Te uiui nei te mau taurearea . . .
Ia manuïa te tau haamatauraa—Nafea?
“TO ˈU HAPE rahi roa o to ˈu ïa hereraa ia André ma te ore e tamata i te hiˈopoa na mua no te ite i to ˈna huru mau”, o ta Louise ïa e parau ra ma te hepohepo rahi, inaha, ua faataa oia e ta ˈna tane. “I to mâua haamatauraa te tahi e te tahi, ua farerei noa mâua o mâua anaˈe fatata i te mau taime atoa. Aita vau i hiˈopoa i to ˈna huru i rapae aˈe i ta mâua mau taime farereiraa ‘faahiahia roa’ ra.”
Ua haamata te mau fifi te tahi hebedoma noa i muri aˈe i te faaipoiporaa, e, noa ˈtu e ua faaea noa raua e hitu matahiti te maoro, ua riro râ taua mau matahiti nei ei mau matahiti peapea roa. Nafea hoi outou e nehenehe ai e ape i taua huru fifi nei? Eaha hoi ta outou e nehenehe e rave ia riro atu outou ei mau hoa faaipoipo oaoa i muri aˈe i te tau haamatauraa?
Na mua ˈˈe i te tau haamatauraa
Te na ô ra te Bibilia e: “Te hiˈo [feruri] maitai ra râ te taata [aore ra te vahine] haapao ra i to ˈna taahiraa.” (Maseli 14:15). Ia horoa outou i to outou mafatu i te hoê taata ta outou i ore i matau maitai, e ite paha ïa outou i te fifi ia faaipoipo outou i te hoê taata mea taa ê roa to ˈna mau manaˈo hohonu e to ˈna mau hinaaro i to outou iho. A haamata na mua i te hiˈopoa maite ia ˈna ia amui atu outou e te tahi atu mau taata, i roto paha i te mau ohipa faaanaanataeraa manaˈo.
“Ua ite iho â vau e ia haere oioi atu vau e faaite i ta ˈu opuaraa ia Rose, e riro ïa to ˈu mau manaˈo hohonu i te faahape i to ˈu huru feruriraa”, o ta David ïa e faaite ra, inaha, mea oaoa roa to ˈna faaipoiporaa a 10 atura matahiti i teie nei. “Ua hiˈopoa vau ia ˈna ma te ore e haafatata roa ˈtu, aita hoi o ˈna i ite e ua au roa vau ia ˈna. Ite atura vau i to ˈna huru i nia ia vetahi ê, e ua papu atura ia ˈu e e ere o ˈna i te tamahine faahinaaro haere noa i te taurearea. Na roto i te tahi mau tauaparauraa huru rau, ite atura vau i to ˈna huru oraraa e eaha mau na te mau mea ta ˈna e titau ra.” Mea tano roa atoa ia ite e eaha te roo o taua taata nei, e no te reira ra, ia tauaparau outou e te hoê taata o tei matau maitai ia ˈna. — Hiˈo Maseli 31:31.
Te mau farereiraa matamua
Na mua roa ˈˈe, e tia ia orua ia aniani e ua taeahia anei ia oe e te taata ta oe e hinaaro ra e faaipoipo te matahiti e au no te faaipoipo e mai te peu e e nehenehe ta orua e amo i te mau hopoia o te faaipoiporaa. Mai te peu e, i muri aˈe i to oe feruri-maitai-raa, e ia manaˈo oe e e riro te taata aore ra te vahine ta oe e anaanatae ra ei hoa maitai, ua tae paha ïa i te taime no te haere atu e farerei ia ˈna e e faaite atu ai i to oe hinaaro no te haamatau ia ˈnaa. Mai te peu e e farii mai oia, eiaha ïa e faarahi roa i te ohipa no to orua farereiraa matamua. E nehenehe hoi orua e haamatau atu â e e faaoti e nafea râ orua i muri aˈe, i roto i te hoê tamaaraa aore ra te hoê farereiraa e te tahi atu mau taata. Eiaha e faaohipa rahi; eita ïa orua toopiti atoa ra e hepohepo rahi roa. Na roto i te aperaa eiaha orua ia faaau ru noa i te parau, te faaiti ra ïa orua i te manaˈo patoi aore ra hepohepo, ia opua anaˈe te hoê i roto ia orua e faaea eiaha orua e haamatau faahou.
Noa ˈtu e eaha te huru o te farereiraa ta outou i faanaho, ia tae atu ïa outou i te hora tia e ma te faanehenehe maitai ia outou. A faahiti i te mau parau anaanatae. Ia riro atoa na outou ei taata faaroo maitaib. Mai te peu e e taurearea tane outou, ei peu maitai ïa ta outou e tia ˈi: a tatara i te opani i mua i te potii aore ra a tauturu ia ˈna ia parahi i nia i te parahiraa. Mai te peu e e potii outou, eiaha ïa outou e manaˈo e e faarirohia outou ei potii huiarii, a tahoê atu râ ma te haapao maite. Noa ˈtu e aita e ture papu i roto i taua tuhaa ra, e nehenehe ta te taurearea e haamata i te haamau i te niu no a muri aˈe na roto i te faaiteraa i te faatura i te potii ta ˈna e haamatau ra; inaha, te titauhia ra hoi i te mau tane ia ‘faatura ˈtu ratou i te vahine, i te farii paruparu ra’. — Petero 1, 3:7.
Mea tano anei ia tapeapea i te rima, ia apapa aore ra ia tauahi roa ˈtu? e mai te peu noa ˈtu e e nehenehe, afea ïa e na reira ˈi? Mai te peu e ua riro teie mau ohipa ei tapao no te here mau — eiaha râ no te hoê here miimii —, eita ïa te Atua e faariro ra i te reira ei mau peu viivii. I roto i te Sire a Solomona, i papaihia i raro aˈe i te faauruaraa a te Atua, te faahitihia ra te parau no te tahi mau tapao no te here mau e te mâ hoi, i rotopu i te vahine Sulami e te tiai mamoe i herehia e ana e o te riro mai ei tane na ˈna (Sire a Solomona 1:2; 2:6; 8:5). Teie râ, ia au i te hiˈoraa o teie na hoa haerea mâ, e tia i na taurearea apî e piti e haamatau ra te tahi e te tahi, ia ara ia ore ta raua mau peu no te here ia ino roa ˈtu aore ra ia aratai ia raua ia rave i te hoê haerea tia ore (Galatia 5:19, 21). Inaha, e nehenehe noa raua e faaite i to raua here te tahi e te tahi na roto i teie mau peu, mai te taime e opua ˈi raua toopiti atoa ra e faaau i te parau e mai te peu e ua fatata roa raua i te faaipoipo. Mai te peu e e na reira outou, eiaha ïa outou e haafariu-ê-hia i te titauraa matamua o te tau haamatauraa oia hoi: te ite-papu-raa i to te tahi e to te tahi huru mau.
“Te taata moe o te aau ra”
I muri aˈe i te tuatapaparaa i te mau tumu o te turu ra i te faatupuraa i te mau taairaa puai mau i roto i te mau 231 hoa i te taime haamatauraa, teie te faaotiraa a te feia maimi tei faaitehia i roto i te Vea no nia i te faaipoiporaa e te utuafare fetii (beretane) (me 1980): “Mai te huru ra e e manuïaraa rahi to te feia faaipoipo i te faatupu i te hoê faaipoiporaa paari e te oaoa mai te peu e ua haamata ratou i to ratou oraraa e piti taata na roto i te ite-papu-raa i te huru hohonu o te tahi e te tahi.” Te iteraa i te huru o “te taata moe o te aau ra” o te tane aore ra te vahine o ta outou e haamatau ra, e mea faufaa roa ïa. — Petero 1, 3:4.
Teie râ, no te ite e eaha mau to roto i te mafatu o te hoê taata, e titauhia ïa te mau tutavaraa (Maseli 20:5). No reira, a faanaho i te mau ohipa e tauturu ia outou i roto i teie tuhaa. Eiaha noa e haere noa i te teata aore ra e faaroo i te upaupa, mai ta outou paha i rave na i te omuaraa, a rave râ i te mau ohipa e nehenehe ai outou e tauaparau (mai te faaheeraa i nia i te pape paari, te bowling, te haereraa e mataitai i te mau aua animala aore ra te mau vahi vairaa tauihaa tahito), na te reira e tauturu ia outou ia ite hau atu â i to te tahi e to te tahi huru.
Ia nehenehe outou e ite papu i te huru feruriraa o te taata ta outou e haamatau ra, a ui atu ia ˈna i te mau uiraa e titau ra i te mau pahonoraa papu maitai, mai teie te huru “Eaha ta oe ohipa e rave ia vata anaˈe oe?” “Mai te peu e e moni ta oe, eaha ta oe e rave?” “Eaha te mau tuhaa o te haamoriraa ia Iehova ta oe mea au roa ˈˈe? No te aha?” E titau teie mau uiraa i te mau pahonoraa hohonu, e nehenehe ai outou e papu e eaha te mau ohipa tapitapi aˈe na te hoa ta outou e hinaaro ra e faaipoipo.
A haere noa ˈi to orua mau auraa i te paariraa e a opua mau atu ai orua e faaipoipo, mea faufaa roa ïa ia tauaparau orua no nia i te mau tumu parau faufaa mau: mai to orua vahi faaearaa, to orua huru oraraa, te pae no te moni, te ohipa (e rave anei orua toopiti atoa ra i te ohipa?), te tiaraa o te tahi e te tahi i roto i te utuafare, te mau tamarii, te faataimeraa i te fanau, te mau opuaraa no te reira iho taime aore ra no a muri atu, e te mau ravea e manuïa ˈi taua mau opuaraa ra. Mai te peu noa ˈtu e e nehenehe vetahi mau ohipa i tupu i roto i to outou oraraa i mutaa ihora, e faaino i to outou faaipoiporaa, mai te tarahu aore ra te mau hopoia, e tia ia outou ia faahiti i te reira i taua taime ra. E tia atoa ia faaitehia te mau fifi i te pae no te oraora-maitai-raa, mai te hoê maˈi ino mau.
I roto i taua mau aparauraa ra, a pee i te hiˈoraa o Elihu. o tei parau e: “O ta tau aau e manaˈo e mea tia ra, o ta ˈu ïa e parau, e na tau vaha e faaite i te parau hapa ore i teie nei.” (Ioba 33:3). Te faataa ra o Esther e mea nafea to ˈna haafaufaaraa i te tau haamatauraa no te faaineine i te hoê faaipoiporaa oaoa mau e vai noa nei a ahuru matahiti i teie nei, te na ô ra oia e: “Aita vau i haavarevare noa ˈˈe aore ra i parau noa ˈˈe ia Jacques e hoê â to mâua manaˈo ahiri e aita vau i afaro. E aita iho â vau i taui. Te tutava noa nei au i te ore e huna i te parau.”
Eiaha roa ˈtu e ape i te mau tumu parau atâata aore ra e taui oioi noa i te aparauraa ia ore te tahi e huru ê. O te hape ïa ta Elisabeth i rave ia ˈna i haamatau atu ia Jean. Ua parau atu o ˈna e mea hinaaro na ˈna ia haaputu i te moni no a muri aˈe, e ia ore e haamâuˈa haere noa i te moni. Ua farii o Jean i teie manaˈo. Ma te tiaturi e hoê â to raua manaˈo, aita ˈtura o Elisabeth i faarahi atu â i te parau. Teie râ, ite ihora o ˈna e, no Jean, ‘te haaputuraa i te moni no a muri aˈe’, oia ïa, te haaputuraa ïa i te moni no te hoo mai i te hoê pereoo apî. I muri iho, ua tamau noâ raua i te tatamaˈi no nia i te mau tumu parau i te pae o te moni.
E nehenehe mau â e ape i taua mau huru fifi ra. Ua faˈi o Louise, ta tatou i faahiti aˈenei, i te reira i te na ôraa e: “Ahiri iho â pai au i uiui i te tahi atu â mau uiraa, mai teie te huru: ‘E nafea hoi taua mai te peu e e hapû noa ˈtu vau e aita hoi oe e hinaaro i te tamarii?’ aore ra: ‘Eaha ta oe e rave mai te peu e e tarahu ta taua e e hinaaro hoi vau e faaea i te fare no te haapao ia aiû?’ E nehenehe ïa vau e ite i to ˈna huru i reira.” Maoti hoi taua mau huru aparauraa ra, e nehenehe ai e ite papu i te mau huru o te hoê taata hou te faaipoiporaa.
Ia ite na outou i te ohipa a to outou hoa
Te parau nei o Esther e: “E riro te hoê taata ei taata maitai roa mai te peu e o orua anaˈe, area i mua i te tahi atu taata, e tupu mai ïa te tahi ohipa manaˈo-ore-hia. E riro te hoê o to outou mau hoa i te parau i te hoê parau o ta ˈna e ore roa ˈtu e au. I reira ïa e itehia ˈi eaha mau na to ˈna huru ia riri anaˈe oia. E aˈo anei oia i teie taata aore ra e taora parau atu anei o ˈna? Teie te manaˈo o Esther: “Mea faufaa roa ia amuimui atu e te mau hoa e te mau fetii o te tahi e te tahi i te taime haamatauraa.”
Taa ê atu i te mau taime faaanaanataeraa manaˈo, a faaherehere i te taime no te rave amui i te ohipa. A rave orua atoa i te mau ohipa kerisetiano, mai te haapiiraa i te Parau a te Atua e te ohipa pororaa. A rave atoa i te mau ohipa o te riro ei mau ohipa matauhia i muri aˈe i te faaipoiporaa: te hoo-haere-raa, te tunuraa i te maa, te horoiraa i te auˈa repo, te faaneheneheraa i te fare. Ia rave outou i te mau ohipa e tupu mau i roto i te oraraa o te mau mahana atoa — eita hoi outou e haavarevare i te tahi e te tahi ma te faaite i to outou huru maitai roa ˈˈe — e faaite iho â râ outou i to outou huru mau.
Ua ite te tiai mamoe o te Sire a Solomona i te Sulami tei hepohepo roa; ua ite atoa o ˈna ia ˈna e ua tahe to ˈna hou e ua rohirohi roa no te mea ua rave oia i te ohipa i raro aˈe i te mahana veavea (Sire a Solomona 1:5, 6; 2:15). I muri aˈe i to ˈna iteraa e aita o ˈna i faarue ia ˈna e aita atoa o ˈna i hema i te mau faufaa rahi a te arii Solomona, ua parau atura oia i teie mau parau nehenehe roa e: “Aiai rahi to oe, e tau here e; aita roa o oe ino.” (Sire a Solomona 4:7). Oia mau, aita o ˈna e hinaaro ra e parau e e vahine tia roa oia, area râ, ua faarahi roa ˈtu â to ˈna puai morare i to ˈna haviti mau. I te pae morare, e ere o ˈna i te vahine hapa rahi. I te hiˈoraa o te tiai mamoe, ua hau ê to ˈna mau maitai i to ˈna mau hapa.
Ia faanahonaho maitai outou i ta outou taime haamatauraa, e nehenehe atoa ïa outou e rave i te mau faaotiraa tano maitai. Mai te peu e eita outou e haavare ia outou iho, e riro ïa outou i te faaipoipo ma te ite e nafea râ ia ore orua e afaro. Maoti hoi te taime haamatauraa tei manuïa maitai e oaoa ˈi outou i roto i to outou faaipoiporaa.
[Nota i raro i te api]
a E tano teie mau aˈoraa no te mau fenua i reira e fariihia ˈi e ia haamatau te hoê taurearea tane e te hoê potii. E pinepine, na te taurearea tane e haere atu e farerei i te tamahine. Teie râ, aita hoê aˈe mea i roto i te mau Papai e opani ra i te hoê potii ia faaite atu i to ˈna mau manaˈo hohonu i te hoê taurearea tane haama haere noa aore ra te hunahuna ra i to ˈna manaˈo, e tia râ ia ˈna ia faaite i to ˈna manaˈo ma te au maite. — Hiˈo te Sire a Solomona ra 8:6.
b A hiˈo i te tumu parau ra “‘Eaha râ te parau atu?’ — Nafea ia riro ei taata aravihi i te pae no te aparauraa”. i roto i te A ara mai na! no te 22 no eperera 1982 (na roto i te reo farani).
[Hohoˈa i te api 20]
Ia ite outou i te huru mau o te hoê taata, a hiˈopoa ïa i to ˈna haerea i roto i te mau huru tupuraa o te oraraa.