Te uiui nei te mau taurearea . . .
Te mau hohoˈa riaria—No te aha e mehameha ˈi?
NOA ˈTU E te faahapahia ra ratou e te feia faahapa, te patoihia nei e te mau metua e te opani-pinepine-hia nei na te afata teata, te tamau noa nei râ te mau hohoˈa riaria i te ohi i te moni. Mai te peu e e faitohia te manuïaraa o te hoê hohoˈa na nia i te moni e noaa mai, e parahiraa maitai roa ïa to te mau hohoˈa riaria, inaha, mea rahi roa te taata e haere nei i te fare teata no te mataitai i taua mau hohoˈa ra. No to ratou hinaaro i te moni, te ru nei te feia taviri hohoˈa i te taviri i te mau hohoˈa apî no nia i te mau hohoˈa tei au-roa-hia e te taata, area vetahi ra, no to ratou atoa hoi nounou moni, e rave oioi noa ïa ratou mai ta vetahi pae ra.
Te tavirihia nei râ teie mau hohoˈa riaria no tei hea mau huru taata mataitai? No te mau taurearea ïa. Inaha, e ite-pinepine-hia te mau taurearea i te tiai-noa-raa i mua i te mau fare teata, noa ˈtu e mea ino roa te mahana, no te mataitai i te hohoˈa riaria hopea. Eaha te fifi e vai ra i muri mai i taua mau huru hohoˈa ra? Te vai ra anei te tahi mau tumu e tia ˈi i te mau taurearea ia ara maitai?
Te mau hohoˈa riaria apî
Ua monohia mai te mau hohoˈa e faariaria na i te mau taata mataitai tau ahuru matahiti i mairi nei, e te mau hohoˈa faito apî. I teie nei, eita te riaria e tupu mai na roto i te hoê aamu papai-maitai-hia o te faahitimahuta i te taata mataitai, aore ra o te titau e ia feruri oia, na roto râ i te mau ohipa ino mau e apitihia i te mau ohipa tupapau. Ia au i ta te New York Post i faahiti, “ua monohia te mau tuputupua no mutaa ihora e te feia maamaa hiaai toto”.
Ei hiˈoraa, teie ta te hoê faataaraa parau no nia i te hohoˈa ra “Vendredi 13” (beretane) e faaite ra: “I roto i na 91 minuti, e ite-noa-hia ïa te mau ohipa taparahi taata e te mau haamaniiraa toto hopea ore e te tahi mau hohoˈa e faaite ra i te mau taurearea aita e ahu, (...) ma te anoi-atoa-hia ˈtu te tahi hohoˈa tâpûpûraa taata e te uumiraa arapoa.” Te taata e hauti ra i roto i taua hohoˈa ra “o te hoê taata taparahi taata maamaa ïa, o Jason te iˈoa, e tapoˈi hautiraa hockey to nia i to ˈna mata, e e patia oia e e tâpûpû atu ai i te mau taurearea tamaroa aore ra tamahine”.
O te toto atura ïa te taoˈa e faaohipa-rahi-roa-hia aˈe i roto i te mau hohoˈa riaria no teie nei tau. Eita ˈtura ïa e maerehia e ia mairihia taua mau hohoˈa ra i te mau iˈoa te vai ra te mau parau ra “tipi oeoe”, “pahîraa” aore ra “atoreraa” i roto.
Te hinaaroraa e mataitai i te mau hohoˈa riaria
Te mea maere roa ˈˈe, na teie mau ohipa taparahi taata, teie mau “haamaniiraa toto”, e turai nei i te mau taurearea e rave rahi ia haere i te teata. A anihia ˈi oia e no te aha oia e haere ai e mataitai i te mau hohoˈa riaria, teie ta Melissa, 16 matahiti, i faˈi ma te huna ore: “Mea au roa na ˈu ia hiˈo i te taata ia taparahi te tahi e te tahi. Mea fiu roa na ˈu te mau hohoˈa au noa. Mea au aˈe na ˈu e mataitai i te hohoˈa ra Massacre à la tronçonneuse.” Te parau faahou ra oia e: “Mea au roa na ˈu ia hiˈo i te taata e taparahihia ra.”
Inaha, te faito nei e rave rahi mau taurearea i te maitai o te hoê hohoˈa na nia i te “maramarama” o te feia taparahi taata. Teie ta te hoê taurearea i papai: “Ua faaroo roa vau i te feia mataitai i te popouraa e te hîoraa ma te faahiahia i te mau taparahiraa taata riaria mau.” I to ˈna aˈe pae, te na ô ra o Sandra, 17 matahiti, e: “Mai te peu e ua riaria roa vau i te hiˈoraa ˈtu i te hohoˈa, e hohoˈa maitai roa ïa te reira. Mai te peu e aita ra, mai te peu e e ere te mau taparahiraa taata i te mea faahiahia roa, e ere ïa i te mea maitai.”
Vetahi atu mau tumu
Oia mau, aita te taatoaraa o te feia mataitai i te mau hohoˈa riaria i turaihia e te hoê hinaaro mâha ore e mataitai i te mau hamani-ino-raa aore ra i te mau ohipa hairiiri roa. No te tahi mau taurearea, ua riro noa te reira ei faaanaanataeraa manaˈo, ei ravea no te haamoe hoê taime i to ˈna ahoaho. Teie ta te taote i te pae no te feruriraa o Joyce Brothers i faaite: “Mai te peu e tei roto oe i te fifi e te ahoaho, (...) mea ohie roa ïa ia taui i to oe manaˈo na roto i te hoê aamu riaria roa.”
Mea au roa na vetahi mau taurearea ia hitimahuta ratou i te hiˈoraa ˈtu i te hoê hohoˈa e ia mehameha roa atoa ratou. Teie hoi ta Robert, 14 matahiti e parau ra: “Ia hitimahuta anaˈe oe, e pee roa ïa oe i nia i to oe parahiraa. Mai te huru ra ïa e tei nia oe i te hoê pereoo tere vitiviti roa, i te tahi mau taime, ua oti roa oe i te riaria e i te taime i muri iho, e mǎrû rii mai ïa te tere.”
Te manaˈo atoa ra vetahi mau taurearea e nehenehe ta ratou e haapapu e e tane mau ratou mai te peu e e hiˈo ratou ma te ore e aueue i te mau hohoˈa mehameha roa aore ra taparahi taata. Te faaite ra te hoê taurearea tei matau i te mataitai i te mau hohoˈa riaria e: “Mai te peu e e nehenehe ta oe e faaoromai i te hiˈoraa ˈtu i te toto e te mau aau e purehu mai i rapae, e tane ïa oe. Ahani e aita ra, e au ïa oe i te vahine i mua i to oe mau hoa.”
Te hiˈo atoa nei e rave rahi mau taurearea i te mau hohoˈa riaria no te tahi mau manaˈo “herehere”. Inaha, te haamanaˈo ra o Catherine, 20 matahiti e: “Ia tae anaˈe i te taime mehameha roa ˈˈe, e haru ïa vau i to ˈu hoa.” Te na ô faahou ra oia e: “I to ˈu manaˈoraa, tera iho â ta ˈna e hinaaro ra e ta ˈna atoa e tiai ra.” E tae roa te tamahine i te haavare riaria no te piri atu i to ˈna hoa tamaroa e i te mea e tera mau ta ˈna e tiai ra, e oioi noa ˈtura oia i te tauahi atu ia ˈna no te paruru ia ˈnaa.
Te mehameha, te manaˈo horuhoru, te faaanaanataeraa i te manaˈo, te here; ia au i te manaˈo o te mau taurearea e rave rahi, aita e vahi ino mai te peu e e faatupu te hoê hohoˈa riaria i taua mau huru maitatai roa ra. Mai te reira mau anei râ?
Eaha ta te mau hohoˈa riaria e haapii nei?
Parau mau, te vai ra te tahi mau taote maimi i te pae no te feruriraa, o te manaˈo nei e e ere te mau hohoˈa riaria i te mea ino, te mea noa e nehenehe e tupu mai, oia hoi e ore te taoto e topa. Teie râ, e rave rahi mau taata aravihi mau teie e haapapu nei e mea ataâta mau taua mau hohoˈa ra.
Ia au i te parau a Leonard Berkowitz, orometua haapii i te pae no te feruriraa i te haapiiraa tuatoru no Wisconsin (Etats-Unis), e ohipa te mau hohoˈa riaria tei î roa i te hamani-ino-raa, i nia i te feia mataitai i roto e toru tuhaa. “A tahi, ta ˈna ïa e parau ra, e ohipa teie mau hohoˈa i nia i te taata mataitai ia iti roa mai to ˈna au ore i te hamani-ino-raa, a ore roa ˈtu ai oia e putapû faahou. Te piti, e nehenehe taua mau hohoˈa ra e faatiaturi ia ˈna e e nehenehe te hamani-ino-raa e fariihia. (...) Te toru, e nehenehe teie mau hohoˈa e turai i te taata ia faaohipa atoa i te hamani-ino-raa.”
Aita anei te taata i taa ê i te animala na roto i to ˈna hinaaroraa e tauturu i to ˈna taata-tupu e te aroharaa ˈtu ia ˈna ia mauiui anaˈe oia? Inaha, te faaino roa nei te hamani-ino-raa e itehia ra i roto i te mau hohoˈa riaria i taua mau huru maitatai ra. A haamanaˈo na e te faahapa ra te aposetolo Paulo i te feia, “no te etaeta [te auraa mau ra, aroha ore ïa] o to ratou aau”, ua ore roa ïa to ratou “haama”. Te faaitoito nei râ oia i te mau kerisetiano ‘ia hamani maitai ratou ia ratou iho, ma te aau mǎrû aroha noa’. (Ephesia 4:18, 19, 32.) E nehenehe anei ta tatou e faatupu i taua mau huru maitatai ra, a tamau noa atoa ˈi tatou i te faaî i to tatou feruriraa i te mau haamaniiraa toto?
Te manaˈo o te Atua no nia i te hamani-ino-raa
I te mea e te faaetaeta roa nei teie mau hohoˈa i te mafatu e te feruriraa o te taata, e tia ˈtura ïa ia ara maitai. Te vai nei râ ta te mau kerisetiano, te hoê tapitapiraa hau roa ˈtu â, oia hoi te tapearaa i te auhoaraa ta ratou e atuatu nei e te Atua. Te auraa ra, e tia ia ratou ia rave atoa mai i to ˈna manaˈo no nia i te hamani-ino-raa, tei haapapuhia mai hoi i to ˈna haamouraa i te ao nei i te tau o Noa ra. Te na ô ra te Bibilia e: “Ua ino roa ra te fenua i mua i te aro o te Atua, ua î te fenua i te parau-tia ore. Ua hiˈo ihora hoi te Atua i te fenua nei, e inaha, ua ino roa; ua ino roa te haerea o te taata atoa o te ao nei. Ua parau maira te Atua ia Noa, Ua fatata roa te hopea o te taata atoa ra ia ˈu; ua î hoi te fenua i te parau-tia ore ia ratou: e inaha te rave nei au e haamou ia ratou e te fenua atoa nei.” — Genese 6:11-13.
Ma te faahiti i te parau no nia i te Atua, te na ô atoa ra te papai salamo e: “E te rave parau ino ra, ua riri roa Tana aau ia ˈna.” (Salamo 11:5). No reira, aita te mau kerisetiano matamua i farii i te haere atu e mataitai i te mau taputôraa o taua tau ra, tei au-roa-hia hoi e te taata, inaha e taputô haapao pohe roa te hoê taata e te tahi atu taata aore ra e te animala. Ua riro hoi te reira ei faaanaanataeraa matau-roa-hia i taua tau ra. Teie râ ta Athénagore, taata papai kerisetiano no te senekele II, i papai: “I te mea hoi e te manaˈo nei matou e ua riro te mataitairaa ˈtu i te haapoheraahia te hoê taata ei ohipa taparahi taata, ua haapae roa matou i taua mau huru mataitairaa ra.”
Eiaha atoa ia moehia ia tatou i te mau faaauraa parau no nia i te ohipa tahutahu e te ohipa demoni i roto e rave rahi mau hohoˈa riaria. Nafea hoi te hoê taurearea kerisetiano e nehenehe ai e ‘patoi i te mau faahemaraa a te Diabolo’ a mataitai noa ˈi oia i te mau hohoˈa e faaite ra i te ohipa tahutahu? — Ephesia 6:11; Apokalupo 21:8.
No te mea e te hinaaro ra ratou e tapea i to ratou auhoaraa e te Atua, ua faaea vetahi o te mau taurearea ta matou i faahiti aˈenei — o Mélissa, Catherine, Sandra e o Robert — i te mataitai i te mau hohoˈa riaria. Aita râ ratou i haapae i te mau huru faaanaanataeraa atoa. I to ratou râ haapiiraa i te Bibilia ratou i taa ˈi i te faufaaraa ia faarue i te mau faaanaanataeraa iino atoa. I te mea e ua ite te mau tamaroa e te mau tamahine e e tia ia ratou ia haapao maitai i to ratou huru i nia i te tahi e te tahi, eita ïa ratou e faariro faahou i taua mau hohoˈa ra ei ravea na ratou no te faaite i te tahi mau huru herehere tano ore (Tesalonia 1, 4:3, 4). Aita ratou e farii faahou nei i te hamani-ino-raa ei faaanaanataeraa na ratou, e te maiti maitai nei ratou i te mau hohoˈa ta ratou e mataitai.
Ua ite hoi ratou e te mau hohoˈa riaria, e mau hohoˈa mehameha mau â ïa.
[Nota i raro i te api]
a I roto i te hoê maimiraa, ua anihia ˈtu i na taurearea haere haapiiraa e 36 e to ratou atoa mau hoa tamahine, ia mataitai i te mau hohoˈa riaria. Ua faaite mai taua maimiraa ra e, mea au aˈe na te taurearea te mau tamahine tei riaria roa e tei mehameha roa. I te tahi aˈe pae, ia ore te taurearea e faaite i to ˈna mehameha, e rahi roa ˈtu ïa te tamahine i te haafaahiahia e te faahinaaro ia ˈna. Te faahopearaa o te maimiraa oia ïa, ua riro te mau hohoˈa riaria ei ravea na te mau tamaroa no te faaite i to ratou mehameha ore e no te haapapu e e tane iho â ratou, area te mau tamahine ra, e rave ïa ratou e ia “tamǎrûhia” mai ratou.