Te uiui nei te mau taurearea . . .
Te mau putuputuraa kerisetiano—No te aha hoi e tia ˈi ia tae atu i reira?
Te faatia ra o Christiaan, te hoê taurearea no te fenua Suriname e: “Ua faahepo to ˈu mau metua ia ˈu ia haere i te fare pure. E hinaaro noa na vau ia topa mai te ûa puai ia nehenehe vau e faaea i te fare i te sabati poipoi. Te parau faahou ra oia ma te mata ataata e, e au ra e e ûa noa mai te monire e tae atu i te mahana maa.”
“Ua fiu oioi roa vau i te mau oroa pureraa. A itea mai ai ia ˈu i te ravea no te ore e haere i te mau putuputuraa, ua faaea ihora vau i te haere.”
E ERE o Christiaan anaˈe teie e na reira nei i te manaˈo. Te peapea nei te mau ekalesiatiko o te ao taatoa nei i te anaanatae ore o te mau taurearea i te mau oroa faaroo. Te manaˈo ïa o Simote Vea, upoo faatere haapaoraa no Tonga, te hoê motu no Patitifa. Teie ta ˈna e parau ra: “Te iti (...) noa maira te numera o te mau taurearea e haere nei i te fare pure.”
No te aha te mau haapaoraa rarahi e ore ai e huti i te mau taurearea? Teie ta Lorine Tevi, melo no te Apooraa eukumene a te mau Ekalesia e parau ra: “Te mea e titau-ru-hia ra, o te ite ïa. (...) E tia i te mau Ekalesia ia farii e na te taatoaraa te haapiiraa no nia i te Atua.”
“E parau mau roa, ta Christiaan ïa e parau ra. E rave rahi mau taurearea teie e titau nei e ia noaa ia ratou i te hoê haapiiraa bibilia papu maitai. Teie râ, maoti i te faatupu i taua hinaaro ra, eita e te Ekalesia e faarue i ta ˈna mau peu tahito.” Teie â ta Annie, 13 matahiti e parau ra: “I te fare pure e himene-rahi-hia, aita râ hoi rea ohipa ta tatou e nehenehe e haapii mai.” Te peapea atoa nei o Barbara, 18 matahiti i te ereraahia te haapiiraa faaroo. “I te hoê mahana, ta ˈna ïa e faatia ra, ua horoa mai te orometua i te tahi mau hohoˈa no nia ia Iesu. Ua faaue maira oia ia ˈu e peni i te reira. Te reira noa tei haapiihia mai, aita ˈtu!”
Eita ˈtura ïa e maerehia e ia ore te mau taurearea e rave rahi e au i te mau oroa faaroo. Te auraa ra, e ere ïa te mau putuputuraa faaroo atoa i te mea anaanatae? Eita roa ˈtu! ta te mau taurearea ïa i faahitihia ˈtu te iˈoa i nia nei e parau mai. Oia mau, te haere faahou nei ratou paatoa i te mau putuputuraa kerisetiano, no te mea ua ite ratou e “e noaa mai i te Piha o te Basileia i roto i te hoê avae (...) te hoê haapiiraa faahiahia aˈe ia faaauhia i te haapiiraa e noaa mai i roto i te rahiraa o te mau paroisa katolika i te hoê matahiti te maororaa”, ia au i ta te vea ra U.S. Catholic e parau ra tau matahiti i teie nei.
Te mau Piha o te Basileia: tei taa ê roa, ma te au râ hoi
Eaha hoi taua mau Piha o te Basileia ra? O te mau vahi putuputuraa ïa a te mau Ite o Iehova, oia hoi te mau taata e opere nei i teie nei vea. Te faaite maira te hoê titorotororaa e i roto i te mau Piha o te Basileia no te fenua Suriname, fatata hoê taata e tae mai i nia i te toru 12 ïa e tae atu i te 20 matahiti. I roto e rave rahi atoa mau fenua, te haere nei e rave rahi mau taurearea i taua mau putuputuraa ra.
Te faataa ra o Christiaan te mea i huti i to ˈna manaˈo i te na ôraa e: “Ua maere roa vau i te iteraa e e faaohipa-rahi-hia na te Bibilia. E niuhia na te mau oreroraa parau atoa i nia i taua buka nei. E au ra ïa e tei te fare haapiiraa vau!” Oia mau, i te Piha o te Basileia, e tupu e pae putuputuraa hebedoma e te tumu o taua mau putuputuraa ra te horoaraa ïa na te mau kerisetiano i te hoê haamaramaramaraa i roto i te taioraa e te haapiiraa, e no te tauturu ia ratou ia faaohipa i te mau aˈoraa a te Bibilia. Mea taa ê roa hoi taua mau putuputuraa ra i te mau oroa faaroo.
Teie râ, te manaˈoraa e haere i te haapiiraa, noa ˈtu eaha te huru haapiiraa, e nehenehe te reira e ore e faaanaanatae i te mau taurearea. Te ite-atoa-hia ra te tahi mau taurearea tei ravehia na te mau metua kerisetiano ia ore e anaanatae faahou i te mau putuputuraa kerisetiano. Te parau nei ratou e mea ‘fiu’ roa, e ‘mea maoro roa’, aore ra te parau ra ratou e ‘mea au aˈe na ratou e rave i te tahi atu ohipa’ — i te mataitairaa i te afata teata, ei hiˈoraa. No te aha hoi te mau taurearea e tia ˈi ia rave i te taime i nia i to ratou taime faafaaearaa e ta ratou mau ohipa haapiiraa no te haere i te mau putuputuraa?
Te mau putuputuraa: te hoê ravea ia vai ‘itoito noa i te faaroo’
Ua haapapu mai te aposetolo Paulo e ‘aore e faaroo ra e ore roa te Atua e mauruuru’. (Hebera 11:6.) Ua faaitoito atura ïa oia i te mau kerisetiano ia vai “itoito noa i te faaroo”. (Tito 2:2.) E tano anei teie aˈoraa no te mau taurearea i teie mahana? Papu maitai! Teie ta te tahi potii 15 matahiti i parau: “E manaˈo atoa na vau e te vai-apî-raa o te tau fifi roa ˈˈe ïa o te oraraa nei. Ua haaatihia hoi tatou e te mau taata e rave nei i te peu faaturi, i te raau taero e i te ava.” E nehenehe anei ta tatou e aro atu i taua mau faaohiparaa puai ra ia ‘faaatea ê’ tatou i te tahi atu mau kerisetiano (Maseli 18:1)? Mea fifi roa ïa.
Te pahono maira ïa te mau putuputuraa kerisetiano i te hoê hinaaro faufaa roa: te tauturu mai nei te reira ia tatou ia vai ‘itoito i te faaroo’ ra. Teie ta Tertullien, te hoê kerisetiano no te senekele II i papai: “E haaputuputu na matou no te taio i te Papairaa moˈa (...). Na roto i taua mau parau moˈa ra, te faatamaa nei matou i to matou faaroo.” Na reira atoa i teie mahana, e tauturu mai te mau putuputuraa e tupu na i te Piha o te Basileia ia tatou ia ‘atuatu i to tatou faaroo’ e ia faaitoito ia tatou. Te taa ra ïa ia tatou e no te aha teie faaueraa i horoahia ˈtu ai i te mau kerisetiano ra: “Ia ati maite na tatou i to tatou tiaturiraa. (...) Eiaha na tatou e haamatau, mai te tahi pae, i te ore e haere i ta tatou mau putuputuraa.” — Hebera 10:23-25, Kuen.
Te mau putuputuraa: au maitai e te huti atoa i te manaˈo
I te tau o te technologie, e rave rahi mau taurearea teie e ore nei e hinaaro noa e haapii, teie atoa râ e hinaaro nei e rave i te taime no te faaanaanatae ia ratou. E tia ia tatou ia faˈi e e ere te mau putuputuraa e tupu i te Piha o te Basileia i te tahi tuhaa ohipa tei rave-taa-ê-hia te tahi mau faanahoraa. Teie râ, e ere atoa te porotarama i te mea fiu e te au ore. I te parau mau, na te aha e faariro i te hoê tamaaraa ei mea au roa? E ere anei te mau maa maitai roa e te rau, te mau manihini maitai e te hoê huru tupuraa au maitai? Inaha hoi, te faaî papu ra te mau putuputuraa i taua mau huru ra:
Maitai roa e te rau: te horoa mai nei na putuputuraa e pae i te hoê maa varua aifaito maitai, mai te mau aˈoraa no te oraraa utuafare e tae roa ˈtu te tuatapaparaa i te mau parau tohu. Rau? Mai te reira mau â te mau putuputuraa, no te mea te haafaufaa ra te mau oreroraa parau e te mau tauaparauraa pǔpǔ i te mau uiuiraa manaˈo e te mau faahiˈoraa e farerei-mau-hia nei. Te haamanaˈo ra o Jeannette, 15 matahiti i ta ˈna putuputuraa matamua: “I te ropuraa o te putuputuraa, ua ani atura vau i to ˈu metua vahine e e nehenehe anei mâua e hoˈi i te fare. Ua fiu roa vau i te parahi-noa-raa. I reira te mau taurearea e te mau taata paari i te aparauraa i mua mai. Ua au roa vau i te reira, e ua faaea noa ˈtura mâua e tae noa ˈtura i te hopea.”
Te amuimuiraa au maitai: I muri aˈe i to ˈna haere-matamua-raa i te hoê putuputuraa, teie ta te hoê potii no Nicaragua o Carolina te iˈoa i parau: ‘Ua maere roa vau i te mau taurearea. Mea maitai roa ratou e te faatura atoa.’ Oia mau, i te Piha o te Basileia, e nehenehe tatou e fanaˈo i te hoê amuimuiraa ‘maitai e te au’ (Salamo 133:1). Teie ta Anita, 16 matahiti e parau ra: “I te Piha o te Basileia, ua itea ia ˈu i te mau hoa mau.”
Te hoê huru tupuraa au maitai: “I te tahi taime, e nehenehe te hoê fifi e haapeapea noa i to ˈu manaˈo i te mahana taatoa, ta Simon ïa, 14 matahiti, e faataa ra. I te Piha râ o te Basileia, e moehia te reira ia ˈu. Te hau ta ˈu e ite i reira.” E faatupu te mau putuputuraa kerisetiano i te oaoa e te hau, tei riro ei hotu no te varua o te Atua (Philipi 4:4-7). Taa ê atu i te mau fare pure e rave rahi tei faaunauna-maitai-hia e e ere hoi te huru tupuraa i reira i te mea au, mea au maitai te mau Piha o te Basileia e te hau atoa hoi. Mai ta teie manaˈo o Barbara e haapapu ra: “I te Piha o te Basileia, eita roa ˈtu vau e huru ê noa ˈˈe.”
Te hoê vahi no te haapii
Teie râ, mea faufaa aˈe te mea ta tatou e haapii ia haere atu tatou i te hoê putuputuraa kerisetiano i te huru tupuraa e vai ra i reira. E rave anaˈe na i te hiˈoraa o te hoê o na putuputuraa e pae, oia hoi te Haapiiraa o te taviniraa teoataratia. Ua faatupuhia te reira i te matahiti 1943 no te faaineine i te mau kerisetiano ia noaa ia ratou i te aravihi i te pae no te orero. E haapiiraa te reira e vai ra i roto i te ao taatoa nei i roto i te mau amuiraa atoa a te mau Ite a Iehova i nia i te fenua nei; te pûpû mai nei te reira i te hoê haapiiraa ma te ore roa ˈtu e hiˈo i te huru o te taata. Hoê â haapiiraa te noaa mai i te feia haapii atoa, te tane aore ra te vahine, te Ereere aore ra te Uouo, te feia moni aore ra te feia veve. E te reira ma te tamoni ore!
Te buka haapiiraa matamua o te Bibilia ïa. E haapii te mau taata haapii aravihi i te feia e haapii ra nafea râ ia haaputuputu e ia faanahonaho maitai i te mau tumu parau bibilia no te vauvau atu te reira i muri iho ia au i te huru paraparau i roto i te tauaparauraa. I roto i taua haapiiraa ra, e faaohipa-atoa-hia te buka ra Manuel pour l’Ecole du ministère théocratiquea. Te tuatapapa ra ta ˈna na pene e 38 i te mau tumu parau ra oia hoi “Nafea ia faanahonaho i te parau”, “Huru paraparau e te faaauraa i te parau”, e te faaite maira e nafea râ ia haapapu maitai i te parau, ia faahiti maitai i te parau e ia huri te parau ia au i te hoê huriraa maitai roa i te pae no te tarame. A faaite atu ai te hoê potii o Corinne te iˈoa, i teie buka i ta ˈna orometua i te pae no te orero, ua parau atura oia i te tahi atu mau tamarii e: “I muri aˈe e pae hebedoma haapiiraa, na ˈna i horoa mai na ˈu i te hoê buka e faaite mai e nafea râ ia haapii maitai i te pae no te orero!”
A feruri na! E nehenehe outou e tia ˈtu i mua i te hoê amuiraa e e haapii atu ai i te Bibilia, ma te aravihi! E o te hoê noa teie o te mau haamaitairaa ta outou e nehenehe e huti mai ia haere outou i te mau putuputuraa i te Piha o te Basileia. A amui atu i te amuimuiraa maitai, e ohie roa ïa outou i te ite e no te aha râ e mea faufaa roa ia haere tamau atu outou i reira no te faaitoito i to outou faaroo i te Atua e i ta ˈna Tamaiti. Teie hoi ta Iesu i parau: “O tei faaroo (...) e ora mure ore to ˈna.” — Ioane 3:36.
Te tiaturi nei ïa matou e ua tauturu teie nei tumu parau ia outou ia haere mai i te mau putuputuraa, mai te peu e aitâ outou i na reira ˈtura. E mai te peu e te amuimui maira outou, ia aniani na outou e te huti ra anei outou i te mau haamaitairaa. E tuatapapa te tahi â tumu parau i taua tuhaa parau ra.
[Nota i raro i te api]
a Neneihia na teie nei â mau taata pia.
[Hohoˈa i te api 13]
E tauturu te mau putuputuraa i te Piha o te Basileia i te mau taurearea ia apiti atoa mai.