VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g89 8/2 api 22-24
  • Mea faufaa mau anei ia haamatau?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mea faufaa mau anei ia haamatau?
  • A ara mai na! 1989
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê tau hiˈopoaraa
  • A rave i to outou taime
  • Te taime no te feruri maitai
  • Ia tura noa te haamatauraa!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2024
  • Te faaineineraa ia manuïa te hoê faaipoiporaa
    Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare
  • Ia manuïa te tau haamatauraa—Nafea?
    A ara mai na! 1989
  • E nafea ia ite mai i te hoê hoa faaipoipo?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2024
Ite hau atu â
A ara mai na! 1989
g89 8/2 api 22-24

Te uiui nei te mau taurearea . . .

Mea faufaa mau anei ia haamatau?

E RIRO te mau matahiti matamua o te faaipoiporaa ei mau matahiti faufaa mau. I te matahiti 1979, 52000 feia faaipoipo marite tei faataa na mua ˈˈe to ratou matahiti faaipoiporaa matamua e hope ai. Tau matahiti faaipoiporaa i muri iho, e rave rahi atu â feia faaipoipo tei faataa.

Eaha hoi te tumu e piti na taata i hinaaro na hoi e faaea maoro e ite ai, i muri aˈe i te piti aore ra te toru matahiti, aore ra te tahi noa tau avae, e e ohipa hape to raua faaipoiporaa?

“Te rahiraa o te mau taata e faataa, te tumu, no te mea ïa aita ratou i haamatau maitai”, ta Paul Landis ïa e faataa ra, te hoê taata aravihi tei tui te roo no nia i te tuatapaparaa i te oraraa utuafare. “Mea faufaa roa hoi te reira.” I roto i te mau fenua ua matau te taata i te maiti i to ˈna iho hoa, ua riro te tau haamatauraa ei tau i reira na taata toopiti e haamatau maitai ai ia raua no te hoê faaipoiporaa. No te aha hoi taua tau ra e riro ai ei tau faufaa mau?

Te hoê tau hiˈopoaraa

E titau te hoê taatiraa oaoa mau i te mau tutavaraa rarahi. Te ui ra o Nancy Van Pelt, te hoê vahine i aˈo e rave rahi feia faaipoipo aita e oaoa ra, i roto i ta ˈna buka Nafea ia manuïa i roto i ta ˈna tau haamatauraa (beretane) e: “No te aha hoi e rave rahi mau faaipoiporaa e ore ai e manuïa? No te mau tumu ïa e rave rahi, e te tumu matamua, no te ereraa ïa i te faaineineraa (...). Te peapea nei au ia ite au i to ratou ite ore no nia i te fifi mau o taua ohipa ra.”

Te tǎpǔ nei e piti hoa i mua i te Atua e e ore te tahi e taiva i te tahi i roto i te toea o to raua oraraa. Te faaite ra te Bibilia e mea faufaa roa te hoê tǎpǔ aore ra te hoê euhe. Teie hoi ta ˈna e parau ra: “E hara te taata ia amu i te mea moˈa ra; e ia oti te euhe a ui [hiˈopoa] ai.” (Maseli 20:25). E nehenehe tatou e tǎpǔ oioi noa ˈtu e e ite atu i muri iho e te titau ra taua tǎpǔ ra hau atu â i te mea ta tatou i manaˈo na. Inaha hoi, na mua ˈˈe e tǎpǔ atu ai e tia ˈi ia tatou ia ‘hiˈopoa’ i te mau faahopearaa o taua opuaraa ra, eiaha i muri iho.

Te horoa maira te mau tau haamatauraa i te ravea no te rave i taua hiˈopoaraa ra. Ia rave-maitai-hia te reira, eita noa te tau haamatauraa e tauturu i na taurearea e piti ia ite e e tia anei ia raua ia faaea, e nehenehe atoa râ te reira e faaineine ia raua i mua i te oraraa ta te faaipoiporaa e titau ra.

Te horoa mai nei te mau tau haamatauraa na te taata tataitahi i te ravea no te hiˈopoa ia ˈna iho ia ite oia e eaha to ˈna mau hinaaro faufaa roa ˈˈe i te pae no te here. A haamata ˈi o Stéphane i te haamatau ia Barbara, ua feruri o Barbara i nia i to ˈna oraraa na mua ˈtu, e ua faaoti aˈera oia e: “Te taata ta ˈu e faaipoipo e tia ïa o ˈna ia faaoromai rahi ia ˈu.” Te na ô râ oia e: “Mea faaoromai roa Stéphane, mea faaoromai roa o ˈna ia ˈu, e e taata hamani maitai roa oia. Ua faaroo noa mai oia ia ˈu, noa ˈtu eaha te parau ta ˈu e parau atu na ia ˈna. Maoti te reira, ua rahi noa ˈˈera to ˈu here ia ˈna.” I te mea hoi e te haapao ra te tahi i to te tahi mau hinaaro i te pae no te here, ua hope aˈera to raua tau haamatauraa i nia i te hoê faaipoiporaa oaoa mau.

No reira, mai te peu e te haamatau ra outou i te hoê tamahine aore ra i te hoê tamaroa, ia aniani na ïa outou e: Eaha mau na to ˈu huru? Eaha to ˈu mau hinaaro faufaa roa ˈˈe i te pae no te here? Oia atoa, eaha to ˈu mau vahi puai e to ˈu mau vahi paruparu e tae noa ˈtu hoi te mau vahi puai e te mau vahi paruparu o te taata ta ˈu e faaipoipo atu? Ei hiˈoraa, teie ta hoê taurearea tane i parau no nia i te vahine i momoˈahia mai ia ˈna: “E vahine huru aifaito oia, e tera mau hoi ta ˈu e hinaaro ra. E taata huru mau ore roa vau. Ia hiˈo vau, te faaohipa ra oia i nia ia ˈu i te hoê huru au maitai e te hau.”

Ua faaite mai te hoê tuatapaparaa faufaa roa i ravehia i pihai iho i te hoê tausani feia i momoˈahia, e e rave rahi hoi tei uiui-faahou-hia i muri aˈe e rave rahi mau matahiti faaipoiporaa, e “mea faufaa roa” te mauruururaa i te pae no te here “i roto i te faaipoiporaa”. (Te tau haamatauraa, te tau momoˈaraa e te faaipoiporaa [beretane], a Burgess, Wallin e Shultz.) Ia vai maoro mai te taatiraa, mea faufaa roa ïa te here, mea faufaa atoa hoi ia hoê â tapao ta te tahi e te tahi e titau ra e ia nehenehe atoa i te tahi e te tahi e faaî i te mau hinaaro i te pae no te here o te tahi e te tahi.

A rave i to outou taime

E tano maitai te mau parau i papaihia i roto i te Maseli 21:5 no nia i te tau haamatauraa: “Area te imiraa o te feia ru noa ra, tei te veve ïa.” Ia ru noa outou, e nehenehe ïa outou e fifi roa i te pae no te here, i te pae varua e i te pae tino.

O ta Evelyne ïa i farerei e tei parau e: “E tia ia ˈu ia farii e te reira ma te inoino, ua faaipoipo oioi noa vau i te hoê taata ta ˈu i ore i matau maitai. No to ˈu hinaaro e faaipoipo oioi i manaˈo ai au e e maitai mai iho â. Ua faarue vau ia ˈna e toru avae i muri iho.”

Ua faaau te hoê titorotororaa i ravehia i pihai iho e 51 vahine faaipoipo a hia ˈtura matahiti i te maororaa, i te roaraa o to ratou tau haamatauraa e te oaoa e farereihia ra e ratou i teie nei. Eaha ta taua mau ohipa i faaite mai? Te mau vahine e tau haamatauraa roa to ratou, “e oaoa rahi aˈe ïa ta ratou e farerei ra i roto i to ratou faaipoiporaa”. Ia au i te vea ra Family Relations (1985), ua ani mai te feia maimi i faatupu i taua titorotororaa ra ia ratou e aita anei ratou i tatarahapa pinepine i te faaipoiporaa, e mai te peu e ua riro pinepine ratou ei iriaraa no ta ratou tane aore ra ua riro anei ta ratou tane ei iriaraa no ratou. Te mau vahine e mea poto roa to ratou tau haamatauraa, mai te huru ra ïa e “mea iti aˈe ratou i te oaoa i roto i to ratou faaipoiporaa”. Eaha hoi te tumu?

“Eita hoi te tau haamatauraa poto roa e horoa mai i te ravea no te taata tataitahi ia ite e eaha te mau huru taa ê huru ê mau o te tahi e te tahi. E ma te papu maitai e itehia mai taua mau huru taa ê ra i muri aˈe, ma te faatupu mai hoi i te mau fifi ino roa i roto i te faaipoiporaa, ta te feia maimi ïa o te haapiiraa tuatoru no Kansas (Etats-Unis) e faataa ra. Teie râ, te feia faaipoipo i ite i taua mau huru taa ê na mua ˈˈe i te faaipoiporaa, te parau ra ïa ratou e e tuhaa te reira no te oraraa, e aita e faufaa ia faariro i te reira ei maˈi.” I te omuaraa o te tau haamatauraa, ma te hinaaro mau hoi e haa ia here i te tahi e te tahi, e faaite iho â ïa te taata tataitahi i to ˈna huru maitai roa ˈˈe. I roto râ i te roaraa o te tau, e papu-roa-hia mai te mau huru e te mau peu au ore. Papu maitai, e riro e piti taurearea e haamatau maoro ia raua i te ohie aˈe i te faaoromai te tahi e te tahi i muri aˈe i te faaipoiporaa e e riro atoa ïa raua i te ore e maere rahi.

No reira, mea maitai iho â ïa ia maoro te mau tau haamatauraa manuïa maitai ia nehenehe na taata i momoˈahia e matau maitai i te tahi e te tahi. Te vahi faufaa roa e ere te rahiraa o te avae aore ra te matahiti o te tau haamatauraa, te mea râ e ravehia i roto i taua area tau ra.

Teie râ, eaha ˈtura ïa mai te peu e mea maoro roa te tau haamatauraa?

Te taime no te feruri maitai

Te vai ra, a hinaaro noa ˈi ratou e tapea i te mau auraa maitai i rotopu ia ratou, teie e ape nei i te faahiti i te parau no te faaipoiporaa. Te na ô nei ratou e: ‘Eita anei te mau mea e nehenehe e faaea noa i reira?’ I roto i te tahi mau hiˈoraa, e au ïa ratou i te taata e haere i te fare tamaaraa e a parahi atu ai i nia i te hoê amuraa maa. I muri aˈe te taata tuati e hopoi mai ai i te pape, i te faraoa e te tabula o te maa, e tiai noa ˈtu ai ïa oia eaha ta teie taata e faaau mai. E na ô maira oia e: “Aita, mea maitai roa, aita e mea ta ˈu e hinaaro e faaau atu ia oe i teie nei.” No te aha ïa e haere atu ai i roto i te hoê fare tamaaraa mai te peu e eita e hinaaro e tamaa? Oia atoa, no te aha ïa e haamatau ai mai te peu e eita e hinaaro e faaipoipo?

Ia oti maitai raua i te feruri, e riro iho â ïa na taurearea toopiti i te aparau no nia i to raua mau auraa a muri aˈe. E ere roa ˈtu i te ohipa maitai e te faaite atura hoi tatou e te erehia ra tatou i te here ia faatiai noa tatou i te tahi mai te peu e eita tatou e hinaaro e tamau â i te tau haamatauraa e tae roa ˈtu i te faaipoiporaa. “Ia faaroaroahia te taoˈa tiaihia ra e fatimauu te aau”, ta te Maseli 13:12 ïa e haapapu ra. Papu maitai, eita ta tatou e nehenehe e faahepo i te mau auraa fatata roa e haere noa ˈtu i te rahiraa, inaha, e tia ˈtu hoi te tahi e te tahi ia rave i te hoê opuaraa. Teie râ, i roto i te mau tau haamatauraa, e tia ia tatou ia faatupu i te hoê ‘here haavare ore’, ia ore tatou ia haamauiui i te tahi, e manaˈo ra hoi e e aratai tia te mau tau haamatauraa i te faaipoiporaa. — Roma 12:9.

Ia feruri hohonu na hoa e piti i te faaipoiporaa, e horoa mai ïa te tau haamatauraa no raua i te taime no te aparau tahaa no nia i to raua huru hiˈoraa i te mau mea e ta raua mau opuaraa. E nehenehe atoa raua e haamatau rahi aˈe i to te tahi e to te tahi mau metua, e e aparau no nia i te mau auraa ta raua e atuatu e o ratou.

E pinepine te mau tau haamatauraa i te aratai i te tau momoˈaraa, te taime i reira e tǎpǔ ai e faaipoipo. Ua faaite mai te tuatapaparaa i faahitihia ˈtu na i nia nei no nia i te hoê tausani feia i momoˈahia e te tapao maitai roa ˈˈe o te hoê faaipoiporaa maitai, o te mau momoˈaraa ïa i manuïa. Teie râ, e fifi atoa iho â te farereihia i roto i te mau momoˈaraa manuïa. I te mea hoi e e farerei pinepine na taata i momoˈahia, e nehenehe ïa raua e ru noa i to raua manaˈo. E nehenehe atoa te faaipoiporaa e fatata maira, e faahepohepo rahi ia raua. No reira, e nehenehe atura ïa te tahi mau au-ore-raa e oia hoi te tahi mau tatamaˈiraa e tupu. Ia faaohipa raua i te huru maitai i mua i taua mau fifi ra, e haapapu ïa na hoa toopiti nei i to raua aravihi no te faatitiaifaro i te mau fifi.

Noa ˈtu eaha te maororaa to raua tau momoˈaraa, e tapea mai ïa na hoa kerisetiano e piti ia raua ia ore raua e faaite i to raua here na roto i te tahi mau huru au ore (Tesalonia 1, 4:3-8). No reira, e haava manaˈo maitai atura ïa to raua i mua i te aro o te Atua, e eita hoi raua e topa i roto i te herepata oia hoi, te vaiihoraa i te hinaaro i te pae taatiraa ia tapoˈi i te mau fifi faufaa roa.

E riro paha na hoa momoˈahia i te manaˈo e mea faufaa roa ia ani atu i te tauturu a te hoê tavini kerisetiano aore ra te tahi na taata mea maoro i te faaipoiporaahia e na taata oaoa atoa hoi. E riro taua mau huru aˈoraa ra i te tauturu ia raua ia ape i te tahi mau manaˈo peapea i muri aˈe i te mahana faaipoiporaa. — Maseli 15:22.

E mau manaˈonaˈoraa au mau e rave rahi ta te mau tau haamatauraa manuïa maitai e vaiiho mai e e tuu atoa hoi i te hoê niu maitai roa no te hoê faaipoiporaa oaoa. E tuatapapa mai te hoê tumu parau i mua nei nafea râ ia aratai i taua mau huru tau haamatauraa ra.

[Parau iti faaôhia i te api 23]

Te faaite ra te tahi mau titorotororaa i ravehia e mai te peu e mea maoro te tau haamatauraa, e pinepine ïa te faaipoiporaa i te maitai.

[Hohoˈa i te api 24]

Te feia e manaˈo ra e faaipoipo, mea maitai ïa ia ani atu ratou i te tauturu a te tahi na taata mea maoro i te otiraa i te faaipoipo e na taata oaoa atoa hoi.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono