Te mau tamarii o tei faaruehia e te mau tamarii o tei horo ê
“UA TÂPÛ vau i to ˈu rouru, ma te faanehenehe ia ˈu mai te tane te huru, ma te tuu i te fifi arapoa e te ponao, e ma te patia i te pine aiû i roto i to ˈu papariˈa, e mea na reira vau i te haamataraa i to ˈu oraraa ei punk.”—Tamara.
Ahiri e te ite ra oe ia Tamara i nia i te purumu, e taa ra anei ia oe e e potii moemoe teie o tei rave-ino-hia e o te ere ra i te aupururaa e te here i to ˈna oraraa i te fare e na roto i ta ˈna huru haerea e faanehenehe te onoono ra o ˈna i te reira? E manaˈo ra anei oe e e tamahine imi peapea orure hau i te ture a te hau e no te hoê paha oraraa ohipa ino? Te faaite ra o Tamara ia A ara mai na! i te mau tupuraa riaria mau tei aratai ia ˈna i teie huru oraraa i orahia na e a ˈna mai te 14raa o to ˈna matahiti, te hoê huru oraraa o ta ˈna i ore roa i hinaaro.
Te mau tamarii o tei faaruehia
Te faatia ra o Tamara: “Ua paari au i roto i te hoê oire iti i nia i te mouˈa i Italia, i roto i te hoê utuafare e ore roa e faaitehia te here. Ma te oto mau, ua ite mata vau i to ˈu mau metua i te aimǎrô-uˈana-raa ma te tuhi tamau noa i taua mau taime ra. E pinepine atoa vau i te ô atu i roto i te tatamaˈiraa e e tairi-ino-hia vau e to ˈu metua tane aroha ore. E itehia te mau mamae e mau hebedoma te maoro.
“I te 14raa o to ˈu matahiti, ua horoa mai to ˈu metua tane e maa moni e te hoê titeti no te haere i te hoê oire tapiri î i te ati e aita ta ˈu e titeti hoˈiraa. Ua faahoa vau e te tahi atu mau taurearea, mai ia ˈu atoa, e aore roa e taata e haapeapea ra no ratou. E inu ava te rahiraa o matou. Ua riro vau ei potii teoteo, parau faufau e te iria ohie noa. E pinepine vau i te ore e tamaa. I te hoê tau toetoe ua tanina to ˈu mau hoa e o vau atoa i te mau tauihaa o te fare no te tamahanahana ia matou. Ua hinaaro mau vau i te hoê utuafare no te haapao ia ˈu, ia tauˈahia to ˈu mau manaˈo hohonu, to ˈu ahoaho, to ˈu riaria. Teie râ o vau anaˈe iho teie, e mea moemoe roa vau.”
E mau hanere tausani mau “Tamara te huru” i roto i teie nei ao. I te mau fenua rarahi atoa, te vai ra te mau tamarii o tei faaruehia e to ratou metua ma te ore e amo i ta ratou mau hopoia.
Te mau tamarii o tei horo ê
E faaoti te tahi atu mau tamarii apî e faarue i te fare no te mea “e vahi riaria roa ia faaea ratou i reira; e mea mauiui roa, e mea atâta roa, e e horo ê ratou i nia i te purumu.”—New York State Journal of Medicine (beretane).
I te ivaraa o to ˈna matahiti, ua faaruehia o Domingos i roto i te hoê fare tamarii otare i te faaipoipo-faahou-raa to ˈna metua vahine. No te mea e tairi noa te mau perepitero ia ˈna, ua opua o ˈna e horo. Faahoˈi atura to ˈna metua vahine ia ˈna i te fare, tera râ e tairi-noa-hia o ˈna e to ˈna papa apî. E te ravea hoê roa ia matara o ˈna i teie huru raveraa ino i te fare, o te hororaa ïa.
Ma te oto mau, “e mau mirioni tamarii o te ore roa e nehenehe e tiaturi i te feia paari o to ratou iho utuafare no te hoê faito haihai roa aupuru-maitai-raa,” o ta Anuradha Vittachi i papai i roto i ta ˈna buka Te vai-tamariirii-raa eiâhia—Te maimiraa i te mau tiaraa o te tamarii (beretane). Ua papai atoa oia e: “Te manaˈohia ra e te pohe ra e toru tamarii i te mau mahana atoa i te rave-ino-raahia e to ratou iho mau metua i te mau Hau amui no Marite.” I roto e rave rahi roa mau tupuraa, ua haaviiviihia te hoê tamarii i te pae taatiraa maoti i te paruruhia e te mau melo iho no to ˈna utuafare.
Faatîtîhia e te haamauiuihia
Ua faahepohia o Domingos e te tahi atu mau tamarii no te purumu e eiâ, ma te raveraa i te raau taero e te hooraa ˈtu. Ma te ati mau, e rave rahi tei horo ê i te mau tupuraa ino i te fare e o te faatîtîhia ra e te mau tane imi feia taiata e te tamarii, e te feia mea au na ratou ia taati i te tamarii, e te mau pǔpǔ taata ohipa ino hoo hohoˈa peu hairiiri. E pûpû te hoê taata paari “aroha” i teie mau tamarii apî pohe poia e te moemoe i te hoê vahi faaearaa e ma te tǎpǔ e horoa i te mau tauihaa e i muri iho roa ratou e ite ai e e aufau ratou i te reira e to ratou tino i te taiata-haere-raa. Ma te erehia e te hoê toroa, e haapii e rave rahi i te ora i nia i te purumu noa ˈtu eaha te ravea, ma te faahinaarohia aore ra ma te faahinaaroraa ˈtu. Eita te tahi pae e ora mai. Te pohe nei râ e rave rahi tamarii i te raau taero, te inu ava, te taparahiraa taata, e te haapoheraa ia ratou iho.
Ma te faataa i te oraraa o te mau tamarii o te purumu, te parau ra te hoê tamarii taiata o tei paari i teie nei e: “E mea riaria roa i nia i te purumu. Ua ite oe, na te aha e faariri roa ia ˈu o te mea e te manaˈo ra e rave rahi taata e ia ite anaˈe ratou i te hoê tamarii e taoto ra i nia i te pereoo auahi, aore ra te ite ra ratou i te hoê tamarii e faaea ra i nia i te purumu i te mau taime atoa, e manaˈo ïa ratou no te mea te hinaaro ra ratou. I teie nei e ua paari vau, aita roa ˈtu vau e manaˈo ra mai te reira. Te faaite ra teie mau tamarii taitahi i te hoê pii hepohepo rahi ia au i to ratou huru hoê roa. Aita roa ˈtu ratou e hinaaro ra ia faaea mai te reira, aita râ to ratou iho mau metua e hinaaro faahou ia ratou.
Te imiraa i te “tiamâraa”
E mau hanere tausani tamarii apî atu â o tei faaitehia e aita ratou i hoˈi i te fare o tei haere i nia i te purumu i to ratou vareraa i te tiamâraa e vai ra i rapae au i to ratou fare. Ua hinaaro te tahi pae i te tiamâ mai i te veve. Ua hinaaro te tahi atu ia tiamâ mai i te faatereraa a te mau metua e te mau ture o ta ratou i manaˈo e mea teiaha roa.
Te hoê potii o Emma te iˈoa, ua tamata oia i tei faahua-parau-hia te tiamâraa i te faatereraa a te metua e te mau faaueraa tumu o te hoê utuafare kerisetiano. Ma te faarue i te fare no te oraraa e to ˈna mau hoa, ua riro oia i te tîtîraa a te raau taero. I muri aˈe râ i to ˈna iteraa i te oraraa taehae i nia i te purumu, ua faaite o Emma i to ˈna hinaaro e hoˈi i te fare ma te faaore i te raveraa i te raau taero. Ma te oto râ, aita o ˈna i tâpû i te mau amuimuiraa iino, e i te hoê po o te tau veavea e to ˈna mau hoa, patia ihora ratou ia ratou i te héroine. No Emma o te taime hopea ïa teie. Ua moe te hiroa ma te ore e ara faahou e ua pohe oia i te mahana i muri iho o ˈna anaˈe iho ma te faaruehia e to ˈna mau “hoa.”
E maitai mai anei te oraraa a muri aˈe no te mau tamarii tei haamauiuihia e to ratou iho mau metua aore ra te tahi atu mau taata? E itehia ra anei te hoê ao aore roa e faatîtî-faahou-hia te mau taurearea? Eaha te tiaturiraa e vai ra e e maitai mai te oraraa utuafare ma te au maite e eita te mau tamarii apî e hinaaro faahou i te horo ê? E itehia te mau pahonoraa i roto i te tumu parau i mua nei.