Te pohe-taue-raa o te aiû fanau apî—Mǎtaˈuraa ïa na te metua i te mau mahana atoa
“Ia pohe taue anaˈe e ma te manaˈo-ore-hia te hoê aiû, e mea oraora maitai hoi, ua riro iho â te reira ei ati peapea mau no na metua apî — o te reira hoi e itehia ra i roto i te mau totaiete no te pae tooa o te râ, e o te reira te tumu matamua no te mau pohe o te mau aiû hau atu i te hoê hebedoma.” — Taote Bernard Knight, “Te pohe-taue-raa o te aiû fanau apî — Te tapao no te maˈi o te ‘pohe i roto i te roi o te aiû’” (beretane).
I TE HORA maha i te aahiata o te 22 no titema 1984, ua tomo oioi maira o Ken Eberline i roto i te piha o Katie e hitu avae, no te hiˈo eaha to ˈna huru. E oaoaraa e e haapeuraa hoi o Katie iti, te aiû matamua na teie metua faaipoipo apî o Ken e o Tottie e toru ahuru matahiti to raua. Te taoto ra o Katie ma te hau. Faarue ihora o Ken i te fare. E tere atea roa teie e tae atu ai i Las Cruces (Nouveau-Mexique, Etats-Unis) i reira o ˈna e horoa ˈi i te hoê haapiiraa.
I te hora 7 e te afa, tia maira o Tottie e haere atura e hiˈo ia Katie. Aita teie tamahine iti e maniania aˈe. Hiˈopoa faahou atura o Tottie ia ˈna e fafa ˈtura e taa oioi atura oia i te rahi o te ati. Ua pohe o Katie. Ua roohia o ˈna i te pohe i roto i te roi o te aiû aore ra te pohe-tauê-raa o te aiû fanau apî. I te mau matahiti atoa, ua naeahia fatata te mau tausani utuafare i teie huru pohe-tauê-raa ma te maniania ore.
Te hoê taote o te hiˈo aroha mai
Eaha to Tottie e to Ken huru i mua i te reira? Teie ta Tottie i faatia ˈtu i te A ara mai na!: “I to ˈu iteraa i te ohipa i tupu, ua taniuniu atura vau i te piha rapaauraa matamua. Ua tae oioi mai te mutoi e te hoê pǔpǔ taata rapaau apeehia mai e te hoê taote i te pae haavaraa. Ua faaite paatoa mai i te mârû e ua hiˈo aroha mai oia ia ˈu. Te feaa noa ra vau — eaha râ ta ˈu i rave e aore ra eaha râ ta ˈu i ore i rave i tupu mai ai taua ati ra?
“Ua tamarû mai te taote i te pae haavaraa ia ˈu. Ua faataa mai oia e ua pohe hoê tamarii ta ˈna i roto i te hoê â huru tupuraa a iva matahiti i teie nei. ‘Aita roa ˈtu ta oe e ravea no te arai i te reira, ta ˈna ïa i haapapu mai ia ˈu. Noa ˈtu e tei pihai iho oe i te roi o te aiû e te vai ra ta oe hoê mauhaa no te hiˈopoaraa ia ˈna, eita roa ˈtu oe e nehenehe e faaora ia ˈna.’ Ua na ô faahou maira oia ia ˈu e: ‘E mea manaˈo-ore-hia teie e eita iho â e nehenehe e apehia. E nehenehe e tupu noa mai mai te reira, e mau taue noa te mau mea atoa, e aitâ tatou i ite e no te aha râ.’ Papu roa ia ˈu e e auaa ta ˈna mau parau i ore ai au i faahapahapa noa ia ˈu.”
Nafea to Ken e to Tottie faarururaa ˈtu i te pohe o ta raua tamarii? Na te tumu parau ïa i muri iho e faatia ˈtu i te reira ia oe. Te vai nei râ te tahi atu â mau uiraa ta te mau metua e ani ra: Eaha te tumu no te pohe-taue-raa te aiû? Te vai ra anei te tahi mau tapao no te faaite mai i te reira? E nehenehe anei e araihia te tapao o te reira maˈi?