Te uiui nei te mau taurearea . . .
Te faarueraa mai i te fare: Te reira anei te ravea?
I ROTO i te buka ra Tom Sawyer, te faatia ra te taata papai parau ra o Mark Twain i te aamu o Tom te hoê tamaiti iti, tei faarue mai i te fare e tei haere na muri iho i to ˈna mau hoa rahi roa o Joe Harper e o Huckleberry Finn. E faarue mai na tamarii tamaroa e toru i te fare i te hora ahuru ma piti i te po e e haere atu ai na nia i te hoê paepae i nia i te tahi atu motu o te tahi aˈe pae o te anavai pape. E faaea ˈtu ratou fatata hoê hebedoma taatoa i reira, e ta ratou maa te mau maa ïa ta ratou i rave mai na muri iho ia ratou e tae noa ˈtu i te iˈa ta ratou e taiˈa mai. E muri iho e mataitai noa ratou i te mau maimiraa e faanahohia e te mau taata o te oire no te paimi i to ratou “tino pohe” i roto i te anavai pape. I te pae hopea e hoˈi atu o Tom, Joe e o Huck i te oire, e i reira ma te tapuni atu i roto i te hoê piha o te fare pure e amui atu ratou i to ratou iho hunaraa. E faahopearaa maitai to te aamu inaha, e farerei â na taurearea e toru nei i to ratou mau utuafare fetii, to ratou mau hoa ma te oaoa hoi te tahi e te tahi e ma te haamauruuru i te Atua.
Ua faaoti maitai te aamu no te faarueraa mai o Tom, o Joe e o Huck i te fare e e mau ohipa taa ê mau hoi tei farereihia e ratou. Mau ohipa arearea roa. I teie nei râ mahana, mea taa ê roa ïa te mau faahopearaa e farereihia nei e te mau taurearea e faarue mai i to ratou utuafare. Te papai ra o Margaret Hyde i roto i ta ˈna buka Te hinaaro ra to ˈu hoa e faarue mai i te utuafare (beretane) e “E rave rahi mau taata i faarue mai i to ratou utuafare teie e parau nei e, te hoê oraraa o ratou anaˈe o te hoê ïa oraraa tei î roa i te fifi”. “Inaha hoi, mea iti roa teie e faaea ohipa ore noa nei, e o ratou anaˈe atura ïa i teie nei. No te rahiraa o ratou, mea ino roa ˈtu â te huru tupuraa e farereihia e ratou i te huru tupuraa ta ratou e farerei nei i to ratou utuafare.”
Ia manaˈo outou mea taa ê atu ïa te mea e farereihia ˈtu e outou? e oaoa aˈe outou i te fare? Mea na reira hoi to Aimée feruriraa. Ua faarue mai o ˈna i to ˈna utuafare i te 14raa o to ˈna matahiti no te mea aita roa ˈtu to ˈna hoê auraa e to ˈna mau metua e eita hoi ta ˈna e nehenehe e aparau atu ia raua. “Te parau ra oia e ia manaˈo vau e eita ta raua e nehenehe e ite eaha to ˈu manaˈo e eaha ta ˈu e hinaaro ra. Te faarueraa mai i te fare, e te haereraa ˈtu e ora i pihai iho i te hoê ‘hoa tane’ o te ravea maitai roa ˈˈe ïa. Te tiaturi ra vau e e faaroo mai to ˈu ‘hoa tane’ ia ˈu.”
Ma te faaruehia mai e to ˈna metua vahine, e muri iho ma te hamani-ino-hia e to ˈna papa ruau faaamu, ua faarue maira o Sandra i to ˈna utuafare i te 12raa o to ˈna matahiti. Ua faarue mai o Marjorie i te utuafare i te 16raa o to ˈna matahiti. “Mea fifi roa te huru tupuraa i te fare, ta ˈna ïa e faatia ra, e tuôtuô noa to ˈu mama i nia ia ˈu ma te taora mai i te mau huru iˈoa atoa i nia ia ˈu.” Te faaite maira hoi to ˈna metua vahine ia ˈna e aita o ˈna e hinaaro ra ia ˈna e ere na ˈna i te mea here ia ˈna; mai te huru ra ïa e “aita o ˈna e hinaaro ra ia pû mai vau i teie nei ao”. I te mea hoi e eita ta ˈna e nehenehe e aparau e to ˈna metua vahine ma te ore e tatamaˈi, i te mea hoi e e faaino-noa-hia o ˈna, ua faarue aˈera o Marjorie i te utuafare no te haere atu e paimi i te oaoaraa i te tahi vahi ê atu.
Ua na reira atoa o Julie, i muri aˈe i to ˈna haruraahia no te taoto atu ia ˈna tau matahiti na mua ˈtu. E piti taime to Daniel faarueraa mai i te fare. I te taime matamua, te hinaaro ra o ˈna e ia atea roa o ˈna i to ˈna metua hoovai vahine, e faaino noa na ia ˈna. E i te papuraa ia ˈna e mea fifi roa ia ora e aita e turu, ua hoˈi atura oia i te fare... no te farerei â i te hoê huru oraraa tatamai noa e no te hiˈo i to ˈna metua tane ia ore e farii mai ia ˈna. 12 anaˈe matahiti to Julie e to Daniel i reira.
I rotopu i te mau tamarii i faarue mai i te fare, e rave rahi te manaˈo nei e eita e nehenehe faahou e ora i te fare. Hinaaro atura ïa ratou e horo ê; e e tiamâ. “E ere hoi te tiamâraa ta te mau taurearea e ite ra i roto i te mau aroâ”, ta te hoê ïa vea oia hoi ’Teen e parau ra. E mau taata mai ia ratou i te huru ta ratou e farerei, te tahi atu mau taata tei faarue i to ratou utuafare, mau taata ta te totaiete e ore roa ˈtu e hinaaro nei, teie e ora nei i roto i te mau fare aita e faaeahia ra e te taata e tei faaruehia, e ohie noa ˈtura ïa te mau taata i te haere mai e haru ia ratou e i te taparahi ia ratou. Tei mua atura hoi ratou i te hoê fifi oia hoi te fifi o te pû faanavairaa faufaa teie e faaohipa nei i te mau taurearea ma te eiâ hoi ia ratou. No taua mau taata ra, e mau ravea ohie roa te mau taurearea tei faarue i to ratou utuafare.”
Te ohipa e tupu pinepine nei
Ei hiˈoraa, ua tia hoi ia Aimée ia aufau i to ˈna oraraa ˈtu i pihai iho i to ˈna “hoa tane”, te hoê taurearea e 22 matahiti, ma te farii i te “taoto atu ia ˈna e e iva o to ˈna mau hoa”. Area o Sandra ra, ua topa roa ïa o ˈna i roto i te ohipa a te vahine purumu. Ma te ora i roto i te mau aroâ, e taoto noa o ˈna i te mau vahi o ta ˈna e nehenehe e taoto, e te tahi taime i nia i te mau parahiraa i haapaohia no te huiraatira. E mau hiˈoraa taa maitai teie na hiˈoraa e piti nei no te mau rahiraa mau taurearea e faarue nei i te utuafare. No te aha hoi e tupu ai mai te reira i te huru?
“Ia faarue mai te hoê tamarii i te utuafare, te vai ra ta ˈna te tahi tau dala i roto i te pute e peneiaˈe paha mea rahi ta ˈna te tahi mau dala mai te peu e ua tuu o ˈna i te tahi moni i te hiti, teie râ ia haamauˈa o ˈna pauroa te reira moni ra aita ˈtura ïa e ravea faahou ta ˈna”, te parau ïa a te mutoi ra o Jose Elique, raatira tahito no te mau mutoi i te pae no te mau tamarii i faarue mai i to ratou utuafare i pihai iho i te tia mana e haapao i te pae no te mau tapaeraa pahi aore ra tauraa manureva no New York. “Ia poia oia e tia iho â ia ˈna ia tamaa, e ia toetoe oia, ei fare iho â to ˈna e tia ˈi; aita e mau ravea i rahi. Mai te peu e tia mai te hoê taata i te taime te tamarii e poia ai, eita ta ˈna e nehenehe faahou e ia anihia mai ia ˈna e rave i te tahi ohipa — eita roa ˈtu hoi e tia i te ture aore ra e rave i te hoê ohipa tia ore — no te tahi tau moni aore ra no te tahi raau taero, e ineine iho â ïa te tamarii i te na reira, noa ˈtu eaha to ˈna huru manaˈo i te melo taatiraa aore ra i te raau taero na mua ˈtu.”
Aita to te rahiraa o te mau tamarii e faarue mai nei i to ratou utuafare e toroa e tauturu ia ratou e noaa mai ai te tahi moni na ratou. Eita ˈtura ïa ratou e nehenehe e matara mai mai roto mai i te hoê totaiete etaeta mau e te fifi atoa hoi no ratou. I te paeau rahi, aita atoa ta ratou e mau papie e titauhia e tihepuhia ˈtu ai ratou i te ohipa: parau fanauraa, parau ihotaata e paruru ia ˈna i te pae totiare, te hoê parau haapapuraa to ˈna nohoraa. “Ua tia hoi ia ˈu ia eiâ e ia taparu, ta Louis ïa e parau ra, ia eiâ iho â râ no te mea aita te taata e horoa noa mai i te tahi noa ˈˈe mea na ˈu.” E 60 % o te mau taurearea i faarue mai nei to ratou utuafare e mau tamahine anaˈe ia. “Eaha hoi ta te hoê potii 13 matahiti e nehenehe e rave maoti râ te faaite-noa-raa ˈtu i to ˈna tino?” ta te hoê ïa o ratou i parau e o tei pûpûhia mai hoi i te mau tino moni rarahi no te pata i te hohoˈa ma te ahu ore. Eita e ore ua faaohipahia taua mau hohoˈa ra a muri aˈe no te haamǎtaˈu ia ˈna ia nehenehe o ˈna e rave hau atu â.
E tamoemoe noa na te mau taata toroa i te pae no te pataraa i te mau hohoˈa hairiiri, te mau taata e hoo faahou atu i te raau taero e tae noa ˈtu hoi i te mau taata e faaohipa nei i te mau vahine purumu ei imiraa moni na ratou, na pihiai iho i te mau vahi tapaeraa pereoo, i te mau tamarii i faarue mai i to ratou utuafare ta ratou e nehenehe e huti mai i te tahi maitai. Ua aravihi roa ratou i te pae no te faaohiparaa i te taata ei imiraa moni na ratou. Te faaue atu nei ratou i te mau taurearea e hinaaro ra i te tahi vahi i reira ratou e nehenehe ai e taoto e e tamaa. E pûpû atu ratou i te mea e ore roa ˈtu e itehia iǒ ratou: oia hoi ia tâuˈahia ˈtu ratou e ia herehia ˈtu ratou. E haamataro atu ratou i te tahi atu mau taurearea tei topa mai i roto i te marei, i farii mai ia ratou e teie e rave nei e ia fariihia ratou. E e faaô riirii noa mai ratou ia ratou i roto i te pǔpǔ. E nehenehe atu hoi te taata e faaohipa nei te mau vahine purumu e faaohipa i te hoê taata no te haru i te hoê tamahine ta ˈna e paruru i muri iho. Aore re e nehenehe ta ˈna e haamatau i te potii apî, i te raau taero, e inaha eita ˈtura ta ˈna e nehenehe e ora o ˈna anaˈe, e ia oti e faahepo atu ia rave o ˈna i te ohipa na ˈna mai te peu e hinaaro o ˈna ia noaa noa mai i ta ˈna faito raau taero. E tae roa hoi vetahi pae i te taparahi, no te faatupu i to ratou mau hinaaro. Mai ta tatou e nehenehe e manaˈo, e faahopearaa peapea mau ïa te farereihia nei e te rahiraa o te mau tamarii e faarue i to ratou utuafare e e nehenehe atoa hoi ratou e pohe.
Nafea ˈtura ïa?
E nehenehe te hoê taurearea e feruri ra e faarue mai i te utuafare e manaˈo e aita ta ˈna e ravea faahou mai te peu ra e aita o ˈna e herehia ra aore ra aita o ˈna e fariihia ra i te fare. Tei roto atura ïa oia i te mau taata i tuuhia i te hiti aore râ i tiavaruhia. I te tahi aˈe pae, ua papu maitai i te rahiraa o te mau taurearea i faarue mai i te fare e ia ite mai te mutoi ia ratou, e riro oia i te faaara ˈtu i to ratou mau metua e tia atura ïa ia ratou ia hoˈi atu i to ratou fare. Mai te peu râ e aita te huru tupuraa i te fare i taui, e horo ê faahou ratou. Teie râ, mai te peu e e faarue oioi mai ratou i te fare e a faaea maoro atu ai i rapae i te utuafare, e rahi atu â ratou i te farerei i te fifi. E tia ˈtura hoi ia itea mai i te hoê ravea.
Na mua ˈˈe, a haa e ia itea mai taua ravea ra i te fare. A faaitoito — oia hoi a tamata — i te aparau atu e to outou mau metua. A faaite atu ia ratou i to outou manaˈo e a faataa ˈtu ia ratou eaha te ohipa e tupu ra. Mai te peu e eita e manuïa, a faaite te reira i te tahi atu taata e nehenehe e tauturu mai ia outou. Ua haere vetahi mau taurearea e farerei i te hoê taata tauturu, i te hoê vahine turu utaa aore ra i te tahi atu pû tauturu i te tamarii. Ua faaohipa vetahi pae i te mau reni niuniu tamoni ore, e nehenehe e faaohipahia e 24 hora i nia i te 24 e tei faanahohia i roto i te tahi mau fenua no te tauturu i te mau metua e tae noa ˈtu i te mau tamarii. Area te mau keretisiano apî ra, e nehenehe ïa ta ratou e fariu tia ˈtu i nia te mau matahiapo o ta ratou amuiraa e noaa mai ai te tahi tauturu here mau e tae noa ˈtu hoi i te tahi mau aˈoraa no roto mai i te mau Papai. Eiaha roa ˈtu ia moehia ia outou i te ravea oia hoi: A APARAU. E nehenehe taua huru ra e tauturu ia outou, outou e to outou mau metua. “Aore i paraparau atoa ra e ore tei manaˈohia ra e tupu; ia paraparauhia râ e te rahi atoa ra, ua tupu ïa.” — Maseli 15:22.
E nehenehe te “tupuraa” e riro ei huru oraraa maitai aˈe i roto i te utuafare, e nehenehe atu ai outou e tiaturi i te hoê oraraa no a muri aˈe. E nehenehe atoa te reira e tapoˈi i te mau pepe tahito, e e faatupu mai i te hoê huru tupuraa e vai ai te tiaturi, te here e tae noa ˈtu hoi te oaoaraa. E papu mau â ia outou e eaha mau na to outou faufaa. Noa ˈtu e e ere roa ˈtu i te mea maitai roa i te utuafare, eiaha roa ˈtu ia moehia ia outou e e nehenehe te faarueraa mai outou i te utuafare e riro ei huru tupuraa ino roa ˈtu â.
Noa ˈtu e eaha te mau ohipa e farereihia e outou, ia haamanaˈo na outou e te vai ra te hoê Teie e anaanatae mai nei ia outou e tei ineine i te turu mai ia outou. Ua papu maitai i te feia e fariu tia ˈtu i nia i te Atua e e tauturu mai oia ia ratou e e paruru mai oia ia ratou. — Maseli 18:10.
[Hohoˈa i te api 19]
“Ia poia oia e tia iho â ia ˈna ia tamaa, e ia toetoe oia, ei fare iho â to ˈna e tia ˈi; aita e mau ravea i rahi...”