Te uiui nei te mau taurearea . . .
Nafea ia faaruru i to ˈu mauiui?
UA POHE o Jonathan, 18 matahiti, i roto i te hoê ati purumu ia ˈna i hoˈi atu i te fare, i Long Island (Etats-Unis). Mea taa ê râ te huru o te mauiui o ta ˈna mau taeae e mau tuahine e iva.
Ua faaite e toru i rotopu ia ratou, o Howard, o Augustin e Lorna, i to ratou mau manaˈo hohonu ia A ara mai na!. Te faatia ra o Augustin e: “Tei nia vau i ta ˈu roˈi i taua taime ra. Ua haere mai te mau mutoi e te mau tuati fare maˈi i ǒ matou e faaite ia matou. Ua tia mai vau na nia i te roˈi e ua faaroo atura vau i ta ratou e parau ra. ‘Eaha! Ua pohe o Johnny! Eita vau e tiaturi’, o ta ˈu ïa i manaˈo na mua roa. I muri iho, i to ˈu papu-maitai-raa e e parau mau iho â, e mauiui rahi tei tupu i roto ia ˈu.”
No Howard, te tuana o Jonathan, ua riri roa ïa oia. “E hinaaro ra vau e ite e no te aha ra. Mea nafea hoi te tupuraa? Riri roa ˈtura vau i te tahi taata faahoro pereoo uira. Aita râ ta ˈu e nehenehe e rave i te hoê noa ˈˈe ohipa, no te mea ua pohe atoa oia.” Aita o Lorna i taˈi, aita râ oia e taa faahou ra eaha te ohipa ta ˈna e rave. E tupuraa fifi mau ta teie ati i hopoi mai i roto i te taatoaraa o te utuafare.
Mai te peu e ua pohe to oe taeae aore ra to oe tuahine, eaha ïa to oe huru? Mai te peu hoi no pohe noa ˈtura oia, te ui na paha oe teie uiraa: ‘Nafea ia faaruru atu i to ˈu mauiuia?’
Te oreraa e farii — “Peneiaˈe ua hape paha ratou”
E pinepine te mau taata i roto i te oto te ore e farii i te mea mau. I te tahi taime, e nehenehe atoa ratou e manaˈo e ua ite atu ratou i te taata i pohe i nia i te purumu, i roto i te hoê pereoo uta taata aore ra i roto i te métro (mai te pereoo auahi na raro i te fenua). E riro te faahohoˈa i te hoê taata i te horoa mai i te tiaturiraa e aita oia i pohe.
E nehenehe atoa te mau metua e titau ma te opua-ore-hia e mamu noa e mai te huru ïa ra e aita oia i pohe. Ia au i te mau taata papai i te buka ra Te mau taairaa o te mau au-taeae-raa (beretane), te faatupu nei te mau metua i te hoê huru oraraa i reira “eiaha roa ˈtu ïa e oto aore ra ia riri e ia ore e faahitihia i te mau parau oaoa no nia ia ˈna”. No reira, aita te mau metua e aita atoa te mau tamarii e farii nei e ua moe tei herehia e ratou. E pinepine teie huru tupuraa i te faataere noa i te peapearaa.
Te faananea nei te hoê utuafare i te tahi taime i to ˈna mauiui na roto i te tapearaa i te tahi mau peu matarohia o te turai ia ratou ia manaˈonaˈo noa i tei moe. Ei hiˈoraa, eita te taata e parahi i nia i to ˈna parahiraa i te taime tamaraa; e tuuhia mai paha ta ˈna auˈa aore ra mereti mai te huru ra e haere mai te tamarii i pohe e tamaa. Te tahi â ïa teie huru farii-ore-raa. Te faataa ra te hoê metua vahine mea nafea o ˈna e to ˈna iho utuafare i te tatararaa i teie fifi: “Eita matou e parahi faahou mai tei matauhia i nia i te amuraa maa i te piha tamaaraa. E parahi ta ˈu tane i te parahiraa o David, e ua tauturu rahi mai te reira ia matou i te faaoreraa i te moemoe e vai ra.” Teie râ, mea titauhia te hoê taime roa no te farii-mau-raa e ua pohe oia.
“Ahiri pai...”
E tupu pinepine mai te manaˈo faahapa ia ˈna iho ia pohe te hoê melo o te utuafare. E ô mai iho â te mau uiraa e te mau feaaraa: ‘E nehenehe anei ta tatou e imi i te tahi atu â mau ravea? Ahiri pai tatou i haere e hiˈo i te tahi atu taote?’ Aore ra te manaˈo ra e: “Ahiri pai...” Ahiri iho â pai au i ore i horoa i to ˈu pereoo i taua mahana ra. Ahiri iho â pai au e mea maitai i nia i to ˈu taeae (aore ra i to ˈu tuahine). Mea na roto i te pari-noa-raa ia ˈna iho e tupu mai ai te manaˈo faahapa ia ˈna iho. Area râ, te reira iho â te mau manaˈo e tupu mai ia moe taue noa te hoê taeae aore ra te hoê tuahine.
Tau matahiti tei mairi i teie nei, ua pohe te hoê potii Beresilia 18 matahiti no te hoê maˈi mafatu. Eaha te huru o to ˈna taeae? “I to ˈna maˈiraahia e pohehae roa vau ia ˈna no te mea e haapao-maitai-noa-hia oia eiaha râ matou. I teie nei, te tatarahapa mau nei au i to ˈu huru.” E tupu mai iho â te manaˈo faahapahapa, e ere râ i te mea faufaa ia amo noa i te reira hopoia e a muri noa ˈtu.
“No te aha hoi teie ati?”
I te poheraa o to ˈna teina 12 matahiti i te mariri ai taata, ua ite atu o Cleide, te hoê potii Beresilia i te moemoe rahi. Ua parau oia ia A ara mai na! e: “Aita mâua i taa ê aˈenei. E te uiui nei au ia ˈu iho e: ‘No te aha teie ati? E maha tamahine matou e hoê anaˈe iho ra tamaroa i roto i te utuafare; no te aha ïa o ˈna anaˈe? E tamaroa to te tahi atu â mau melo o to matou fetii. No te aha ïa e to ˈu aˈe teina tei pohe?’”
E nehenehe atoa te manaˈo peapea e faaino i to tatou oraora-maitai-raa. Ua tupuhia o Doris te tuahine o Cleide i te hota ino mau no to ˈna oraraa taatoa. Ua roohia hoi to ratou papa i te mauiui mafatu, ia au i te mau taote, ua roohia oia i te stress no no te poheraa ta ˈna tamaiti.
Tei nia atoa to oe huru hiˈoraa i te rahiraa o to oe mau taeae e mau tuahine. Mai te peu, e piti tamarii, e pohe te hoê, e vai noa ïa tei ora mai e o ˈna anaˈe ra, e hau atu â ïa to ˈna mauiui no te moeraa te tahi.
Te hoê taata no te tamǎrû mai ia tatou
Nafea oe ia faaruru atu i te pohe o te hoê taeae aore ra te hoê tuahine? Te faaitoito nei te mau taote ia faaite oe i to oe mauiui maoti hoi i te tapea-noa-raa. Te horoa ra te taote Earl Grollman i teie aˈoraa: “Eita noa e ravai te fariiraa i te mau manaˈo taa ê te tahi i te tahi; e mea titauhia râ ia faaite-roa-hia te reira. Te reira te tumu o te tau hevaraa, ia nehenehe tatou e faaite i to tatou mau manaˈo atoa.” No reira e ere ïa i te taime no te faaea o oe anaˈe iho. — Maseli 18:1.
E nehenehe te mauiui o tei tapea-noa-hia ra e faatupu i te mau fifi i te pae no te feruriraa. E hinaaro ïa oe i te hoê taata no te tamǎrû ia oe — te hoê paha metua, te hoê taeae aore ra te hoê tuahine, te hoê hoa rahi, aore ra te hoê matahiapo no te amuiraa kerisetiano. Te parau ra te taote Grollman e: “Te oreraa e faaite roa i te manaˈo hohonu aita ïa oia e haamoe ra i te reira. Te faarahi noa ˈtura oia i te mauiui e te faataere ra i te tupuraa o te mauiui.” Eaha ïa to ˈna manaˈo? “E paraparau atu ïa oe i te hoê hoa o tei faaroo mai ia oe e o tei taa mai e mea tano iho â to oe mau manaˈo hohonu taa ê no to oe mauiui rahi.
Eaha ta oe e rave ia hinaaro oe e taˈi? Te faataa ra te taote Grollman e: “E riro te taˈiraa e ravea hau aˈe i te faahiahia ia tupu mai te mauiui rahi, no te mau tane e te mau vahine e te mau tamarii. E taˈi iho â no te faaiti i te ahoaho e te mauiui e tia ˈi.”
“Aita vau i ite atura i to ˈu papa i te taˈiraa”
E riro to oe iho metua ei turu papu no oe i roto i te hoê ati pohe, e nehenehe atoa hoi ta oe e tauturu atu ia raua. E nehenehe e faahitihia te tupuraa o Jane e o Sarah, e piti tau potii beretane, tei pohe to raua taeae o Darrall e 23 matahiti. Mea nafea râ raua i te faarururaa i to raua mauiui? Te pahono ra o Jane e: “I te mea hoi e e maha matou, tei pihai iho noa vau ia papa, area o Sarah ra tei ia mama ra ïa. I te na reiraraa, aita matou i faaea hoê noa.”
Te faataa ra o Sarah e: “Ua faaoti papu to ˈu metua e ia tamau i te ora mai tei matauhia noa ˈtu ïa te ohipa i tupu. Ia hinaaro anaˈe mâua ia arohahia mâua, e parau mai ïa raua e: ‘A faaea! Ua ravai te reira!’ E mea titau-mau-hia hoi te reira, no te mea te faateimaha noa nei oe ia oe iho, eita te reira e faaitoito ia vetahi ê.”
Nafea ia tauturu i te mau metua? Te parau ra Jane e: “Aita vau i ite atura ia papa i te taˈiraa. E piti taime to ˈna taˈi-rahi-raa, ua tano iho â, i roto i to ˈu feruriraa ua oaoa ïa vau i te mea e tei reira vau no te tamahanahana ia ˈna.”
Oia mau, e mea taa ê to te tahi e to te tahi mauiui. E aita matou e parau ra e e mea maitai aˈe tera i tera. Te mea peapea ra, te oreraa ïa e faaite i to ˈna mauiui e te oreraa e farii i te mea mau. E hinaarohia ïa te turu a te mau hoa here e peneiaˈe te mau matahiapo aravihi o te amuiraa kerisetiano. No reira, eiaha e mǎtaˈu ia ani atu i te tauturu. A paraparau, e a taˈi.
Te itehia ra i roto i te Bibilia e rave rahi mau hiˈoraa no te mau taata tei faaite roa i to ratou mauiui. Ua oto Iesu i pihai iho i te menema o to ˈna hoa o Lazaro (Ioane 11:30-38). Ua oto Davida i ta ˈna tamaiti ia Amanona o tei taparahi-pohe-hia (Samuela 2, 13:28-39). Ua oto o Maria Magadala i to ˈna fatataraa ˈtu i te menema o Iesu (Ioane 20:11-16). Oia mau, no te kerisetiano tei ite i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa ta te Bibilia e parau ra, eita ïa oia e taˈi noa, mai te tahi pae. Tera râ, e tupu iho â, mai te taatoaraa o te taata, te mau manaˈo hohonu tano, e taˈi oia e oto rahi hoi ia pohe tei herehia, mai te peu iho â râ e te hoê taeae aore ra te hoê tuahine. — Tesalonia 1, 4:13, 14.
Te hoê tiaturiraa faahiahia mau
Eaha te mea e turu ra e rave rahi mau taurearea, ua faarue hoi te hoê taeae aore ra te hoê tuahine ia ratou? O Davida, te hoê taata beretane, ua pohe to ˈna tuahine o Janet 13 matahiti i te maˈi Hodgkin. Teie ta ˈna i parau: “I roto i te mau mea atoa i tamahanaha ia ˈu o te hoê ïa irava bibilia i faahitihia i roto i te oreroraa parau i te taime hunaraa. Te parau ra teie irava e: ‘No te mea ua haapaohia e ana [te Atua] te mahana e haava mai ai oia i to te ao atoa nei ma te parau-tia, (...) o ta ˈna i faaite hua mai i te taata atoa nei, oia i faatia faahou mai ia ˈna mai te pohe maira.’ Ua haapapu te taata e orero ra i te parau no nia i te tia-faahou-raa ua riro te reira ei tauturu rahi roa ia ˈu, ia nehenehe au e faaruru atu i to ˈu mauiui i muri aˈe i te hunaraa.” — Ohipa 17:31.
Oia mau, e hopoi mai te haapiiraa a te Bibilia no nia i te huru o te feia pohe e te tiaturiraa no te tia-faahou-raa i te tamahanahanaraa mau i te taime hevaraa. Hau atu â to oe iteraa i te mau ohipa i tupu e papu ïa ia oe te tiaturiraa e parauhia ra e te Bibilia, e hau atu ïa to oe faaroo i te etaeta, e tauturu ïa te reira ia oe ia faaruru atu i to oe mauiui. — Mareko 5:35-42; 12:26, 27; Ioane 5:28, 29; Korinetia 1, 15:3-8.
[Nota i raro i te api]
a No te ite hau atu â e mea nafea ia faaruru atu i te mauiui, a taio ïa i te mau numera i muri nei no te A ara mai na! no te 8 no atete 1987 (reo farani), “Nafea ia faaruru atu i te pohe o te hoê tamarii”, e no te 22 no tiurai 1985 (reo farani), “Ia pohe anaˈe tei herehia e oe...”.