Te mau semeio a Iesu—E aamu mau anei aore ra e aai?
“E tae aˈera i te maha o te araraa o te rui ra, haere atura Iesu ia ratou ra i na nia i te are.”—Mataio 14:25.
NO TAU mirioni taata na te ao atoa nei, ua tuea noa te faufaaraa o te tiaturiraa e ua faatupu o Iesu Mesia i te mau semeio i te tiaturiraa i te Atua iho. Te faataa ra te feia papai evanelia—Mataio, Mareko, Luka, e Ioane—tau 35 o te mau semeio a Iesu. Teie râ, te faaite ra ta ratou mau faatiaraa e ua faatupu oia e rave rahi atu â mau ohipa aravihi hau aˈe i te natura.—Mataio 9:35; Luka 9:11.
Aita teie mau semeio i faatupuhia no te faaarearea i te mau taata. Ua au te reira i te parau iho a Iesu e o o ˈna te Tamaiti a te Atua, te Mesia i tiai-maoro-hia. (Ioane 14:11) Ua faatupu o Mose i te mau tapao semeio i to ˈna faaiteraa ia ˈna iho i te nunaa o Iseraela i faatîtîhia. (Exodo 4:1-9) Ma te feruri-maite-hia, ua tiai-atoa-hia e ia faatupu te Mesia, tei tohuhia na e rahi aˈe oia ia Mose, i te tahi tapao ma te turu a te Atua. (Deuteronomi 18:15) No reira te Bibilia i pii ai ia Iesu e “te taata i tiahia e te Atua, i rotopu [i te mau ati Iuda] i te mau ohipa mana e te semeio, e te mau tapao.”—Ohipa 2:22.
I te tau tahito ra, ua farii te pae rahi o te mau taata ma te feaa ore i te faataaraa a te Bibilia no nia ia Iesu ei taata faatupu semeio. Tera râ, i te tahi noa tau ahuru matahiti i mairi aˈenei, ua faaruru te mau faatiaraa a te evanelia i te faahaparaa. I roto i ta ˈna buka Te mau vareraa e te mau aai o te Bibilia (beretane), te faahiti ra o Lloyd Graham i te faatiaraa bibilia no nia i to Iesu haereraa na nia i te pape e ua tae roa i te parau e: “E mea pouri mau â ia tiaturi i te reira i roto i to ˈna auraa mau, teie râ, tau mirioni hoi o te pee nei i te reira. E i muri iho te aniani nei tatou e eaha te mea hape i roto i to tatou nei ao. Eaha te ao maitai roa ˈˈe ta outou e tiai ra niuhia i nia i teie huru ite-ore-raa?”
Aita anei e ravea?
E ere râ teie mau faahaparaa i te mea tia. Te haamatara ra Te buka parau paari o te ao (beretane) i te hoê semeio mai “te hoê tupuraa o te ore e nehenehe e tatarahia na roto i te mau ture matauhia o te natura.” Ia au i teie faataaraa, ua faarirohia te hoê afata teata ma te mau peni, te hoê niuniu paraparau teretere haere o te faaohipa i te mau pu haapurororaa radio, aore ra te hoê matini roro uira afaifai ei mau semeio a hoê senekele noa i teie nei! E mea tia anei ia faaetaeta e ia parau e e mea manuïa ore te hoê mea no te mea noa eita tatou e nehenehe e tatara i te reira ia au i te ite aivanaa o teie tau?
Te tahi atu tupuraa te tia ia hiˈopoahia: I roto i te reo heleni tumu oia i faaohipahia no te papairaa i te “Faufaa apî,” te parau faaohipahia no te parau ra “semeio” o dyʹna·mis ïa—te hoê parau e faataa papu i te “puai.” O te tatara-atoa-hia ‘ohipa puai’ aore ra ‘aravihi.’ (Luka 6:19; Korinetia 1, 12:10; Mataio 25:15) Te haapapu ra te Bibilia e ua riro te mau semeio a Iesu ei faatupuraa o “te mana rahi o te Atua.” (Luka 9:43) E mea manuïa ore anei teie mau parau no te hoê Atua Mana hope—Ia ˈna e vai ai te “puai rahi”?—Isaia 40:26.
Haapapuraa e e mea mau
Te horoa ra te hoê hiˈopoa-hohonu-raa o na evanelia e maha i te haapapuraa hau atu â o to ratou tiaturiraahia. A tahi, e mea taa ê roa teie mau faatiaraa i te mau aamu maere mau e i te mau aai. A hiˈo na, ei hiˈoraa, i te mau aamu hape no nia ia Iesu i te mau senekele i muri aˈe i to ˈna poheraa. Te faatia ra te “Evanelia a Toma” aore i faauruahia e: “I te paeraa o te matahiti o teie tamaroa ra o Iesu . . . , ua haere mai oia na roto i te oire iti, e ua horo mai te hoê tamaiti iti e ua tupai oia i nia i to ˈna tapono. Ua riri aˈera o Iesu e ua parau atura oia ia ˈna e: ‘Eita oe e haere hau atu na nia i to oe eˈa’, e ua topa vave atura te tamarii i raro e pohe ihora.” E ere i te mea fifi ia ite i te huru mau o teie aamu—o te hoê ïa hohoˈa haavare feruri-noa-hia. Hau atu, aita teie tamaroa peu rahi e te haapahipahi faataahia i ǒ nei e tuea ra i te Iesu faataahia i roto i te Bibilia.—A hiˈo i te taa-ê-raa e te Luka 2:51, 52.
I teie nei e hiˈopoa anaˈe i te mau faatiaraa a te mau evanelia mau. Aita ratou i anoihia i te faarahi-roa-raa e te haavare. Ua faatupu o Iesu i te mau semeio no te pahono i te hiaai mau, eiaha no te haamâha noa i ta ˈna mau peu. (Mareko 10:46-52) Aita Iesu i faaohipa aˈenei i to ˈna mau puai ia faufaahia o ˈna iho. (Mataio 4:2-4) E aita oia i faaohipa aˈenei i te reira no te faaiteite ia ˈna. Inaha, i to te Arii Heroda uiui haere hinaaroraa ia faatupu Iesu i te hoê “semeio” na ˈna, ‘aita roa Iesu i pahono noa ˈtu ia ˈna.’—Luka 23:8, 9.
E mea taa ê roa te mau semeio a Iesu i te ohipa a te feia aravihi i faatupu ma te tahutahu i vetahi mau tupuraa, e i ta te feia tahutahu, e te feia faaora maˈi. Ua faahanahana noa ta ˈna mau ohipa puai i te Atua. (Ioane 9:3; 11:1-4) E ere ta ˈna mau semeio i te mau peu faatupu i te horuhoru, te mau parau tahutahu, te mau peu faaiteite, te haavare, e te ravea faataotoraa. I to Iesu farereiraa i te hoê taata taparu matapo o Baretimaio to ˈna iˈoa o tei pii e, “E Raboni, ia ora tau mata,” ua parau noa ˈtu o Iesu ia ˈna e: “A haere; ua ora oe i to faaroo. Ora ihora ta ˈna mata i reira ra.”—Mareko 10:46-52.
Te faaite ra te mau faatiaraa evanelia e aita Iesu i faatupu i ta ˈna mau ohipa puai e vetahi mau tauihaa, faanahohia no te hautiraa, aore ra te haavareraa tahutahu. Ua faatupuhia ratou i mua i te taata, ma te pinepine i mua e rave rahi mau ite. (Mareko 5:24-29; Luka 7:11-15) Taa ê atu i te mau tutavaraa a te feia faaora maˈi o teie tau, aore roa ta ˈna mau tutavaraa i ore i manuïa aˈenei no te mea ua erehia te tahi taata i roohia i te mauiui i te faaroo. Te parau ra te Mataio 8:16 e: “E faaora ihora i te feia atoa i pohe i te maˈi ra.”
I roto i ta ˈna buka “E rave rahi mau haapapuraa hape ore:” Te mau haapapuraa o te kerisetianoraa (beretane), te parau ra te taata ite ra o Arthur Pierson no nia i te mau semeio a te Mesia e: “To ratou numera, te huru vave e te taatoa o te mau faaoraraa ta ˈna i faatupu, e te tupuraa e aita hoê aˈe manuïa-ore-raa i roto i te tutavaraa atoa ia faatia mai i te taata pohe, te haamau ra te reira i te hoê taa-ê-raa otia ore i rotopu i teie mau semeio e te mau semeio parau-noa-hia o teie nei aore ra o te tahi atu tau.”
Te hoê haapapuraa vai maoro
Te horoa nei â o Arthur Pierson i te tahi atu manaˈo turu i te mau faatiaraa evanelia i to ˈna parauraa e: “Aita e haapapuraa no nia i te mau semeio o te papai hau atu i te faahiahia i te mamû-noa-raa o te mau enemi.” Ua hinaaro rahi te mau aratai ati Iuda e faahapa ia Iesu, tera râ, no te mea e mea matau-roa-hia ta ˈna mau semeio aita te mau enemi i tutava aˈe no te patoi i te reira. No ǒ mai te mau ohipa aravihi atoa ta ratou i nehenehe e faatupu i te mau puai demoni ra. (Mataio 12:22-24) Tau senekele i muri aˈe i te poheraa o Iesu, ua tamau noa te feia papai o te Ture Talmud ati Iuda i te tiaturi ia Iesu ma te mau puai semeio. Ia au i te buka Te mau parau ati Iuda no nia ia Iesu (beretane), ua pari ratou ia ˈna e e taata oia o tei “pee i te mau peu tahutahu.” E faahitihia anei teie parau mai te peu e ua nehenehe rii atoa e pari i te mau semeio a Iesu ei aai noa?
Ua hopoihia mai i te haapapuraa hau atu â e te taata tuatapapa aamu ekalesia ra o Eusèbe no te senekele maha. I roto i ta ˈna buka Te aamu o te ekalesia mai te Mesia tae atu ia Constantin (beretane), te faahiti ra oia i te hoê taata o Quadratus o tei hapono i te hoê rata na te emepera no te paruru i te kerisetianoraa. Ua papai o Quadratus e: “E nehenehe-noa-hia e hiˈopoa i te mau ohipa a to tatou Faaora, i te mea e mea mau ratou—te mau taata o tei faaorahia e te feia o tei faatiahia mai te pohe ra, o tei ore i ite-noa-hia i taua taime ra i to ratou faaoraraahia aore ra faatiaraahia mai, tei reira noa atoa râ ratou no te ite, eiaha noa i to te Faaora vairaa mai i rotopu ia tatou, no te hoê râ taime roa mau i muri aˈe i to ˈna Revaraa; inaha ua ora mai vetahi o ratou tae roa mai i to ˈu nei tau.” Ua hiˈopoa te taata ite ra o William Barclay e: “Te parau ra o Quadratus e te ora noa ra te mau taata o tei fanaˈo i te haamaitairaa o te mau semeio e e nehenehe ratou e ravehia ei haapapuraa. Mai te peu e e ere te reira i te mea tano aita ˈtu mea ohie aˈe no te faatereraa Roma ia faariro i te reira mai te hoê haavare.”
E mea tia, afaro, e te taatoa te tiaturiraa i te mau semeio a Iesu ia au i te haapapuraa. Noa ˈtu râ, e ere te mau semeio a Iesu i te aamu pohe. Te faahaamanaˈo ra te Hebera 13:8 ia tatou e: “Hoê â hoi Iesu Mesia huru, i nanahi, i teie nei mahana, e a muri noa ˈtu.” Oia mau, te ora ra oia i nia i te raˈi i teie nei mahana, e nehenehe ta ˈna e faaohipa i te mau puai semeio ma te rahi aˈe atu â i ta ˈna i rave na i nia i te fenua na nia i te tiaraa taata. Hau atu, te mau faatiaraa evanelia o ta ˈna mau semeio (1) te horoa ra ratou i te mau haapiiraa kerisetiano aravihi no teie nei mahana, (2) te faaite ra ratou i te mau huru maere mau o te ihotaata o Iesu, e (3) te huti ra ratou i te ara-maite-raa i nia i te hoê taime i roto i te tau no a muri aˈe e piri ra ia tupu hau atu â te tahi mau ohipa faahiahia mau!
E tuatapapa mai te tumu parau i muri iho i na faatiaraa bibilia e toru matau-maitai-hia no te faahohoˈa i teie mau manaˈo faufaa.