“Te parau o ta ˈu i tǎpǔ ra, o ta ˈu ïa e faatura”
A 15 MATAHITI i teie nei, aita vau i haere na nia i teie aroâ no Lonedona. I taua tau ra, e au iho â vau i te taata faaau ohipa beretane e to ˈu taupoo menemene ereere e to ˈu fare amarara. Tei roto atoa vau i na tausani mau taata rave ohipa i te “City”, te pu raveraa ohipa tapi hooraa tauihaa no Lonedona.
Fatata noa ˈtu, te tia ra te Fare moni no Beretane, i piihia e ‘te vahine ruau no Threadneedle Street’, aita i atea roa i te Pu moni. I te poro aroâ, te vai ra te Lloyd’s, fare ohipa parururaa tuiroo no Lonedona. Area o vau ra, te rave ra ïa vau i te ohipa i te vahi ra o St. Mary Axe, i roto i te toru o te pu ohiparaa i te pae moni no Lonedona, oia hoi te Baltic.
Te maraa noa ra to ˈu tiaraa
I te hoperaa ta ˈu tau haapiiraa i te matahiti 1937 ra, ua rave atura vau i te ohipa i roto i te hoê piha no te hoê taiete e haapao na i te mau ohipa i te pae moana e e hoohoo haere na, na te ao nei. No to ˈu nounou i te tiaraa teitei, e haapao maitai na vau i ta ˈu ohipa, inaha, te hinaaro ra vau e riro mai ei raatira ohipa i te hoê mahana.
O vau te rave ohipa apî roa ˈˈe o te taiete a tupu ai te Piti o te Tamaˈi rahi. I te matahiti 1941, ua faaô aˈera vau ia ˈu i roto i te nuu o te Royal Air Force. E pae matahiti i muri iho, a faarue ai au i te nuu, ua hoˈi faahou atura vau e rave i te ohipa i roto i ta ˈu taiete. Ua taui râ te mau ohipa. Ua rave te tamaˈi i ta ˈna tuhaa taata, e aita faahou ïa vetahi mau rave ohipa i rotopu ia matou nei.
Ua rave faahou aˈera vau i te ohipa e ua oioi noa ˈtura vau i te faatoroahia i nia i te tiaraa faatere. I teie nei, na ˈu iho e faaau i te parau e te feia e haere mai e faaau i te ohipa e te taiete. E tia ïa ia ˈu ia faanaho i te mau parau faaau no te tarahu i te mau pahi uta mori arahu e ia faaineine i te mau ohipa utaraa tauihaa. No te haapapu i to matou tiaraa, ua maiti aˈera ta ˈu taiete ia ˈu ei tia no ˈna i te Pu ohiparaa Baltic.
I te Baltic
Te faahiahia nei te Baltic, te pu moni no te pae tapi hooraa tauihaa e te tarahuraa pahi, i te hoê reva tei papaihia teie parau tumu i nia iho: “Te parau o ta ˈu i tǎpǔ ra, o ta ˈu ïa e faatura.” I te omuaraa o te mau matahiti 70, tau 700 mau taiete te haapao ra i taua faaueraa nei. E faatia na teie mau taiete i ta ratou mau tia e 2 400, ia tamau â i te rave i te hoê peu no ǒ roa mai i te omuaraa o te senekele e XVII; i taua tau ra, e farerei na te mau raatira pahi e te feia hoohoo i roto i te mau fare inuraa taofe, e e navai noa ia afaro ta ratou parau e e faarirohia na teie parau ei parau faaauraa papu. I teie nei â mahana, te titauhia nei e ia rave te mau melo no te pu tarahuraa pahi, i ta ratou mau faaauraa ohipa ma te tia.
Mai te matahiti 1954 mai, ua haere tamau atu vau i te pu rahi o te Baltic i reira hoi au e rave ai i te tahi mau faaauraa ohipa e e haamau ai i te faito moni o te tarahuraa i te mau pahi. Ia tǎpǔ anaˈe au i te tahi faaauraa parau na nia i te iˈoa o ta ˈu taiete, eita roa ˈtu te hoê aˈe ohipa e tupu mai i muri iho e nehenehe e tatara ia ˈu i ta ˈu parau i tǎpǔ. Ua faaohipa noa atoa vau i taua ture nei i roto i to ˈu iho oraraa.
Te hoê taime feruriraa
Mea tiaturi na ˈu i te Atua, atira ˈtu ai. Ua feaa roa hoi to ˈu manaˈo no nia i te faaroo i roto i te Piti o te Tamaˈi rahi, a faaroo ai au i te mau ekalesiatiko i te pororaa i te hau ma te haamaitai i to matou faaôraa ˈtu i roto i te tamaˈi. Teie te uiraa e hoˈi pinepine mai i roto i to ˈu feruriraa: ‘Nafea e nehenehe ai e tiaturi i taua mau huru taata ra?’
I te matahiti 1954, ua haamata aˈera o Viv, ta ˈu vahine, i te farii i te mau Ite o Iehova, e e tauaparau na ratou no nia i te Bibilia. Aita vau i patoi i taua mau farereiraa ra, ua ani atu râ vau i ta ˈu vahine i te tahi mau uiraa o ta ˈu i manaˈo na e mea fifi roa. I te mea hoi e te hohonu noa ˈtura ta ˈu mau uiraa, ua faaitoito aˈera o Viv ia ˈu ia farerei i te hoê Ite. Ua farii aˈera vau i ta ˈna parau.
Ua haafarerei maira oia ia ˈu e te hoê vahine, tei ahu ma te au mau, e ua pahono maira o ˈna i ta ˈu mau uiraa ma te maramarama maitai. A haamata ˈi au i te faahiti i te parau no nia i te pohe-ore-raa te nephe, ua pahono aˈera oia ma te faaite mai i te irava a Ezekiela 18:4: “O tei [nephe] rave i te hara ra, o te pohe ïa.” I muri iho, ani ihora vau i te tahi mau uiraa no nia i te politita. Ua faataa maira oia e, i te mea hoi e ua ani o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ eiaha e faaô i roto i te mau ohipa a to teie nei ao, eita roa ˈtu te mau Ite e amui atu i roto i taua mau ohipa nei. Aita vau i mauruuru i taua parau hopea nei, e ua pahono atura vau ia ˈna ma te iria e: “Ahiri e aita te taata i aro e ahiri e ua haru o Hitler i to tatou fenua, tei hea roa ïa outou i teie mahana?” Ma te mǎrû, ua faaite aˈera oia e aita atoa te mau Ite helemani i farii i te rave i te mauhaa tamaˈi. Ua faatura maite ratou i ta ratou mau tiaturiraa, noa ˈtu e te haamǎtaˈuhia ra ratou i te pohe.
Haamata ihora vau i te haapii i te Bibilia e teie vahine, ma te hinaaro hoi e faahapa ˈtu i ta ˈna mau tiaturiraa. I muri iho, ua rahi noa ˈˈera to ˈu tiaturi i te Bibilia. Teie râ, aita anei au e topa ˈtura i roto i te hoê marei? Manaˈo aˈera vau i te mau ekalesiatiko no to ˈu vahi faaearaa; e haere vau e ani ia ratou i te mau uiraa ta ˈu i ani atu i te mau Ite.
Ua faanaho aˈera vau i te tahi farereiraa i te fare pure no mâua ta ˈu vahine. Aita vau i mauruuru i taua aparauraa ra e ua aueue roa ˈˈera to ˈu tiaturi i te Ekalesia. Eita te ekalesiatiko e farii i te Genese, te hoê faataaraa parau ta Iesu iho i farii; auê hoi e (Mataio 19:3-6)! Taie atura vau. Ua haapapu mai e piti putuputuraa mai teie te huru e o te Bibilia te Parau a te Atua, e te paruru nei te mau Ite o Iehova ia ˈna ei Parau na te Atua e te faaau nei ratou i to ratou oraraa i te Bibilia. Ua itoito roa ˈˈera to ˈu faaroo.
Te parau o ta ˈu i tǎpǔ ra, o ta ˈu ïa e faatura
A haere noa ˈi to ˈu ite no nia i te mau Papai i mua, ua papu aˈera ia ˈu e eaha ta te huru oraraa kerisetiano e titau ra. Te tapitapi ra hoi au no to ˈu tiaraa, a tahi, i te “City”, e faatere ohipa toroa teitei hoi au i reira e e nehenehe hoi au e haere â i mua, e te piti, i to ˈu vahi faaearaa no te mea ua matau te taata ia ˈu mai te hoê taata taaro rahi. Eaha hoi ta te taata e parau ia ite ratou e ua farii au i te mau tiaturiraa a te mau Ite o Iehova?
I te mea e ua farii au i te haere e poro e te mau Ite no to ˈu vahi, aita vau i ofati i ta ˈu parau. Te hinaaro ra vau e faaite ia ratou e aita vau i mǎtaˈu, no reira ïa vau i haere atu ai na muri iho ia ratou. Ua ani atura vau e ia poro matou i roto i te hoê aroa i reira aita vau i matau i te taata. I te uputa matamua ra iho, ua farerei matou i te feia e hiaai ra i te parau mau e ua haamata ˈtura matou i te hoê haapiiraa bibilia i te reira iho taime e taua mau taata ra.
I te hebedoma i muri iho, ua faaruru faahou vau i teie ohipa fifi roa, oia hoi te pororaa. I te hopea o taua poipoi ra, ua papu roa aˈera to ˈu manaˈo: ua itehia mai ia ˈu te parau mau e tei ia ˈu ra i teie nei, te hopoia no te tautururaa ˈtu ia vetahi ê ia ite i teie parau mau.
I te pae no ta ˈu ohipa, ua matau vau i te feruri maitai i nia i te mau maitai o te hoê ohipa e te mau faahopearaa e itehia i muri aˈe. Ia au i teie huru raveraa, ua opua ˈˈera vau e tavini ia Iehova e ia horoa i te rahiraa o to ˈu taime no te rave i ta ˈna ohipa. E faaiti mai ïa vau i ta ˈu mau ohipa, ma te faaohipa noa i te moni e au no te maitai o to ˈu utuafare. I te 8 no tenuare 1956, ua bapetizo aˈera vau i mua i te taata ei taipe no te pûpûraa ia ˈu iho no te Atua no te rave i to ˈna hinaaro.
Te hoê ohipa faufaa roa
Ua opua na mâua Viv e faarue i to mâua vahi nohoraa iti e e haere atu ai e ora i roto i te hoê fare rahi aˈe e a fanau faahou ai i te tamarii. Teie râ, ua rave te mau faufaa o te Basileia i te parahiraa matamua i roto i to mâua oraraa, e ua opua aˈera mâua e faaea noa i reira. I te matahiti 1969, a hope ai ta ˈna tau haapiiraa, ua rave ta mâua tamahine i te taviniraa ma te taime taatoa, e aita ˈtura e ohipa e tapea faahou ra ia ˈu ia faarahi atu â i ta ˈu taviniraa. Ua ani au i te tahi aparauraa e te faatere rahi o ta ˈu taiete no te faaite atu ia ˈna i to ˈu hinaaro e faaiti mai i ta ˈu taime ohipa.
Ua feruri maitai vau i te mau parau o ta ˈu e faahiti atu. Ma te tura, ua faataa ˈtura vau i teie na manaˈo e toru nei: a tahi, e horoa mai oia i te ohipa afa mahana, te piti, e vaiiho oia ia ˈu, area te toru ra, na ˈu e faarue i ta ˈu ohipa. Ua faaroo aˈera oia ia ˈu, e ua parau maira ma te mata ataata e: “A faaroo mai na i ta ˈu parau e faataa ˈtu. Ia manaˈo anaˈe vau, e taui oe i ta oe opuaraa.” Ua faataa maira oia e ua faaoti te taatoaraa o te mau faatere o te taiete e faariro atoa ia ˈu ei faatere, te auraa ra, e tataimahahia ïa ta ˈu moni e noaa mai, ma te haapapuraa e e faatoroahia vau ei peretiteni no te taiete e toru matahiti i muri aˈe. Ma te hinaaro e faataui i to ˈu manaˈo, ua na ô aˈera te faatere e: “Ia haamaraahia ta oe moni ohipa, e nehenehe ïa ta oe e aufau i te tahi mau taata no te mono ia oe i roto i ta oe ohipa Ite.” Ma te papu maitai, aita o ˈna i taa i ta ˈu huru hiˈoraa i te ohipa a te Atua.
Aita roa ˈtu e feaaraa i roto i to ˈu feruriraa no nia i te ohipa te tia ia ˈu ia rave. Ua tǎpǔ vau i mua i te aro o Iehova e e faatupu vau i to ˈna hinaaro na mua ˈˈe i te mau mea atoa. I te pae hopea, ua farii aˈera te faatere rahi ia rave au i te ohipa i te afa mahana mai te peu noa râ e eita te mau ohipa a te taiete e fifihia. Oia mau, ua iti roa mai ïa ta ˈu moni ohipa.
Aita Iehova i faarue mai ia ˈu. E maha avae i muri iho, ua faatoroahia vau i nia i te tiaraa faatere o te taiete, e ua faatia-atoa-hia e ia tapea noa vau i ta ˈu ohipa afa mahana, e aufauhia râ vau i nia i te faito moni e noaa na ia ˈu i mutaa ihora.
Te tauturu ra vau i to ˈu mau taata-tupu ia tuu i to ratou tiaturi i nia i te Atua
I to ratou aˈe pae, ua putapû roa ˈˈera vetahi o to ˈu mau hoa rave ohipa i te poroi no ǒ mai i te Mana hope ra. Ua oaoa roa vau i te tautururaa e maha o ratou, e to ratou atoa utuafare, ia tuu i to ratou tiaturiraa i nia i te Atua e ia pûpû i to ratou ora no ˈna.
I te hopea o te mau matahiti 60 e i te omuaraa o te mau matahiti 70, ua taui oioi roa ˈˈera te tereraa o te mau ohipa tapi hooraa tauihaa. Ua tahoê atura ta ˈu taiete e te tahi atu mau taiete e i te pae hopea, riro atura ratou i te hoê taiete rarahi roa. Aita vau i farii i te rave i te ohipa i te mahana taatoa, e no reira, i te matahiti 1972, faarue atura vau i te taiete.
I muri aˈe i teie ohipa, mea rahi roa ˈtura ïa to ˈu taime no te tamau faahou i roto i ta ˈu ohipa tavini i te taime taatoa. No te mea e te iti noa ˈtura ta ˈu mau faufaa, te manaˈo ra vau e farii i te hoê ohipa afa mahana no te haapii i te toroa utaraa pahi, a anihia mai ai ia haere vau na te mau amuiraa a te mau Ite o Iehova ei tiaau haaati. Mai reira mai, aita mâua ta ˈu vahine i ere i te hoê noa ˈˈe mea.
I teie nei mahana, ua taui roa te ao o te mau ohipa tapi hooraa tauihaa. Aita te mau faaueraa tumu tia e te parau-tia morare e faatura-faahou-hia nei. Mea puai roa te aroraa. Mea rahi aˈe to oe mau enemi i to oe mau hoa. No ˈu iho nei, te oaoa nei au i te tavini ei tiaau mataeinaa i Beretane. Auê te faahiahia e, te taviniraa e te feia e tuu nei i to ratou tiaturiraa taatoa i nia i te Atua e na ô ra e: “O ta ˈu i parau ra, o ta ˈu ïa e faatupu.” (Isaia 46:11). — Faatiahia mai e Ted Hunnings.
[Hohoˈa i te api 13]
Te tavini nei au ei tiaau mataeinaa i roto i te hoê tairururaa a te mau Ite o Iehova.