VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g88 8/2 api 19-21
  • E faarue anei au i te fare?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E faarue anei au i te fare?
  • A ara mai na! 1988
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ia taa-maitai-hia te taatoaraa o te mau mea
  • A haamanaˈo i te Atua
  • O te reira anei te ravea?
  • A maimi i te here e te iteraa i to vetahi ê huru
  • A faaoaoa na i te mafatu o ta outou mau metua
    Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa
  • Eiaha na e faaea i te aparau atu e ta outou mau tamarii
    Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa
  • Te hiˈopoa-maite-raa i te mau hinaaro o to outou mau metua
    A ara mai na! 1994
  • A tauturu i ta oe tamarii taurearea ia paari maitai mai
    Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare
Ite hau atu â
A ara mai na! 1988
g88 8/2 api 19-21

Te uiui nei te mau taurearea . . .

E faarue anei au i te fare?

“E TAPUNI iho â vau, ei haapiiraa ia raua?” Ua manaˈo anei aˈenei outou i te reira? No te rahiraa o te mau taurearea, e ere te reira parau i te parau faufaa ore. Ei haapapuraa, e ere ïa te tahi noa tau hanere aore ra tau tausani taurearea teie e tapuni nei i te mau matahiti atoa i te mau fenua hitia o te râ, tera râ, hau atu ïa i te hoê milioni.

No te aha râ ratou e hinaaro ai e faarue i te utuafare? Mea rahi te mau tumu. Te manaˈo ra anei outou e aita to outou mau metua e taa ra i to outou huru aore ra aita outou e hinaarohia ra e aore ra aita outou e herehia ra? Te hamani-ino-hia ra anei outou? Tei mua anei outou i te hoê fifi o te ore e nehenehe e tatarahia? Te vai ra anei te tahi taata i roto i te utuafare aita outou e au ra. Ua fiu anei outou i te faarooraa eaha te ohipa ta outou e tia ia rave e te hinaaro ra anei outou ia faatere i to outou oraraa mai ta outou e hinaaro ra? Aore ra ua fiu roa anei outou e te hinaaro ra outou e arearea hau atu â? Noa ˈtu e eaha te tumu, aita outou e oaoa ra i roto i te utuafare fetii. E afaro anei te fifi ia tapuni anaˈe outou? Tera noa anei te ravea?

Ia taa-maitai-hia te taatoaraa o te mau mea

Ua horoa te Atua i te hoê hopoia na te mau taurearea oia hoi ‘te faaturaraa ˈtu i to metua tane e to metua vahine’, e ‘te faarooraa i to ratou mau metua i te mau mea atoa nei’. (Ephesia 6:2; Kolosa 3:20.) E nehenehe anei outou, no te hoê tumu aore ra no te tahi atu, e ore e haapao i taua hopoia ra? E nafea ïa outou mai te peu e eita ta outou e nehenehe e faaoromai faahou i te oraraa i te utuafare?

Te tupu mau nei iho â teie mau ohipa. Mea etaeta roa te tahi mau metua i roto i ta ratou mau titauraa. Te faariro ra te tahi pae i ta ratou mau tamarii mai te mau taata ino roa e te faufaa ore. Te tahi pae ra, aita roa ˈtu ïa e tauˈa ra ia ratou no te mea e haapao noa ratou i te mau mea auhia e ratou e i te mau mea e faaanaanatae ra ia ratou iho. Te tahi pae â, te inu hua ra i te ava e te puhipuhi ra i te avaava taero, te manaˈo noa ra i te mau peu taatiraa i te pae tino, aore ra te faariaria noa ra i ta ratou mau tamarii. Te tahi ra, te haafaufaa ore tahaa noa ra ïa ratou i te mau ture a te taata e ta te Atua. E nehenehe roa te tahi mau tamarii e raeahia i te ati pohe.

Te mea pinepine ra, e ere ïa te mau tupuraa e turai ra i te hoê taurearea ia faarue i te utuafare i te mea ino roa. I te rahiraa râ o te taime, ua tupu mai teie opuaraa na roto noa i te mau tatamaˈiraa rii e to ratou mau metua no nia i to ratou haerea. Ua hoˈi mai anei outou i te fare na muri aˈe i te hora i faataahia e to outou mau metua? Ua rave anei outou i te tahi mau ohipa o ta ratou e ore e au ra, mai te inuraa i te ava aore ra te faahoaraa i te tahi mau taata. Aita paha outou i rave i te ohipa ta ratou i faaue mai? Mea ino anei ta outou mau nota no te fare haapiiraa? Te mǎtaˈu ra anei outou ia tamaˈihia outou. Te hinaaro ra anei outou i te tiamâraa hau atu no te rave i te ohipa o ta outou e hinaaro ra? Te manaˈo ra anei outou e aita roa ˈtu to outou mau metua e mauruuru ra ia outou?

A haamanaˈo i te Atua

I roto i teie mau huru tupuraa, no to outou ïa riri e to outou inoino outou i tapuni ai, e mea na reira ïa outou i te aperaa ˈtu i te faatereraa “haavî e te fati ore” a to outou metua tane aore ra metua vahine. E na reira paha outou no to outou manaˈo etaeta no te mea te hinaaro ra outou e rave i te ohipa ta outou iho e au. E tia ia outou ia feruri na mua ˈˈe i te ohipa e nehenehe e tupu mai i muri iho eiaha râ i to outou noa mau hinaaro i te reira iho â taime e aore ra i te mea o ta outou e manaˈo ra e e mea tia.

E nehenehe to outou mau metua e patoi i te tahi o to outou mau hinaaro no te hopoia a te Atua ta raua e amo ra. Mai te peu e e hopoia ta outou i mua i te Atua, ta raua atoa ïa. Te haapao maitai ra raua i te faaueraa ta te Atua i horoa ia raua, “e haapii râ ia ratou e ia paari ma te aˈo a te Fatu ra”. (Ephesia 6:4.) E nehenehe raua e titau ia tae outou i te mau putuputuraa e i roto i te taviniraa kerisetiano. No to raua hoi ite e “e ino te parau maitai i te amuiraa iino ra”, e taotia iho â ïa raua i ta outou mau amuimuiraa e te tahi o to outou mau hoa (Korinetia 1, 15:33). E nehenehe atoa raua e ite i te hoê fifi o ta outou e ore roa e manaˈo noa ˈˈe. E tiaraa to outou no te oreraa e feruri mai ia raua ra te huru, e tumu anei râ te reira no te auraro-ore-raa e te faarueraa i te fare?

Eiaha ïa e moehia ia outou e ia titau mai te Atua ia outou “ia faatura i to metua tane e i to metua vahine”, te na ô faahou ra oia e: “Ia maitai hoi oe, e ia maoro to parahiraa i te ao nei.” Oia mau, e ere to outou nau metua anaˈe ta outou e hinaaro ra e haamauruuru na roto i te auraroraa ia ratou. I te na reiraraa, te faaite atoa ra ïa outou e te faatura ra outou i te Atua e te auraro ra outou ia ˈna. Ua ite papu ïa outou e na roto i te peeraa i te mau aˈoraa i haamauhia e to outou nau metua, noa ˈtu e aita to outou manaˈo e tuea ra i te reira, te faaite ra outou i to outou tura e to outou here no te Atua, e i muri aˈe e haamaitai mai iho â o ˈna ia outou. — Ephesia 6:1-3; Ioane 1, 5:3.

Te titau maira te reira ia faaite outou i te mǎru, ia auraro outou i to outou nau metua e ta raua mau faaueraa. Ia papu ia outou e mea aravihi aˈe raua ia outou. Eiaha e faaau ia outou e te tahi atu mau taurearea e aita hoi te haava manaˈo o to ratou mau metua i haapiihia i te mau ture a te Atua. A faariro i teie tupuraa mai te hoê haapiiraa no te tau a muri atu, no te mea, ia paari anaˈe outou, eita atoa outou e nehenehe e rave noa i te ohipa mai ta outou e hinaaro. A faatura atoa i te feia e ora ra i pihai iho ia outou. E faatupu atoa vetahi mau ohipa i te mau peapea hau atu aore ra te mau hopoia hinaaro-ore-hia. Aita roa ˈtu e taata e nehenehe e rave noa mai ta ˈna e hinaaro. Ua ite aˈena outou i te reira i te fare haapiiraa. E tupu â te reira i te vahi raveraa ohipa.

No reira i te mau taime atoa e onoono mai ai to outou nau metua i nia i te hoê aˈoraa o ta outou e ore e au ra, a haamanaˈo i te haapiiraa i faaitehia i roto i te Kolosa 3:23, 24: “E ta outou mau mea atoa e rave ra, e rave ma te aau atoa mai te mea e e na te Fatu, eiaha na te taata. Ua itea hoi e, e noaa mai ta outou ra utua i te aiˈa no ǒ mai i te Fatu ra.” Parau mau, eiaha ia moehia ia outou e e haamaitai mai Iehova ia outou mai te peu e e faaroo e e auraro outou i to outou nau metua. Te hoê oraraa mure ore ei taata tia, o te haamaitairaa faahiahia roa ïa ta te Atua i tǎpǔ mai no te feia e tamau â i te na reira. — Isaia 65:21-23; Apokalupo 21:3-5.

O te reira anei te ravea?

E tia atoa ia outou ia ani e e ore anei to outou mau fifi ia tapuni anaˈe outou. Parau mau, e faaatea paha ïa outou i te reira no te hoê noa taime poto, eita ra to outou mau fifi e faatitiaifarohia ia faarue anaˈe outou i te fare. Noa ˈtu eaha te huru, e tia iho â ia outou ia faaruru atu i taua mau fifi ra ia tae i te hoê mahana. “Na roto i te revaraa, te faatupu ra ïa tatou i te mau peapea e rave rahi”, ta Aimée ïa i manaˈo, o tei tapuni i te 14raa o to ˈna matahiti. “E vai noa mai iho â te mau fifi.” Eaha ïa ta tatou e tia ia rave?

A maimi i te here e te iteraa i to vetahi ê huru

A haamata na mua i te maimi i te tumu o te mau fifi. I te taurearearaa, e nehenehe te aparauraa i rotopu i te metua e te tamarii i te iti mai. Te faataa ra te vea Taurearearaa (beretane) e no te aha râ: “Ua riro te taurearearaa ei tau no te mau tauiuiraa rahi. Tei roto atoa te mau metua o te mau taurearea, tei paarii rii hoi i teie nei, i te hoê tau tauiuiraa. E nehenehe te haere-apitipiti-raa o teie na tau e piti no te oraraa e faatupu i te hoê peapea rahi i rotopu i te mau taata.” No reira, e ere hoi o outou anaˈe teie e faaruru nei i teie tau tauiuiraa fifi mau e teie e hinaaro ra ia taahia mai to outou huru. I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, e nehenehe te fifi e apehia mai te peu e e faaite te taata tataitahi i te here e te faatura.

No reira ïa, i muri aˈe i to outou aparauraa e to outou mau metua, e nehenehe outou e faaitoito eiaha ia haapao noa outou i to outou iho mau hinaaro, ia faaite râ outou i to outou here no te mea ua ite outou e “e ore roa te aroha e mou” e “e moe hoi te hapa e rave rahi i te aroha”. (Korinetia 1, 13:8; Petero 1, 4:8.) Te taata e here ra e here-atoa-hia mai ïa o ˈna.

Ua rave aˈenei â outou i te tahi mau ohipa ino no reira outou e mǎtaˈu ai i to outou mau metua? Te ohipa maitai aˈe ia rave maoti ra te faaafaroraa ïa i te reira e te imiraa i te tauturu a te hoê taata feruriraa paari. A tamata na mua i te aparau atu i to outou mau metua. Hau atu â e fanaˈo rahi to te mau taurearea kerisetiano no te mea e nehenehe ratou e ani i te mau matahiapo o te amuiraa ia tauturu ia ratou no te faatitiaifaro i to ratou mau fifi e no te faaafaro i te mau mea. Te ohipa faufaa aˈe e ere ïa i te faarueraa i te utuafare o te faaafaroraa râ i te fifi na roto i te au maitai. I te na reiraraa, e nehenehe ïa outou e haamoe i te reira maoti i te riaria-noa-raa i te ati e nehenehe e tupu mai i muri iho.

I teie nei râ, nafea ïa outou mai te peu e te ite ra outou e aita outou e hinaarohia ra i te utuafare aore ra tei roto outou i te hoê ati rahi? Eaha ta outou e rave mai te peu te hamani-ino-hia ra outou? Tei roto anei te ora i te tapuniraa? Na te hoê tumu parau i roto i te vea e neneihia ˈtu i te mau tau i mua nei e pahono mai i teie mau uiraa.

[Hohoˈa i te api 21]

E mea pinepine te utuafare i te oto rahi ia tapuni anaˈe te hoê tamarii.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono