mahana ‘o te toroa ïa e noaa mai ia ratou, inaha, te tapitapi nei ratou no to ratou iho maitai e to ratou manuïa i te pae materia’. Teie ta te hoê pǔpǔ taurearea haere haapiiraa i parau: “Te moni. Mai te huru ra e tera anaˈe te parau ta matou e faahiti ra, te moni.” Eaha te faahopearaa o teie huru manaˈo tatau uˈana e te titauraa miimii i te mau taoˈa materia, i nia ia outou?

Peneiaˈe paha, aita te mau fare haapiiraa tuatoru i riro faahou ei vahi arepurepu mai te mau matahiti 60 ra. Teie râ, noa ˈtu e ua mǎrû rii mai te arepurepu, e nehenehe anei e parau e ua riro te mau vahi faaearaa a te fare haapiiraa tuatoru ei vahi faahiahia mau? Teie te faaotiraa parau a te hoê titorotororaa i ravehia no nia i te oraraa i te vahi faaearaa a te fare haapiiraa tuatoru: “Aita te tiamâraa o te mau taurearea haere haapiiraa i taotiahia i roto i to ratou iho oraraa e i te pae totiale atoa.” Aita hoê aˈe opaniraa i nia i te raau taero e te ava, e e faatia-noa-hia te oraraa amui — e ohipa matauhia hoi teie. Mai te peu e mai te reira te huru i roto i te mau fare haapiiraa tuatoru o to outou fenua, ia ora outou i taua vahi nei, eita anei te reira e haafifi i ta outou mau tutavaraa no te vai viivii ore noa i te pae morare? — Korinetia 1, 6:18.

Te tahi atu tapitapiraa, o te taairaa ïa, e ite-pinepine-hia, i rotopu i te haereraa i te fare haapiiraa tuatoru e “te faarue-mǎrû-noa-raa i te mau tiaturiraa tumu i te pae faaroo”. (Te mea moˈa i roto i te hoê ao materia [beretane].) Maoti to ratou tapitapiraa ia noaa mai te mau nota maitaitai, ua tuu vetahi mau taurearea kerisetiano i te mau hopoia pae varua i te hiti e ua riro roa ˈtura ratou i te haapiiraa materia a te mau fare haapiiraa tuatoru. Ua topa roa vetahi pae i te pae faaroo. — Kolosa 2:8.

Taa ê atu i te fare haapiiraa tuatoru

Ia au i teie mau manaˈo, e rave rahi mau taurearea kerisetiano tei faarue i te opuaraa e haere i te fare haapiiraa tuatoru. Ua manaˈo ratou e ua tauturu mau â te haapiiraa e horoahia nei i roto i te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova, i te Haapiiraa hebedoma no te taviniraa teotaratia iho â râ, ia ratou ia ite mai i te ohipa. Noa ˈtu e aita ta ratou e parau tuite no te fare haapiiraa tuatoru, te haapii nei taua mau taurearea ra nafea ia faaite i te haerea papu maitai, ia paraparau maitai e ia amo i ta ratou mau hopoia. Hau atu, i roto i ta ratou tau haapiiraa tuarua, te haapii nei vetahi i te toroa patapata parau, te pae no te mau roro uira, te tatairaa matini, te hamaniraa i te tahi mau taoˈa, e e rave rau atu â. Maoti taua mau toroa nei, e nehenehe ai ratou e rave i te ohipa i te afa mahana e te imihia nei teie mau taata aravihi nei. Noa ˈtu e mea au ore roa na te mau taurearea e rave rahi, ia ‘rave i te ohipa e to ratou rima’, te faahanahana ra te Bibilia i te ‘mea maitai faaohipahia ra’. (Ephesia 4:28.) Aita anei o Iesu Mesia iho i haapii i te hoê toroa o ta ˈna i faaohipa maitai a piihia ˈi oia “te tamuta”? — Mareko 6:3.

Parau mau, i roto i te tahi mau fenua, ua rave te mau taata e parau tuite ta ratou no te fare haapiiraa tuatoru, i te mau ohipa atoa e inaha, mea fifi roa ˈtura ia ite mai i te hoê noa maa ohipa iti mai te peu e aita outou i rave i te tahi haapiiraa ê atu. Te vai ra râ te mau porotarama haapiiraa i te toroa, te mau fare haapiiraa maitiraa toroa aore ra te tahi mau ravea e te mau haapiiraa teitei faaoioihia i reira e noaa mai ai te aravihi e titauhia ra i roto i te hoê area taime poto roa e te moni haihai roa. Eiaha e moehia ia outou e aita te mau numera no nia i te ohipa e haapao ra i te parau tǎpǔ ta te Atua i faaau mai oia hoi e haamâha oia i te mau hinaaro o te feia e tuu nei i te mau faufaa pae varua i nia i te parahiraa matamua. — Mataio 6:33.

E taui haere te mau toroa e te mau faanahoraa i te pae no te haapiiraa ia au i tera e tera fenua. Mea taa ê roa te aravihi e te mau opuaraa o tera e tera taurearea. E, noa ˈtu e te faaitoito nei matou ia maiti i te taviniraa kerisetiano ei toroa faufaa mau, tei te taata tataitahi te maitiraa. E tia ia outou e to outou mau metua ia hiˈopoa i te mau tuhaa atoa e tia ia hiˈopoahia hou e faaoti ai i te roaraa o ta outou tau haapiiraa. “E riro hoi ta te taata nei hopoia ei nia ïa ia ˈna iho e ati noa ˈˈe”, ia au i taua maitiraa nei. — Galatia 6:5.

Mai te peu noa ˈtu e e faahepo to outou mau metua ia outou ia haere i te fare haapiiraa tuatoru; aita ˈtu ïa e ravea maoti râ te auraroraa ia ratou, ia vai noa outou i raro aˈe i ta ratou faatereraab (Ephesia 6:1-3). I reira, e nehenehe paha outou e faaea noa i pihai iho i to outou mau metua, a ape noa ˈtu ai i te hema ˈtu i te huru o te fare haapiiraa tuatoru. A maiti maitai i te mau haapiiraa e faaauhia ra; ei hiˈoraa, a faaitoito i te pee maite i te haapiiraa i te hoê toroa maoti hoi i te mau haapiiraa philosopho a te ao nei. A ara i ta outou mau amuimuiraa (Korinetia 1, 15:33). A vai puai noa i te pae varua maoti te mau putuputuraa, te pororaa e te haapiiraa tataitahi. Ua faanaho vetahi mau taurearea tei faahepohia ia haere i te fare haapiiraa tuatoru ia nehenehe ratou e riro ei pionie na roto i te maitiraa i te hoê porotarama haapiiraa e tano maitai.

A feruri maitai hou e maiti atu ai i te hoê toroa e a pure, ia oaoa outou i teie nei toroa, e, ia tauturu te reira ia outou ia ‘haapue i te taoˈa na outou i nia i te raˈi’. — Mataio 6:20.

[Nota i raro i te api]

a I te Fenua Marite, te tino moni au noa e titauhia no te haere i te fare haapiiraa tuatoru, ua hau atu ïa i te 10000 dala marite i te matahiti! E pinepine, e tiai te feia haere haapiiraa e rave rahi matahiti hou ratou e aufau pauroa ˈi i ta ratou tarahu.

b Eita paha e titauhia i te hoê parau tuite teitei ia oaoa to outou mau metua. E rave rahi mau pu raveraa ohipa teie e titau nei i te hoê parau tuite toroa (aore ra te hoê parau tuite mai teie te huru), e nehenehe e noaa mai e piti matahiti haapiiraa i muri aˈe i te parau tuite no te fare haapiiraa tuarua.

[Parau iti faaôhia i te api 13]

‘Aita te hoê parau tuite [no te fare haapiiraa tuatoru] i riro faahou ei haapapuraa e e manuïa iho â te hoê taata i te pae no te toroa.’—Faatereraa hau marite no te Ohipa.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono