Te mau faaiteiteraa—Te hoê mauhaa puai a te kerisetianoraa
I MURI aˈe i te poheraa o Iesu Mesia, ua haapurarahia te mau kerisetiano matamua e ua hamani-ino-hia ratou. Te faataa ra te orometua K. Latourette i roto i ta ˈna Aamu no nia i te kerisetianoraa e: “No te mea te patoi ra ratou i te amuimuiraa i roto i te mau oroa a te mau etene, ua parauhia e aita to te mau kerisetiano e Atua. I te mea e aita ratou e faaô ra i roto i te tahi tuhaa rahi o te oraraa o te huiraatira, — i te mau oroa a te mau etene, te mau faaarearearaa i te vahi taata e, ia au i to ratou manaˈo, ua haaviiviihia ïa te reira na roto i te mau tiaturiraa e te mau ohipa etene e tae noa ˈtu i te ohipa taiata, — no reira ratou e parauhia ˈi ma te hoata e e enemi ratou no te huitaata nei.”
I te mea e ua vai noa te kerisetianoraa e ua parare roa i roto i te ao itehia i taua tau ra noa ˈtu te hoê patoiraa mai te reira te huru, e mea maere mau te reira. Nafea te reira i te tupuraa? Na roto ïa i te hoê ravea taa ê oia hoi te pororaa, aore ra te mau faaiteiteraa!
I roto i ta ˈna buka Te Ekalesia matamua e te ao (beretane), te parau ra te orometua C. Cadoux e ua riro Iesu ei taata poro e ei taata haapii o te haaputapû i te manaˈo o te taata. Ua papai oia e: “E tia ia turuhia to ˈna aravihi no te umeraa i te manaˈo o te taata i nia i ta ˈna mau parau e i nia atoa i ta ˈna mau ohipa. No reira ïa e titauhia ˈi te hoê oraraa e te hoê haapiiraa i mua i te taata. (...) Te rahiraa o te taime e haamata ïa ta ˈna haapiiraa i te vahi taata — e ua na reira atoa ta ˈna mau pǐpǐ.” No nia i te ohipa a te mau pǐpǐ i muri aˈe i te poheraa o Iesu te na ô faahou maira te orometua Cadoux e: “Te titau ra ratou i te mau faaiteiteraa. Te faaite ra te mau ite i te poroi ma te huna ore.”
Eaha te huru o taua mau taata ra? Teie ta Edmond de Pressensé i parau no nia ia ratou i roto i ta ˈna ra buka Aamu o te toru o te mau senekele matamua no te Ekalesia kerisetiano: “Ua riro te haapiiraa ei oreroraa parau faaineine-ore-hia, o te pipiha noa mai mai roto mai i te mafatu. E ere te mau aposetolo anaˈe o te parau ra; te parau atoa ra te tahi atu â mau kerisetiano mai ia ratou te huru ma te aau tae i te mau mea faahiahia no nia i te Atua.” O te mau kerisetiano iho te feia toroa faaiteite, e te hinaaro mau ra ratou tataitahi i te faaite ma te aau tae i to ratou faaroo ia vetahi ê na roto i te pororaa e na roto i te haapiiraa.
I roto i ta ˈna buka Aamu no nia i te inoraa e te toparaa te Hau emepera roma, te tapao ra o Edward Gibbon “te haamatara ra te mau aroâ rarahi o tei hamanihia no te mau faehau [roma] i te hoê eˈa ohie no te mau mitionare o te Evanelia mai Damas e tae atu i Korinetia, mai te hopea o Italia e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua Paniora e te fenua Bretagne (...). E nehenehe tatou e tiaturi e ua porohia te faaroo i roto i te mau mataeinaa atoa e te mau oire rahi atoa o te hau, hou te faatereraa a Dioclétien e ta Constantin”.
No te haaparareraa i to ratou faaroo, ua faaohipa te mau kerisetiano i te mau ravea atoa e vai ra. O ta te taata iriti bibilia o Edgar Goodspeed ïa e faaite ra i roto i ta ˈna buka Te kerisetianoraa e te neneiraa buka (beretane): “Te hoo maira ratou e te taio ra ratou e rave rahi atu â mau buka ia faaau-anaˈe-hia i te rahiraa o te taata. E feia tatara e e feia poro atoa ratou. (...) [I te matahiti 140 no to tatou nei anotau], ua faaohipa te mau taata poro kerisetiano (...) i te buka e api to ˈna, te codex, e ua itehia ia ratou e e mea faufaa roa (...) e no to ˈna hoi ohie, riro maira oia ei huru buka o ta ratou e faaohipa rahi ra.”
Te pororaa i te XXraa o te senekele
I to tatou nei mau mahana, e mea itoito te mau Ite no Iehova mai te feia poro o te senekele matamua no te faaiteraa i te faaroo kerisetiano i roto i te ao nei — e no te faaohiparaa i te mau ravea apî. A hiˈopoa na i teie mau tuhaa faahiahia o te XXraa o te senekele:
● 1914. “Te Aamu hohoˈa o te poieteraa.” E patahia te hohoˈa anoi-atoa-hia mai te mau hohoˈa i tavirihia e, i te hoê â taime, e faaroo-atoa-hia te mau oreroraa parau e te mau pehe tei haruharuhia. Ua riro ïa te reira ei omuaraa i te pae no te mau ripene teata paraparau.
● 1920. “E ore roa te mau milioni taata e ora ra i teie nei e pohe.” E piti matahiti te maororaa te hutiraahia te manaˈo o te taata i nia i taua oreroraa parau rahi ra e to ˈna atoa buka. Ua faaohipahia te mau iri i papaihia te mau parau i nia iho e tae noa ˈtu te mau faaiteiteraa i roto i te mau vea no te huti i te ara-maite-raa o te mau taata tataitahi i roto i te ao taatoa nei.
● 1922. “A faaite i te Arii e to ˈna Basileia.” O te tumu parau anaanatae mau ïa o te rururaa i tupu i Cedar Point, i Ohio (Etats-Unis). Ua faaite te faaitoitoraa ‘ia faaite, ia faaite, ia faaite i te Arii e to ˈna Basileia’ i te mau Ite no Iehova ia ineine te taata taitahi i teie nei no te pororaa i te Basileia i mua i te taata.
● 1924. WBBR, te pu haaparareraa radio a te Taiete Watch Tower. Ua hamanihia te reira ia faufaahia te taata i teie mau haaparareraa radio apî. I te matahiti 1933 ra, i reira te naearaahia te numera rahi roa ˈˈe, 408 mau pu haaparareraa e faaite ra i te poroi o te Bibilia i roto e ono mau fenua rarahi.
● 1934. Te upaupa afaifai e te pehe upaupa rarahi 78 ohuraa. I te maororaa ahuru matahiti, ua faaohipa te mau Ite i teie ravea haapurararaa parau faaite, apî roa no taua tau ra. Ua hamani ratou fatata 20 000 mau upaupa no te rahi o te mau aniraa.
Te hoê faaiteraa hopea faahiahia roa
I te matahiti 1945 ra, ua fatata te Piti o te Tamaˈi Rahi o te ao nei i te hope, te ineine ra te mau Ite no Iehova no te faarahi i te ohipa pororaa i te hoê faito aore â i naeahia. Ua parau Iesu e, mai te peu e e faaroo to ta ˈna mau pǐpǐ, ‘e rahi atu â [ta ratou] e rave’ i ta ˈna iho i rave. Te hinaaro ra oia e faahiti i te parau no nia i te aanoraa o te ohipa pororaa. Ua riro mau â teie parau tohu ei parau mau. — Ioane 14:12.
I te roaraa o te matahiti 1987 ra, ua pǔpǔ tau 3 400 000 mau Ite i roto 210 mau fenua hau atu i te 700 milioni hora i roto i te pororaa e te haapiiraa. “Noa ˈtu eaha te vahi i reira outou e noho ai, mea fifi mau i te ore e farerei i te mau Ite no Iehova”, ta Jack Roundhill, orometua no te Ekalesia beretane, i papai. Te na ô faahou ra oia e: “Te poro ra ratou i te matete, mai nia mai i te mau tahua oreroraa parau, e i te mau vahi atoa te reira te mau taata. Teie râ, te ravea taa ê mau a te mau Ite maoti ra ïa ia tae te poroi i roto roa i te utuafare o te taata tei iriti mai i te opani. Mea pinepine, e faaea ratou i te opani noa o te fare, e riro mai ïa te pae uputa ei purupiti no ratou.”
Ua faatupu mai teie huru faaiteiteraa na roto i te aparauraa, i te hoê auhune rahi roa no te mea ua hau atu â i te 230 000 mau Ite tei bapetizohia i roto i te matahiti i mahemo aˈenei. Ua fatata iva milioni mau taata tei putuputu i roto i te mau Piha o te Basileia no te Oroa haamanaˈoraa o te poheraa o Iesu Mesia te tupu i te mau matahiti atoa.
Mai roto mai i te mau fare neneiraa e rave rahi i roto i te ao taatoa nei, te haaparare-tamau-rahi-hia ra te mau milioni mau buka, mau vea rii e mau parau na roto hau atu i te 200 mau reo. Ua riro te A ara mai na! e Te Pare Tiairaa ei mau vea faaroo opere-rahi-roa-hia i te ao nei, ua naeahia ïa 46 milioni mau vea. Aita râ e vai ra i roto, te mau parau faatianiani no te pae tapi hooraa. E no te hoê o te mau buka a te mau Ite no Iehova, Te parau mau e aratai i te ora mure ore ra, ua neneihia ïa hau atu i te 106 milioni mau buka na roto 116 mau reo. E no vetahi atu â mau aratai bibilia, ua naeahia ïa e rave rahi mau ahuru milioni buka.
Oia mau, e ere noa te mau Ite no Iehova i te mau taata itoito, ua ineine maitai atoa râ ratou no te faaite i te Arii e to ˈna Basileia, taua faatereraa parau-tia ra e fatata maira i te ohipa i roto i te mau ohipa o te fenua nei. No to ratou hinaaro rahi e faaite i taua tiaturiraa ra, riro maira ta ratou faaiteiteraa ma te anaanatae ei mauhaa puai mau na te mau kerisetiano.
[Hohoˈa i te api 9]
Ua faaohipahia te mau upaupa no te pororaa.
I taua tau ra, ua tae mai e rave rahi mau taata no te mataitai i te Aamu hohoˈa o te poieteraa.
[Hohoˈa i te api 10]
Te poro ra te mau Ite i teie nei mahana i roto hau atu i te 200 mau fenua.
Te faaite ra te mau Ite i te parau no te Basileia o te Atua i roto fatata 54 000 mau amuiraa.
I roto i te ao taatoa nei, no roto mai ïa te mau hanere milioni mau aratai bibilia neneihia na roto tau 200 mau reo i te mau matini neneiraa mai teie te huru.