Te mau mea iti—Te haafaufaa ra anei outou i te reira?
“TE MAU mea iti, e rave rau ïa to ratou mau auraa”, o ta te hoê ïa himene tuiroo e parau ra. Ia au i te reira manaˈo, ua faˈi te Orometua paari roa ˈˈe o te ao nei e: “O tei haapao maitai i te mea iti ra, ua haapao maitai atoa i te mea rahi.” — Luka 16:10.
Parau mau, e nehenehe te mau mea iti e riro mai ei mea faufaa roa. Te vai ra i roto i te ao nei e rave rahi mau mea iti. E no to ratou hoi haihai, e pinepine tatou i te ore e tâuˈa ˈtu e e haafaufaa ˈtu ia ratou.
Te mau mea iti faufaa mau
Te hoê mea iti roa, e ahiri aita oia ra, eita roa ˈtu ïa te hoê noa ˈˈe taata e fanauhia mai, o te huero ovahine tôhia ïa. Te manaˈo nei o Russell Colman tane, taata aivanaa no Auteraria, e te ropu mau o teie huero “peneiaˈe o oia te ravea papu hau roa ˈˈe i te faahiahia i roto i te ao taatoa itehia e te taata nei, no te faariroraa mai i te mau taoˈa tumu ei mau taata hamani-taa-ê-hia e te maramarama hoi”.
Te vai ra no te taatoaraa o to tatou nei tino, e 100 000 miria mau cellules haihai roa. E ahiri e papai-roa-hia te mau haamaramaramaraa e vai ra i roto i te A.D.N. o te mau cellules atoa, e î ïa te mau tausani mau api parau.
E eaha ˈtura ïa te parau no nia i te atome haihai roa ˈtu â o tei manaˈohia i mutaa ihora e aita e vai ra te ravea no te vahi i te reira? Ua parauhia no te atome e o te mea hopea roa o te mau mea materia teie e ore roa e nehenehe e amahamaha e o te tapea noa i to ˈna iho huru. E no te mea te haaatihia ra te ropu mau o te atome i te mau électrons haihai roa ˈtu â, te vai ra ïa e 99,9999999999999 % aore i roto i te atome!
Ia faaau-anaˈe-hia te taata i te ao taatoa nei itehia, e mea haihai roa ïa tatou. Ei hiˈoraa, ia hiˈopoa anaˈe tatou i te fenua, e mea 333 000 ïa taime to ˈna iti i to te mahana, oia hoi te hoê noa fetia e vai ra i roto i te aanoraa o te ao taatoa nei, i reira e itehia ˈi te mau miria e te mau miria mau haapueraa fetia rarahi.
E nehenehe atoa e tatuhaahia te taime, noa ˈtu â ïa e aita to ˈna e hopearaa. Ia amuihia te mau miritetoni e riro mai ïa ei mau tetoni, te mau tetoni ei mau minuti, te mau minuti ei mau hora e a muri noa ˈtu. I roto i te mau ohipa taaro, e nehenehe noa te tahi maa tuhaa o te tetoni e faataa ê i te taata tei haru i te rê i te taata tei ore i upootia mai.
No roto mai te oaoaraa i te mau mea iti
I rotopu i te mau hoa, e mea faufaa roa te mau mea iti no te mea na te reira e haamau i te faahoaraa tamau. I roto i te faaipoiporaa, e pinepine te mau mea iti — te parau, te mata, te ohipa î i te aroha — i te faaherehere i te mau auraa hohonu e te here mau. E mai te peu râ, e haamoe-pinepine-hia teie mau “mea iti”, e nehenehe ïa e tupu mai te fifi rahi i rotopu i na hoa faaipoipo.
E pinepine atoa i te itehia te faaroo e te haapao maitai, na huru faufaa mau hoi, i roto i te mau mea iti. E feruri na râ i te mau haamaitairaa, te mauruuru rahi e te oaoaraa e roaahia na roto i teie mau tapao e faaite ra e te tiaturi nei e te haapao nei te tahi i te tahi.
No reira, e amui-pinepine-hia te mau mea rarahi i te mau mea iti. Parau mau, tei te huru o te hiˈoraa o te taata taitahi te iteraa ˈtu i te faufaaraa o te hoê mea. Teie râ, noa ˈtu â ïa e mau tapao faaiteraa i te here, e mau huru maitatai o te taata e aore ra e mau taoˈa haihai hinaarohia no te ora, no te feia e haafaufaa ra i te reira ‘te mau mea iti e rave rau ïa to ratou mau auraa’.
[Hohoˈa i te api 15]
Te mau tapao aroha faufaa.