Eaha te mau faufaa e faatere ra i to outou oraraa?
HOU aˈe outou e pahono mai ai, ia ui na ïa outou na mua i teie nei mau uiraa: Eaha ta ˈu e titau ra i te oraraa? Ia monihia vau, te hanahana, te mau ohipa e horuhoru rahi ai te aau, te tamata-noa-raa i te tahi mau ohipa, te mâharaa i te pae taatiraa? Aore ra ta ˈu e titau ra, ia noaa te haerea tia, ia atuatu i te maitai, te here, ia tavini i te tahi pae, ia maitai i te pae varua? Noa ˈtu eaha te opuaraa ta outou e rave, e ite iho â outou i te faahopearaa o teie nei ture bibilia e na ô ra e: ‘Ta te taata e ueue, ta ˈna â ïa e ooti mai.’ — Galatia 6:7.
Ia ore outou e farii i te mau mea faufaa roa ˈˈe, e tia ia outou ia ineine i te farii i te mau faahopearaa. Te faahiti ra o Paul Huot, te hoê haava no te horo-faahou-raa, vetahi o taua mau faufaa ra e ore e tâuˈahia i teie mahana. Ma te faataa mai i te parau no te oreraa e faaturahia te ture, i te peu maitai e tae noa ˈtu i te aˈo, te na ô ra oia e: “Aita e mea uouo aore ra ereere faahou. E mau mea taa ore anaˈe. Ua ore ta tatou mau peu maitai. Ua ore te peu. Ua ore te mau mea maitatai. Te iti noa ˈtura te taata e ite nei eaha te taa-ê-raa i rotopu i te maitai e te ino. I teie nei, te hape, e ere ïa te raveraa i te hoê ohipa ino, ia noaa râ ia tatou ia rave noa ˈtu tatou i taua ohipa ino ra.”
Te titau ra hoi te hoê mana rahi aˈe e te mau ite rahi aˈe, mai te peu e e hinaaro tatou e faaohipa maitai i te reira, i te hoê morare teitei aˈe (Maseli 24:5). Teie râ hoi, mea na roto hoi te topa-roa-raa te mau faufaa morare e itehia ˈi te aano-roa-raa te mau ite e te maraaraa te mana. Teie ta te taata tuatapapa aamu ra o Arnold Toynbee i parau: “Mea peapea mau â ia ite e te apeehia ra to tatou manuïaraa-rahi-raa i te pae no te mau ohipa apî i te hoê tabula aita e hopearaa no nia i te manuïa ore i te pae morare. (...) Ia tamau â te huru morare i te ino, ia tae i te hoê mahana, e nehenehe ïa te taata e ori haere noa e te hoê topita atomi i roto i te pute.”
I teie mahana, aita hoi te mau faufaa mau e haafaufaa-rahi-hia ra e aita roa ˈtu te parau no te hara e tâuˈahia ra. Te faahaamanaˈo nei taua huru nei i te huru o te vahine faaturi i faataahia mai i roto i te Maseli 30:20 e na ô ra e: “Teie atoa te haapaoraa o te vahine faaturi; ua amu ihora e ua horoi i te vaha, e ua na ô aˈera, Aita a ˈu hara i rave.” Inaha hoi, te vai mau ra te hara e te uˈana noa ˈtura hoi, te ohipa ra râ oia i raro aˈe i te tahi mau iˈoa tipee mai te faaaanoraa i te manaˈo i te pae no te feruriraa, te tiamâraa, te haapiiraa e haapii ra e tei te mau huru tupuraa te parau no te mau mea faufaa atoa, te haamaramaramaraa i te parau no te mau faufaa e te farii-noa-raa i te mau mea atoa — e ia amuihia teie mau manaˈo atoa, e riro mai ïa ei “morare apî”.
Te faariroraa i te mea ino ei mea maitai
Mai te tau mai â o Isaia, aita e mea i taui. Te mana noa râ hoi teie mau a te peropheta ra e na ô ra e: “E pohe to ratou to tei parau i te ino ra, e maitai, e te maitai ra, e ino; o tei parau i te pouri ra, e maramarama, e te maramarama ra, e pouri; o tei parau i te maramara ra, e momona, e te momona ra, e maramara.” (Isaia 5:20). Ia faariro ratou i te mea ino ei mea maitai, ua riro atura ïa te taata mai te hoê taata maˈi, oia hoi no te faatopa mai i to ˈna fiva, e taui i te mau numera o te faito fiva.
Eaha te mau faufaa e faahotu mai i te mau faahopearaa oaoa mau? Eaha te faatupu i te oaoa, i te mau hoa e ore e taiva, i te hau i roto ra e i te oaoaraa mau? Te hinaaro ra anei outou ia matauhia outou no to outou haerea maitai, no to outou parau mau, no to outou manaˈo haapeapea i to vetahi ê ra maitai, e ia fariihia mai outou, ia faaturahia e ia herehia? Aore ra mea faufaa rahi aˈe anei na outou ia noaa mai ia outou i te mau taoˈa e rave rahi, i te puai e noaa mai ai ia outou i te mau taoˈa rarahi? Mea faufaa aˈe anei na outou te haamâharaa i te mau hinaaro i te pae tino? ‘Te faatupuraa i ta outou i opua’, te reira anei te mea faufaa roa ˈˈe i roto i te oraraa?
I teie nei mahana, ma te ore hoi e faarirohia ei mea ino, te turu nei te mau ravea haapurororaa parau apî atoa (te radio, te afata teata, te vea) e tae noa ˈtu hoi te totaiete taata nei, i te mau peu taiata. Teie râ, e hia rahiraa mau faaipoiporaa i amahamaha, mau utuafare atoa i faataa e mau tamarii aita roa ˈtu e oaoa ra, e o te peu taiata hoi te tumu? Te mau faahopearaa o taua ohipa taiata ra, o te mau peu hairiiri rahi ïa, mai te peu mahu, tei farii-roa-hia e te tahi mau haapaoraa rarahi o te amuiraa faaroo kerisetiano. No nia i te feia e rave i taua mau peu ra, teie ta te Parau a te Atua uiraa e ui ra: “I haama anei ratou a rave ai ratou i te parau faufau ra?” Te pahonoraa: “Aore roa ïa i haama; aita, aore ratou i ite i te haama.” — Ieremia 6:15.
Ua tuu Iesu i te tapao i nia i te mau hinaaro pae varua o te taata i te na ôraa e: “E ao to tei haehaa te aau, no ratou hoi te basileia ra o te ao.” (Mataio 5:3). Teie râ hoi, e rave rahi teie e ore e tâuˈa nei i taua mau hinaaro ra e teie e ore roa ˈtu e rave nei i te tahi noa ˈˈe tutavaraa no te haamâha i te reira; inaha hoi, ia ore tatou e na reira, e faufaa ore roa ïa to te oraraa. Noa ˈtu e taoˈahia oia i te pae materia, e riro taua huru oraraa nei ei oraraa faufaa ore, aita e oaoaraa mau i roto. I te tahi aˈe pae, te feia e tutava ra e haamâha i to ratou mau hinaaro i te pae varua i pihai iho i te mau Ekalesia a te amuiraa faaroo kerisetiano, e poia noa ïa ratou, no te mea i roto i taua mau haapaoraa ra, te itehia ra mai ta te peropheta ra Amosa i faaite atea mai, “e ere râ i te oˈe maa ore, e te hiaai i te pape, i te faaroo râ i te parau a Iehova”. — Amosa 8:11.
Hau atu, e rave rahi mau melo teie e ore nei e hinaaro e faaroo i te hoê haapiiraa i te pae varua e noaa ˈtu ai te ora, teie râ ‘e haaputu ratou i te orometua i au i to ratou iho hinaaro; e fariu ê hoi to ratou tariˈa i te parau mau, a opai tia ˈtu ai i te fabula’. (Timoteo 2, 4:3, 4.) Ua riro te mau upoo faatere haapaoraa e tae noa ˈtu hoi te mau melo noa o te mau Ekalesia mai teie mau taata o te tau o Isaia, oia hoi, ma te parau atu i te feia e ite mau ra i te mau paruparu pae varua, e na ô atu ia ratou e: “Eiaha e hiˈo; e te mau peropheta ra, Eiaha e faaite mai i te mea tia ra; ei parau haapaia râ ta oe e parau mai; ei parau haavare te faaite mai. Ohipa ê atu outou i tena na haerea; haapehao ê i tena na eˈa; haamoe ê atu ia matou i Tei Moˈa i Iseraela nei.” — Isaia 30:10, 11.
Mea faufaa roa ia aˈahia te mau faufaa ta te Atua i horoa mai, i roto ia outou na. Mai te peu e ua opua outou e rave na outou i taua mau faufaa ra, e tia ïa ia outou ia rave i te hoê haerea ta te Parau a te Atua e na ô ra e: “Ua haapae hoi outou i te taata tahito e ta ˈna atoa ra mau parau; e ua faa-taata-apî, o tei faahouhia i te ite ra, mai te huru atoa o tei hamani ia ˈna ra.” — Kolosa 3:9, 10.
Teie râ, peneiaˈe aita outou e papu maitai ra e o te Bibilia iho â te Parau a te Atua. Peneiaˈe ua fariu ê outou i te reira no te mau haapiiraa mai te haamauiuiraahia te taata i roto i te auahi o te po auahi e a muri noa ˈtu, aore ra no te mea te faarirohia ra te Bibilia mai te hoê aai, aore ra no te huru paieti haavarevare, no te haavare e no te feia poro evanelia titau i te moni e parau ra e e tia ratou no te Atua.
A tuatapapa noa ˈi outou iho i te tumu parau, e taa ˈtura ïa ia outou e “e utua te pohe no te hara”, e ere râ i te mau haamauiuiraa i roto i te auahi; e, ia au i te pae no te ihipapa o teie nei tau, maoti hoi i te riro ei buka aai, i te pae no te aamu, e parau mau iho â te Bibilia; e te rahiraa o te mau melo o te mau upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano, ua riro ïa ratou mai te mau raatira faaroo ino o te mau tau bibilia, eiaha râ mai te mau peropheta e te mau aposetolo tei ore i taiva i mutaa ihora. — Roma 6:23; Mataio, pene 5 e tae atu i te 7, e 23.
O te Bibilia te pu o te mau faufaa mau. Ia vaiiho outou i taua mau faufaa ra ia aratai ia outou, e riro ïa outou i te fariihia mai e te Atua. Maoti atoa taua haerea nei e noaa ˈi ia outou i te ora mure ore i roto i te hoê ao apî i reira te parau-tia e vai mai ai e i reira atoa te Atua ‘e horoi ai i te mau roimata atoa, e i reira atoa te pohe e ore roa ˈi; te oto, te mihi, te mauiui, e ore atoa ïa. Ua mou hoi te mau mea tahito ra’. — Apokalupo 21:4; Ioane 17:3.
No reira, te faaitoito atu nei matou ia outou ia vaiiho i te mau faufaa mau ta te Parau a te Atua e haafaufaa rahi ra, ia aratai i to outou oraraa; e mau haamaitairaa hoi ta outou e huti mai. “O vau to Atua ra, o Iehova; o tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra; o tei aratai ia oe na te eˈatia maitai ia haere oe ra. Ahiri oe i faaroo mai i te mau faaue na ˈu e; ua riro ïa to oe maitai mai te pape pue ra; e ta oe utua mai te are moana ra.” — Isaia 48:17, 18.
[Hohoˈa i te api 27]
Te hau mai te hoê anavai pape ra.