Ino roa ˈˈe i te maˈi SIDA!
“Ua tano te mau hiˈopoaraa. E SIDA to oe.” Ua tupu te reira i te matahiti i mairi aˈenei. Te taˈi noa râ te mau parau a to ˈu taote i roto i to ˈu feruriraa a vaiiho atu ai i te niuniu. Ahiri pai au i faaroo e i faaohipa i te mau aˈoraa a te Atua, eita ïa vau e roohia i teie fifi!
UA paari au i te fenua Marite i roto i te haapaoraa a te mau Ite o Iehova, e ua faaitoito to ˈu mau metua i te haapii mai ia ˈu i te mau faaueraa tumu a te Atua. No reira e rave rahi mau taata tei maere roa i te iteraa mai ratou e ua taui to ˈu huru oraraa tei taa ê roa hoi i ta ˈu i haapii.
Ua hinaaro noa hoi au e ia farii mai to ˈu mau hoa haapiiraa ia ˈu. Ua imi vau i te mau ravea atoa ia farii mai ratou ia ˈu. Aita roa ˈtu râ i manuïa e i te 15raa o to ˈu matahiti, ua manaˈo atura vau e aita e ravea faahou. Ua tamata atoa hoi au i te haapohe ia ˈu iho.
Ma te manaˈo e e taui te reira i te mau mea, ua haamata aˈera vau i te puhipuhi i te avaava e te marijuana. Aita râ hoê noa ˈˈe mea i taui. I muri iho, ua opua aˈera vau e faarue i te faanahonahoraa a Iehova e e imi i te oaoa i te tahi atu vahi. Ua faaite atura vau i to ˈu mau hoa e e ere faahou vau i te Ite no Iehova, e mai te huru ra ïa e ua oaoa roa ratou i te reira.
Te hoê oraraa taiata e te papu ore
Ua itehia aˈera ia ˈu i te hoê ohipa, e te hoê piha i roto i te hoê mataeinaa reporepo — i reira e itehia ˈi te fenua inu ava e te mau vahine purumu. Ua faataa maira ratou ia ˈu e mea ohie roa ia ohi i te moni. Maoti ta ratou tauturu, aita i maoro roa i to ˈu iteraa i ta ratou mau raveraa. O vau tei hinaaro e ia auhia mai vau e ia oaoa vau, i teie nei e hauti ïa vau na ratou e aita roa ˈtu vau e oaoa ra.
Ua hinaaro atura vau e taui, e e hoˈi faahou mai i te fare e e haamata apî faahou. Moemoe roa vau i to ˈu mau metua e ua tatarahapa roa vau i to ˈu oraraa na mua ˈtu. Ua taparu aˈera hoi au i te tauturu a Iehova. Te mea fifi roa, te paraparauraa ˈtu ïa i to ˈu mau metua e te aniraa ˈtu e ia faaore mai raua i ta ˈu mau hapa. Auaa ua roaa ia raua i te puai no te faaroo mai â ia ˈu.
Ua haaputuputu aˈera vau e te mau matahiapo, e ua faaite atura vau i to ˈu hinaaro e hoˈi faahou mai i roto i te amuiraa. E ere roa ˈtu i te mea ohie no ratou e no ˈu atoa. Aita noa vau i roohia i te mau faahopearaa o te mau raau taero ta ˈu i rave, ua roo-atoa-hia râ vau i te hoê maˈi purumu ino roa. Ia au i to ˈu taote, ahiri au i tiai hoê avae faahou, ua pohe ïa vau i teie nei. Ua topa vau i roto i teihea apoo!
Tau taime i muri iho, ua faahoˈi-faahou-hia aˈera vau i roto i te amuiraa, e ua faaipoipo atura vau e te hoê potii apî o te hoê amuiraa tapiri. Te afaro maira to ˈu oraraa. Teie râ, aita vau i faaite i to ˈu aau mehara no te aroha o Iehova. Ua tamata noa vau i te faaafaro i to ˈu mau fifi ma te tiaturi noa ia ˈu iho maoti hoi i te tiaturi i nia i te puai o te Atua.
Aita i noaa i te piti matahiti i muri iho, ua taa aˈera vau e ta ˈu vahine e ua tiavaru-faahou-hia aˈera vau e o te faaturi te tumu. Ua faahoa ˈtu vau i te mau taata no teie nei ao. Mau auraa maitai roa hoi i te haamataraa, e teie nei ua papu-maitai-faahou-hia teie faaararaa bibilia i muri nei e na ô ra e: “E ino te parau maitai i te amuiraa iino ra.” — Korinetia 1, 15:33.
Te topa-faahou-raa vau i roto i te ohipa taiata
Ua taui au i to ˈu vahi faaearaa ma te faaatea roa mai i to ˈu fetii, inaha ua manaˈo vau e eita vau e faaino rahi faahou ia ratou. Aita vau i fifi i te pae no te ohipa e no te faaearaa i San Francisco, i Californie. Ua ani mai te hoê taata hoo huna i te raau taero ia rave vau i te ohipa na muri ia ˈna. Tei roto atoa vau i ta ˈna pǔpǔ matamua, e haapao i te parau no te opere ma te tamoni ore i te mau raau taero apî atoa e tae mai. Ua roaa ia ˈu i te hoê roo apî. Te feia atoa i matau ia ˈu (e mea rahi hoi ratou) ua ite ratou e te vai ra ta ˈu raau taero. E haere mai ratou e farerei ia ˈu i roto i te mau aroâ, i roto i te fare inuraa ava, e i te vahi iho vau e rave ai i te ohipa, no te hoo mai i te tahi.
Hau atu, aita i maoro roa to ˈu topa-faahou-raa i roto i te ohipa taiata; o te hoê hoi te reira ravea e auhia mai ai au, e ua au-rahi-hia mai iho â vau. Ua haapii au e nafea râ ia faaohipa i te tahi pae na roto i te ravea o te melo taatiraa e noaa mai ai ia ˈu i te mea ta ˈu e hinaaro. Ua ora vau mai te reira te huru e hia rahiraa matahiti.
Te haamanaˈo ra vau mai te huru ra e ua tupu i nanahi ra, i te hoê tau i reira to ˈu rooraahia i te fiva rahi e ua haaparuparu roa mai hoi au. Aita te taote i ite e eaha to ˈu. E ua pee i muri iho. E toru noa matahiti i muri iho to ˈu iteraa eaha to ˈu.
I roto i taua area taime ra, ua roo-atoa-hia vau i te tahi mau fifi e te mau demoni. I te hoê mahana, ua aro mai te hoê o ratou ia ˈu. Ua ite aˈera hoi au e te tamata ra oia i te tomo mai i roto ia ˈu. Aita roa ˈˈe vau i nehenehe e parau. Ua faaitoito vau i te parau, e inaha ua nehenehe aˈera vau e tuô e: “Iehova, a tauturu mai ia ˈu!” Ua vaiiho oioi maira te demoni ia ˈu.
Ia ite mai na outou i to ˈu manaˈo: I te mea hoi e ua ora na vau i te hoê oraraa miimii e te taiata atoa, ua nehenehe roa ia ˈu e tiaoro ia Iehova e tauturu mai ia ˈu. Ua haama roa hoi au. No te aha vau i manaˈo ai e e tauturu mai Iehova ia ˈu? I reira hoi to ˈu topa-roa-raa i roto i te hoê hepohepo rahi. Ua hinaaro roa vau e pohe, ma te tiaturi e e haapohehia mai au.
Te hinaaro e taui
I te hoê mahana, ua putuputu matou e te tahi mau hoa rii, ua paraparau aˈera matou no nia i te huru tupuraa i roto i te ao nei. A anihia mai ai ia ˈu eaha to ˈu manaˈo i nia i te mau mea e tupu a muri aˈe, ua faataa ˈtura vau i te parau no te opuaraa ta te Atua e rave no te fenua nei e no te mau taata e ora i reira. Ua maere roa te taatoaraa. Ua riri roa râ te hoê o ratou e ua na ô maira ia ˈu e taata haavare. Ua tano mau hoi oia, no te mea e piti huru oraraa to ˈu. I roto roa ra ia ˈu nei, ua ite au e tei ia Iehova anaˈe ra te ora e o ta ˈna anaˈe faanahonahoraa te vahi haapûraa hoê roa aita ˈtu.
I taua tau ra to ˈu oraraa e te oraraa o to ˈu mau hoa i te haamataraa i te taui. E rave rahi o to ˈu mau hoa tei roohia i te SIDA. Mea peapea roa hoi ia ite i te taata, mea oraora maitai hoi na mua ˈtu, ia haaparuparu rii mǎrǔ noa e a pohe atu ai. Aita hoi ta ˈu e ravea no te tamahanahana ia ratou. Mea fifi mau â, no te mea ua ite au eaha te huru oraraa maitai roa ˈˈe. Ua ite aˈera hoi au e te hinaaro ra vau e hoˈi faahou mai ia Iehova ra e e fanaˈo â i to ˈna aroha. Nafea râ ïa vau?
Ua taˈu na mua vau i te tauturu a Iehova, ua fifi roa hoi au no te mea tei roto vau i te hoê huru tupuraa haama mau e te viivii. I te hoê mahana, ua niuniuhia mai au. O to ˈu metua vahine fetii, ta ˈu i ore i ite hau atu i te iva matahiti te maororaa. Te hinaaro ra o ˈna e haere mai e hiˈo ia ˈu. E ere hoê â haapaoraa ta ˈna e ta to ˈu mau metua, ua parau atu râ vau ia ˈna e te hinaaro ra vau e taui e e riro faahou ei Ite no Iehova. A ite mai ai oia i to ˈu aau rotahi, ua ineine aˈera hoi oia i te tauturu mai ia ˈu.
Te eˈa roa no te hoˈi faahou mai
Ua titau mai to ˈu metua vahine fetii ia ˈu e haere e faaea ia ˈna ra e tae roa ˈtu i te taime au e ora ˈi. A ani mai ai oia ia ˈu mai te peu e e nehenehe te reira e tauturu ia ˈu, ua taˈi aˈera vau. Ua ite hoi au e te reira te ravea e ora ˈi au, ua faarue aˈera vau i to ˈu mau hoa. E ere i te mea ohie te mau avae i muri iho, ua papu râ ia ˈu e e tauturu mai Iehova ia ˈu. Ia manaˈo vau e tano maitai te Malaki 3:7 no te reira: “E fariu mai outou ia ˈu, e na ˈu e fariu atu ia outou; te parau maira Iehova sabatoa.”
Ua farerei oioi au i te mau matahiapo i muri noa ˈˈe i to ˈu tauiraa i to ˈu vahi faaearaa. Ua faaite pauroa ˈtu vau ia ratou i te oraraa ta ˈu i ora mai, e ua haapapu atura hoi au ia ratou e te hinaaro mau ra vau e tavini ia Iehova. Inaha hoi, ua ite ratou, e o vau atoa nei, eita vau e faahoˈi-oioi-hia i roto i te amuiraa. Mea teiaha mau te mau mea ta ˈu i rave i mutaa ihora. I teie nei râ, ua papu maitai to ˈu manaˈo. Ua pure au ia Iehova i te rui e te ao, ia tauturu mai oia ia ˈu. I mutaa ihora, ua manaˈo vau e mea paruparu roa iho â vau. E paruparu faahou vau, ia tiaturi vau ia ˈu iho. Ia tiaturi râ tatou i te tauturu a Iehova, e riro tatou i te maere i te puai e noaa mai.
E rave rahi matahiti to ˈu faataeroraa ia ˈu no te faaruru i te oraraa i te mau mahana atoa. I teie nei râ, e tia ia ˈu ia haapae i te reira, e o ta ˈu hoi i mǎtaˈu. Te mǎtaˈu atoa ra vau i te vahi mea rahi te taata i reira, e e riro hoi au i te huru ê ahiri au e itehia na i roto e rave rahi mau taata. I te tahi aˈe pae, ua tamata atoa vau i te faaore i te avaava, o vau e puhipuhi na e maha puohu avaava i te mahana. Mai te peu e ua manuïa mai vau, auaa ïa te pure e ua haamanaˈo noa vau e te mau tutavaraa ta ˈu e rave, te farii maira hoi Iehova i te reira. E faatupu atoa na te amuimui-tamau-raa vau i roto i te mau putuputuraa kerisetiano i te hau e te tamahanahanaraa. I te mea e ua tiavaruhia vau, eita hoi ta ˈu e nehenehe e paraparau atu i te hoê noa ˈˈe Ite no Iehova, ua ite noa râ vau i te here e te mahanahana o to ˈu mau taeae e mau tuahine i te pae varua.
I te pae hopea, fatata hoê matahiti i muri aˈe i to ˈu raveraa i te tahi mau tauiraa i roto i to ˈu huru oraraa, ua manaˈo Iehova e ua tae i te taime no ta ˈna mau tavini no te faahoˈi faahou mai ia ˈu i roto i ta ˈna faanahonahoraa. Ua ite maitai o ˈna eaha te taime e au no te farii faahou ia ˈu. Oia mau, eita oia e vaiiho noa ia faaoromai tatou hau atu i ta tatou e nehenehe e faaoromai. Tau taime i muri iho, ua niuniu maira to ˈu taote ia ˈu no te faaite mai e e SIDA to ˈu. Ma te papu maitai, e irava tano maitai te Galatia 6:7 e na ô ra e: “Eiaha e vare, e ore te Atua e noaa i te haavare, o ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai.”
Ua taˈi na mua vau. Ua ô maira i te mau huru manaˈo atoa i roto i to ˈu feruriraa. E rave rahi mau hohoˈa tei puta mai i mua i to ˈu mata. Ua ite roa vau i te mau faahopearaa o taua maˈi ra i nia i te taata e tae noa ˈtu te huru o te mau hoa. Auê hoi au i te maamaa i te tiaturiraa e te vai ra ta te ao nei taoˈa e horoa mai na ˈu! Auê hoi taime faufaa i mauˈa e!
Te oaoa noa ˈtu te SIDA
Ua ite au e te vai ra te tahi mau taurearea, mai ia ˈu i mutaa ihora, tei hinaaro e fariihia ratou e to ratou mau hoa i roto i te ao nei. Eiaha roa ˈtu e rave i te ohipa maamaa ra i te tiaturiraa e eita outou e farerei hoê huru ohipa mai ta ˈu e farerei ia ore outou e tâuˈa noa ˈˈe i te mau aˈoraa a te Atua! E nehenehe te mau huru haavarevare a Satani e taui, eiaha râ te mau faahopearaa.
Teie râ, ua haapii atoa mai au e noa ˈtu eaha te mau hape i ravehia aore ra te mau hapa ta tatou i rave i nia ia vetahi ê, e horoa mai te Atua ra o Iehova i ta ˈna tauturu e e faaore mai oia i te hapa i te taata e hinaaro mau e ia farii mai oia ia ˈna e e haafatata ˈtu ia ˈna na roto i te ravea o te mau pure uˈana.
Aita vau e hepohepo faahou ra. E moemoe iho â vau i te tahi taime, e vitiviti roa râ i te moehia ia ˈu. Ta ˈu tapitapiraa matamua i teie nei, ia farii mai ïa Iehova ia ˈu. O ˈna anaˈe ta ˈu tumu oaoaraa e tamahanahanaraa. Ua ite au e ia faaitoito vau i te rave i te mau tutavaraa atoa e au mai ai oia ia ˈu, e aupuru mai oia ia ˈu e e haapapu mai oia i to ˈna here ia ˈu.
Te mauruuru nei au i te mea e tei roto â vau i te nunaa o te Atua, e noa ˈtu â ïa e pohe vau hou Iehova e faatiamâ ai i to ˈna iˈoa i Aramagedo, e nehenehe au e tiaturi e faatia-faahou-hia mai vau. Ia ite mai outou e, mea ino roa ˈˈe ia erehia tatou i te haamaitairaa a te Iehova e to ˈna aroha ia roohia i te SIDA. — Faatiahia mai e te hoê o to matou mau taata taio.
[Parau iti faaôhia i te api 13]
Ua hinaaro roa vau e ia fariihia mai au e to ˈu mau hoa.