Te pohe-taue-raa o te aiû fanau apî—Te imiraa i te mau tumu e te mau tapao
“I te mau Etats-Unis, te tairi nei te maˈi e pohe taue ai te aiû, fatata e 2 pepe i nia i te 1000, oia hoi e 7500 e tae atu i te 10 000 aiû iti teie e pohe nei i te matahiti hoê.”—“The New England Journal of Medicine”, 30 no eperera 1987.
NO TEIE ROA nei mau matahiti to te maˈi ra oia hoi te pohe-taue-raa te mau aiû fanau apî, faˈiraahia mai te hoê tumu e haapohe nei i te taata. I mutaa ihora, aita taua mau poheraa ra i taiohia i roto i te rahiraa o te mau tumu e pohe ai te tamarii. I teie nei mahana, ua faaore te mau ravea apî i te pae rapaauraa, i te hoê tuhaa rahi o taua mau tumu ra e inaha, ua faataa-ê-hia te pohe-taue-raa o te aiû. I te matahiti 1979 noa ra to te Faanahonahoraa i te pae no te oraora-maitai-raa o te tino i roto i te ao taatoa nei, faahiti-atoa-raa i te tumu parau ra “Pohe-taue-raa o te aiû fanau apî” i roto i ta ˈna Tabula no te mau maˈi i roto i te ao taatoa nei. Teie râ, te manaˈo nei te tahi mau taata aravihi i te pae no te rapaauraa e ua itea mai ia ratou i te mau tapao no te pohe-taue-raa te mau aiû i roto i te roaraa o te Tuatapaparaa e tae roa ˈtu i te tau bibilia.
Te faahiti ra ratou i te hiˈoraa o na vahine e piti tei haere mai i te hoê mahana i mua i te arii ra o Solomona; te mǎrô ra te tahi e te tahi i te na ôraa e raua te metua vahine o te aiû e ora noa ra e na te tahi ïa te aiû i pohe no te mea “ua [taoto]” to ˈna mama na nia iho ia ˈna. (Te mau Arii 1, 3:16-27.) Teie ta te taote maimi i te parau no te mau maˈi ra o Bernard Knight, i papai no nia i teie tumu parau: “E tae roa mai i teie roa iho nei, ua parau-noa-hia e ia pohe te hoê aiû iti, no te mea ïa e eita ta ˈna e nehenehe faahou e huti i te aho.” E nehenehe râ e manaˈo e aita te aiû i faahitihia e te Bibilia i pohe taue, no te mea e toru mahana anaˈe to ˈna a pohe ai oia, e inaha, ia au i te taote ra o Knight, “mea nainai roa, e ere ïa i te pohe-taue-raa o te aiû”.
Noa ˈtu e ua pau mau iho â te aho o te tahi mau aiû no te mea ua taoto to ratou mama na nia iho ia ratou, e parau mau atoa e, i roto i te roaraa o te mau senekele, e rave rahi mau aiû iti tei pohe i roto i to ratou taoto, o te pohe-taue-raa hoi te tumu o to ratou poheraa.
Aita e taahia ra te pohe-taue-raa o te aiû
Ua riro te pohe-taue-raa o te mau aiû ei fifi i roto i te ao taatoa nei. I te fenua Beretane, 1 000 e tae atu i te 2 000 tamarii teie e pohe nei i te mau matahiti atoa. I roto i te mau fenua ona, te tairi nei teie maˈi fatata hoê aiû i nia i te 500. Mai te peu e e taiohia e e maraa te huiraatira o te ao nei i nia i te faito fatata e 83 mirioni taata i te mau matahiti atoa, e 166 000 ïa aiû e pohe i te matahiti hoê. Tau mirioni metua te roo-atoa-hia ra i te fifi inaha, te ite ra ratou i te hoê mǎtaˈu huna, mai ia Phyllis, te hoê metua vahine no New York, e parau nei e: “I te mau taime atoa vau e tuu ai i ta ˈu aiû i roto i to ˈna roi, e pure au ia ara faahou mai oia.”
Te tamau noa nei te pohe-taue-raa o te aiû i te haafeaa i te manaˈo o te feia maimi e te mau taote maimi i te parau no te mau maˈi. No reira, ua tuatapapa te vea ra Pediatrics i te parau no nia i te maˈi e haapohe taue nei i te mau maehaa. I nia i na tupuraa e 32 i hiˈopoahia, “aita hoê aˈe mea i itehia o te nehenehe e faataa mai i te tumu o te mau poheraa, e te reira, noa ˈtu te mau maimiraa taatoa i ravehia i muri aˈe i te poheraa”. Ahuru â mau tupuraa o taua maˈi ra i nia i te mau maehaa tei tuatapapahia i roto i te mau pu rapaauraa tuatoru i Anvers, i Paris e i Rouen. Eaha tei itehia mai? “I muri aˈe te tino e tâpûhia ˈi no te hiˈopoa i roto, aitâ i taahia ˈtura te tumu o te maˈi e haapohe taue noa i te mau aiû”. Aitâ ïa i taahia ˈtura te tumu aore ra te mau tumu o taua maˈi ra.
Teie râ, mai tei faaitehia i roto i te tahi atu faataaraa parau, i nia e 22 o na maehaa 84 i hiˈopoahia, “te aiû i pohe na roto i te pohe-taue-raa o te aiû, mea iti aˈe to ˈna faito fatata i te 300 grammes ia faaauhia i to ˈna taeae aore ra tuahine tei ora mai”. Ei haapotoraa, te taa-ê-raa i itehia i rotopu i te mau aiû tei pohe taue noa i te tahi atu mau aiû, oia ïa “te hoê roa e te hoê faito au noa iti aˈe i te fanauraa, te tupuraa mai te cyanose [te ninamuraahia te iri e te mau muqueuses i faatupuhia e te hoê ereraa i te mataˈi i roto i te toto] aore ra te hohoˈa mata huru ê ia taoto te tamarii, e te mau taheraa hou rahi e te pinepine i te po”.
No nia i na aiû 16 ê atu o tei pohe taue, teie ta te hoê pǔpǔ taote beretane i parau: “E pinepine te maˈi o te pohe-taue-raa te aiû i te tupu mai i roto i te area o te avae matamua e te onoraa o te avae e e rahi roa ˈtu hoi i roto i te pitiraa e te maharaa o te avae. (...) E nehenehe te tahi atu mau tumu tei ite-ê-na-hia e taaihia ˈtu i te pohe-taue-raa o te aiû oia hoi: te puhipuhiraa te metua vahine i te avaava ia hapû oia, to ˈna apî-roa-raa, te fanauraa oia i te tamarii ma te faaipoipo ore, te hoê utuafare fetii rahi, [e] te mau tupuraa ino i te pae totiare e faanavairaa faufaa.” Te parau faahou ra ratou e: “Hau atu, e rahi aˈe te maˈi i te tupu mai i te tau haapoheraa raau e te tau toetoe, e i nia iho â râ i te mau tamarii tamaroa.” Teie râ te faaararaa a te taote Knight: “Mea faufaa roa ia faataa maitai e e nehenehe te mau huru utuafare fetii atoa, noa ˈtu eaha to ˈna tiaraa i te pae totiale — e te haapapu mai nei hoi te mau tupuraa i itehia i te reira — e roohia i te fifi no te pohe-taue-raa o te aiû.”
Te imi nei te mau taote maimi i te mau maˈi i te hoê ravea
I roto i te mau fenua e parau-beretane-hia i reira, ia pohe noa ˈtu te hoê aiû iti e aita hoi e tumu e itehia ra, e ohipa matauhia ia faaue te mutoi aore ra te taote e ia hiˈopoahia te tino i rapae e i roto. Te tumu o teie ohipa oia hoi, te iteraa i te tumu o te pohe e te faaohiparaa i te mau mea i itehia mai no te faaora i te tahi atu mau taata. Eaha tei itehia mai i roto i te rahiraa o taua mau tupuraa ra?
I roto i te roaraa o te mau matahiti, e rave rahi mau manaˈo tei tuatapapahia. I mutaa ihora, ua parauhia e te tumu o te pohe taue, o te pauraa ïa te aho na roto i te turua, te mau vauvau roi, te mau ahu taoto aore ra te hoê huru taotoraa tano ore o te tamarii. Ua faaruehia taua manaˈo ra i te taime a haapapuhia ˈi e e nehenehe ta te mau aiû e haamatara ia ratou mai te peu e eita ratou e nehenehe faahou e huti i te aho. Area te mau vauvau roi e te mau ahu taoto ra, mea pinepine e eita te reira e tapea i te mataˈi ia nehenehe te aiû e huti i te aho. I muri iho, ua parihia ˈtura e na te faaamuraa i te aiû i te mohina û e i te û puaatoro, te hape. Teie râ, e roo-atoa-hia te mau aiû e faaamuhia i te û mama i te pohe-taue-raa o te aiû. Mea maoro te pariraahia e o te mauraa te hutiraa aho te tumu, i teie nei râ, aita te reira e faariro-faahou-hia ra ei tumu matamua no te maˈi.
Tau matahiti i teie nei, e rave rahi mau taata aravihi “tei tiaturi papu e te mau tumu huna o te mau pohe, no roto ïa i te mau fifi i te pae no te hutiraa i te aho. (...) Noa ˈtu e, i teie nei [i te matahiti 1983], te manaˈohia ra e ua riro teie mau fifi ei mau tapao e nehenehe e faatupu i te maˈi e ere râ i te tumu mau, mea papu roa e e itehia te hoê fifi iti i te pae no te hutiraa i te aho i nia i te hoê faito rahi o te mau aiû i pohe”. — Te pohe-taue-raa o te aiû fanau apî (beretane).
Teie te faahopearaa a te taote Knight, “mai te mea ra e ua papuhia i teie nei e te poheraa i te aruaruraa ra, e ere ïa no te hoê anaˈe tumu”, “e rave rahi [râ] mau tumu e anoihia i te hoê â taime i roto i te hoê aiû e na te reira e faatupu i to ˈna pohe. Te taa ra ia matou i te tahi o taua mau tumu ra, area vetahi ra, eita ïa”. E tia ïa i te mau taata maimi ia tamau â i ta ratou ohipa heruraa, ia itea mai i te mau haamaramaramaraa hau atu. Aita râ i maoro aˈenei, ua ite mai ratou i te hoê ohipa apî.
Te faito o te hémoglobine—E tumu aore ra e tapao?
Ua neneihia te ohipa i itehia mai na roto i taua mau maimiraa nei i roto i te New England Journal of Medicine no te 30 no eperera 1987. Teie te nehenehe e taiohia: “E nehenehe te vairaa te hoê faito teitei o te hémoglobine fœtale (hémoglobine F) i roto i te mau tamarii i roohia i te pohe-taue-raa e itehia na roto i te hoê faatupuraa navai ore o te mataˈi i roto i te mau tissus paruparua.” Te faataa ra te tumu parau e i muri aˈe i te fanauraa, e hamani iho â te tino o te aiû i te hémoglobine A (aore ra a te taata paari) o te mono mai i te hémoglobine fœtale — e na te reira e faahaere i te mataˈi. I roto i te hoê faito rahi o te mau aiû i pohe taue noa, ua rahi roa te faito o te hémoglobine fœtale — mea iti aˈe to ˈna maitai — e mea huru ê roa hoi te reira. Eaha te mau faahopearaa ta te mau taote i huti mai?
“Na roto i teie ohipa apî i itehia mai, te manaˈo nei matou e te mau aiû i pohe taue noa, ua itehia ïa i nia ia ratou i te taereraa i te pae no te monoraa te hémoglobine A i te hémoglobine F — te hoê tapao e faaite mai paha i te hoê maˈi tamau huna.” No te aha te reira e tupu ai? “Aita e taahia ra e no te aha te hémoglobine F e vai noa ˈi i nia i teie faito tano ore.”
Noa ˈtu e aita ratou e manaˈo ra e ua itehia mai ia ratou i reira i te tumu no te pohe-taue-raa, te faariro nei te feia maimi i teie tapao ei haamaramaramaraa e nehenehe e faaohipahia no te faataa i te mau tamarii e nehenehe e roohia ˈtu i teie maˈi, “te tamarii iho â râ tei naeahia hau atu i te 50 hebedoma mai te taime a hamanihia ˈi ratou”.
Te faataa ra te mau taote tei rave i taua mau ohipa nei e, “ia au i te mau tuatapaparaa i ravehia no nia i te maˈi e haapohe taue i te mau aiû iti, e tia ia amuihia te mau tapao mai te fanauraa hou a raeahia ˈi te taime tia, te faito mama roa i te taime fanauraa, te tupuraa taere e te hoê metua vahine o te puhipuhi i te avaava”.
Mea faufaa ia faaea tatou i nia i teie tuhaa hopea. Teie ta te taote Knight, no te haapiiraa tuatoru no te pays de Galles (Cardiff), i papai no nia i taua tumu parau ra: “Ua faaite-papu-hia e te vai ra te hoê taairaa i rotopu i te pohe-taue-raa o te aiû e te puhipuhiraa i te avaava, mea fifi râ ia ite mai te peu e o te hoê taairaa matamua roa aore ra o te hoê noa tapao tei taaihia i te tahi atu mau tapao i te pae totiale.” Mea papu maitai râ te mau numera ta ˈna i faahiti mai. Ua faaite mai te hoê tuatapaparaa i ravehia i nia e 50000 fanauraa i Cardiff e, i nia e 1000 aiû, ua itehia te hoê faito au noa e 1,18 aiû i roohia i te pohe-taue-raa o te aiû i rotopu i te mau tamarii a te mau vahine puhipuhi ore i te avaava aore ra te mau vahine tei faaea i te puhipuhi i te avaava, e 5,62 — oia hoi fatata e pae taime hau — i rotopu i te mau tamarii te puhipuhi ra to ratou metua vahine hau atu i te 20 avaava i te mahana.
“Eaha ïa no te faaamuraa i te aiû i te û mama? E paruru maitai anei te reira i mua i te pohe-taue-raa?” ta te tahi mau vahine ïa e uiui nei. I te mau Etats-Unis, teie ta te taote Bergman, taata tuiroo i te pae no te maimiraa i nia i te pohe-taue-raa, e pahono nei: “Te turu nei au i te faaamuraa i te û mama e te manaˈo nei au e no te mau tumu e rave rahi, mea maitai roa te reira; teie râ, aita vau e manaˈo nei e e tia ia parau i te hoê mama tei pohe taue noa hoi te aiû e, e ora noâ to ˈna aiû mai te peu e ua horoa noa ˈtu oia i to ˈna û na ˈna.”
Ia au i te mau mea atoa i tuatapapahia mai, e nehenehe anei ta te mau metua e rave i hoê mea no te faaore i te hepohepo ta te pohe-taue-raa o te mau aiû e faatupu? Te vai ra anei te tahi mau ravea no te paruru i te aiû?
[Nota i raro i te api]
a Te hémoglobine, o te taoˈa ïa e vai ra i roto i te mau globules uteute o te toto. O te hoê ïa composé protéique o te faahaere i te mataˈi na roto i te tino taatoa mai roto mai i te mau mahaha.
[Tumu parau tarenihia i te api 18]
Ua manaˈo-ino-hia te mau metua
I te tahi mau taime, ua faarahi faufaa ore noa te ohipa tei ore i taahia no nia i te pohe-taue-raa o te aiû, i te mauiui o te mau metua. No te aha hoi? No te mea e faariro na te mau taata no rapae, e tae noa ˈtu te mau mutoi e te mau taata no te tino rapaauraa, i teie huru pohe ei pohe huru ê roa. Tera mau ïa te tupu ia pohe anaˈe te mau maehaa i te hoê â taime. Teie râ, ia au i te hoê maimiraa i ravehia i nia e 47000 aiû i fanauhia i Cardiff (pays de Galles) i roto i te matahiti 1965 e te matahiti 1977, e pae taime hau atu te ataâtaraa ia roohia te mau maehaa i te pohe-taue-raa, i te tahi atu mau tamarii. I roto i te hoê vea no te pae rapaauraa (Pediatrics), te faataa nei te taote John Smialek e piti tupuraa taa ê roa e pae matahiti te maororaa i rotopu i te tahi e te tahi, i te mau Etats-Unis, hoê i Wayne County (Missouri) e te tahi i Detroit (Michigan).
Teie ta ˈna e faatia ra: “I te taime a faaitehia ˈi e ua pohe na maehaa matamua, ua faatupu aˈera te mau melo no te pae rapaauraa e te mau taata aita roa ˈtu hoi i ite i te hoê noa ˈˈe mea no nia i teie ohipa [te pohe-taue-raa o te aiû] (...) i te mau manaˈo ino mau i nia i te mau metua.” E taa tatou i te tumu o taua huru ra ia ite tatou e ua faahiti-rahi-hia i te parau no nia i te maˈi e haapohe taue noa i te mau aiû i roto i teie fenua mai te matahiti 1975 noa ra, matahiti i reira to te faatereraa hau marite faatupuraa i te hoê ohipa haamaramaramaraa no nia i teie maˈi. A pohe ai te tahi mau maehaa i roto i te hoê â tupuraa i Detroit, e pae matahiti i muri iho, ua iti roa mai te manaˈo ino i taua taime ra. Inaha, ua maramarama te feia no te pae rapaauraa e te huiraatira.
I teie nei mahana, mea rahi aˈe te mau mea i itehia mai no nia i taua tumu parau ra. Teie râ, te faaite ra te taote Smialek e “noa ˈtu e ua ite-papu-hia i teie mahana e, eita ta te mau metua e nehenehe e faataa i te taime i reira to ratou aiû e pohe taue ai aore ra aita ta ratou e ravea, te faatupu noa nei â te poheraa o te mau maehaa i te hoê â taime, i te maere e te manaˈo ino”.
Teie râ, no te aha te mau maehaa e roohia ˈi i te pohe-taue-raa, hau atu i te tahi mau tamarii? Teie te pahonoraa a te taote maimi ra o Bernard Knight: “Mea pinepine e fanauhia mai te mau maehaa hou te taime tia e mea mama aˈe ratou i te faito matauhia. I muri aˈe i te fanauraa, e pinepine ratou i te tuuhia i roto i te mau vahi rapaauraa taa ê no te tahi taime. (...) No teie mau tumu atoa, mea paruparu aˈe ïa ratou i mua i te pohe-taue-raa o te aiû.”
[Hohoˈa i te api 16]
“E ere na te hoê anaˈe tumu e faatupu i te pohe o te mau aiû aruaru.” — Taote Knight.
[Hohoˈa i te api 19]
“Te faatupu noa nei â te poheraa o te mau maehaa i te hoê â taime, i te maere e te manaˈo ino.”