“Nafea ia ora noa ˈtu to ˈu mauiui?”
UA FAREREI o Bob e o Diane Krych i te ati a 18 aˈenei matahiti; ua roohia o David, ta raua tamaiti iti e ono matahiti, i te hoê fifi i te pae o te mafatu i to ˈna fanauraahia. Te faatia ra o Diane e:
“Ua parau mai te hoê taote ia mâua ia faatupu i te hoê hiˈopoaraa i nia ia David i roto i taua matahiti ra iho â. Ua farii iho â mâua. Mea oraora maitai o David, e mea hauti roa o ˈna. Te haamanaˈo noa ra vau i taua mahana ra oia hoi te 25 no tenuare. Ua imi peapea noa ˈtu o David i to ˈna tuahine e ua hue oia i te mau mea atoa i roto i to ˈna piha. I to ˈna aniraa mai ia ˈu e e nehenehe anei o ˈna e haere e hauti i rapae, ua faatia ˈtura vau ia ˈna.
“Tau taime noa i muri aˈe, ua faaroo atura vau i te pû o te hoê pereoo maˈi, e ua horo maira te hoê taata tapiri e ua tuô maira oia e: ‘Diane, o David, a haere mai!’ Ua horo atura vau i rapae, e inaha, tei nia oia i te muaraa o te pereoo o tei û noa ˈtu nei i nia ia ˈna. Aita roa ˈtura vau i nehenehe faahou e hauti; e au atura e ua mau roa vau. Ua faahoro ê atura te pereoo maˈi ia ˈna. Aita râ to te reira e faufaa. Aita to ˈna mafatu i tapea maite; ua pohe oia.”
A ara mai na!: “Eaha to oe huru i mua i teie ereraa ino mau?”
Diane: “E rave rau te huru ta ˈu i farerei — te paruparu, te tiaturi ore, te hoê manaˈo faahapa ia ˈu iho e te riri i ta ˈu tane e te taote tei ore i ite mai i te faito o te ino o David. Ua riri roa vau ia David i taua mahana ra. E haere mai hoi te tahi mau manihini e tamaa, e te rave ra hoi au i ta ˈu aiû iti ahuru hebedoma. Ua rahi roa ïa. I muri aˈe, o ta ˈu noa e haamanaˈo ra, te iteraa ˈtu ïa i te faahororaahia ˈtu to ˈu David i te fare maˈi.
“Aita roa ˈtu vau i nehenehe aˈe e tiaturi e ua pohe oia. Te faarue roa ra vau i te parau ra ‘pohe’. No ˈu, ua haere noa oia no te hoê tere. Te manaˈo noa ra vau e: ‘Te vai oraora noa ra oia i roto i te feruriraa o te Atua e e hoˈi mai â oia.’ No reira vau i haamata ˈi i te papai i te mau rata na ˈna fatata e 2 avae i muri aˈe i to ˈna poheraa. Ua na reira noa vau 13 matahiti i te roaraa!”
E hia maororaa te mauiui e vai noa ˈi?
E au maite te mauiui i farereihia e Diane e hia maororaa, i te tupuraa i faataahia e te taote ra o Arthur Freese i roto i ta ˈna buka Te tauturu no te faaoromai i to outou mauiui (beretane): “Te manaˈo nei te rahiraa o te mau taote taa ê e e faatupu te ereraa i te hoê tamarii, i te hoê oto o te vai maoro roa i nia i te mau metua, i nia iho â râ i te metua vahine.”
Ia au i te rohipehe ra o Shelley, “ia haamata faahou te matahiti apî, e faura faahou mai te oto”. I te mau matahiti atoa, e faura faahou mai te mauiui i te taime iho â râ i tupu ai te ati. Te ite nei te mau milioni taata i te reira e te uiui nei ratou ia ratou iho e: ‘Nafea ia ora noa ˈtu to ˈu mauiui?’ Teie râ hoi, ua riro te mauiui ei taahiraa avae e tapae ai i te ora-roa-raa, noa ˈtu e eita te reira e tupu taatoa roa mai. E vai noa iho â te ereraa, e itihia râ te mauiui.
O ta Harold e Marjorie Bird atoa ïa e manaˈo ra, no Beretane raua e ua paremo ta raua tamaiti o Stephen, 19 matahiti, ahuru aˈenei matahiti. Ei anoi-faahou-raa mai i teie huru oto mau, e tamaiti hoê roa taua taurearea ra e aita roa ˈtu to ˈna tino i itehia mai. Teie ta Harold e parau nei no nia i te oto: “Te parauhia nei e e faaora te tau i te mauiui, i te mea mau râ, e faaiti noa te reira i te haamanaˈoraa i te taata herehia. Ia farerei faahou noa anaˈe mâua i to mâua tamaiti i te faatia-faahou-raa mâua e ora mau ai.”
Ua faataa te hoê tuatapaparaa i nia i te oto i te tupuraa o te mauiui mai teie te huru: “E nehenehe te taata e oto ra e taui taue noa i te manaˈo hohonu. I te hoê taime, e hinaaro oia eiaha e faahaamanaˈo faahou i te taata i moe, i te tahi taime, e faahaamanaˈo hua noa o ˈna ia ˈna. Mea pinepine roa, e ore mǎrû noa ˈtu te farii-ore-raa e ia tae roa ˈtu i te taime a farii roa ˈi te taata i te mea mau oia hoi te pohe.”
Ma te turama ˈtu i teie tumu parau oto na roto i te hoê hihi oia hoi te hoê tiaturiraa, te parau ra te taote ra o Freese e: “E tia ia tatou ia hiˈo atea noa ˈtu e ia faˈi e ua ite faahou mai te rahiraa o te taata tei roohia i te oto, i te anaanatae e te itoito i te pae tino mai ta ratou i matau hou ratou a ite ai i te ahoaho e te mauiui.”
Inaha, i roto e rave rahi tupuraa, e nehenehe te taata e puaihia mai i muri aˈe i te hoê faateimaharaa mai teie. No te aha? No te mea e haapii mai teie farereiraa i te oto i te empathie, oia hoi te neheneheraa e taa maite ia vetahi ê. No te mea hoi mea puai aˈe te empathie i te sympathie oia hoi te aroha-noa-raa, e riro te taata tei faaruru atu i to ˈna oto ei taata tauturu, ei taata aˈo e ei taata tamahanahana no te feia e mauiui nei no te ereraa i te hoê taata here. Ei hiˈoraa, ua parau o Bob, ua pohe hoi ta ˈna tamaiti ra o David no to ˈna maˈi i te pae mafatu e: “Te manaˈo nei matou e na roto i te tautururaa ˈtu i te tahi atu mau taata ia faaoromai i to ratou mauiui, ua haamâmâ atoa matou i to matou iho mauiui.”
No te aha hoi te manaˈo faahapa ia ˈna iho, te riri e te inoino?
Te faˈi nei te mau taote taa ê e te manaˈo faahapa ia ˈna iho, te riri e te inoino, te reira iho â te huru e farereihia. E tamata te feia e oto ra i te ite mai i te mau auraa o te tupuraa, e mea pinepine roa e ere te reira i te mea tano. ‘No te aha hoi vau e roohia ˈi i te reira? Eaha hoi ta ˈu i rave e faautuahia ˈi vau i te hoê ati mai teie? Ahani pai vau i...’ Teie ïa te tahi mau manaˈo e faaroo-pinepine-hia nei. E pari te tahi atu â e na te Atua te hape e e uiui ratou ia ratou iho e: ‘No te aha te Atua i farii ai i te reira? No te aha te Atua i na reira mai ai ia ˈu?’
Mea faahiahia roa te pahonoraa e horoahia maira e te Bibilia: “E tau (...) e te tiaia noa to te taata atoa ra.” E nehenehe te mau ati e tupu mai i te mau vahi atoa, i te mau taime atoa e i nia i te mau taata atoa. Na nia ˈˈe, eita roa ˈtu te hoê Atua aroha e haafifi atu i te hoê taata ma te haru mai i ta ˈna tamarii. — Koheleta 9:11; Ioane 1, 4:8.
Ua taˈi mau â o Agústin e o Valentina, ta matou i faahiti i roto i ta matou tumu parau matamua, i to te A ara mai na! uiuiraa ˈtu ia raua no nia i te poheraa o Jonathan. Ua farerei anei raua i te inoino? Teie ta Valentina i pahono mai: “Aita vau i farii aˈenei e na te tahi taata ê atu ia ˈna iho e faahoro i te pereoo ia haere o ˈna i Long Island. E tia ia ˈu ia parau atu i te parau mau. Ua pari noa vau e na Agústin te hape i pohe ai o ˈna. Te ite maite ra vau i teie nei e e ere roa ˈtu te reira i te hoê huru maitai, i taua râ tau ra, e manaˈo noa vau e: ‘Ahani noa pai aita o papa i faatia ia ˈna ia haere, te ora noa râ ïa oia.’ E faateimaha noa vau ia ˈna i te mau pariraa. E tia iho â ia ˈu ia parau atu i to ˈu mau manaˈo, no te mea e mauiui roa vau ia tapea noa vau i te reira i roto ia ˈu iho.”
E faaite roa ˈtu o Diane Krych i te riri ta ˈna i farerei i muri aˈe i te pohe-oioi-raa David, i nia i te mau animala. Ua parau oia i te A ara mai na! e:“Ia ite noa ˈtu vau i te hoê uri aore ra te hoê mimi i roto i te aroâ, e parau vau ia ˈu iho e: ‘Mea maitai roa te mafatu o teie animala. No te aha pai e ere mai te reira atoa to to ˈu tamaiti? No te aha te hoê animala e nehenehe ai e ori haere eiaha râ to ˈu David?’”
Te haapapu ra te mau taote taa ê e noa ˈtu e e huru feruri-ore-hia to teie mau manaˈo, te reira iho â te huru e farereihia. Te farii-ore-raa ia pohe te hoê taata, te hoê ïa ravea no te tamata hua i te faataa i te auraa o te reira; na roto i teie huru feruriraa, te haamatau faahou ra te taata i te mea mau. I te pae hopea, e nehenehe e noaa mai ia ˈna te hoê huru aifaito maitai, e e upootia mai te feruriraa paari. Teie hoi te manaˈo o te taote ra o Freese: “Ia raea i te taata ia faaoromai i te mau taime ino ma te hoê mauiui morohi noa aore ra ma te mau manaˈo moemoe rii noa, e tapao ïa te reira e ua faaruru maite atu oia i te mau fifi i te pae o te mau manaˈo hohonu i faatupuhia e te oto e te mauiui, e ua farii oia i te manaˈo e ua pohe te taata e eita oia e haamoe hua i to ˈna mau manaˈo hohonu.”
E raea ïa ia ˈna te hoê huru aifaito noa. Te parau faahou ra te taote Freese e: “Te mea faahiahia roa ˈˈe, ia monohia ïa te mauiui e te oto, i te pae hopea, e te manaˈonaˈoraa, te mau manaˈo au maitai e te neheneheraa e paraparau no nia i te taata i pohe ma te huna ore e ma te here.” Ia raeahia teie faito, e faatupu hau atu â te mau faahaamanaˈoraa i te here ia faaauhia i te mauiui.
Te fanauraa i te hoê aiû iti pohe
Noa ˈtu e e tamarii aˈena ta ˈna, te tiai noa ra o Monna, ma te here, i te mahana e fanau ai oia i ta ˈna aiû iti. Na mua ˈˈe a fanauhia ˈi te tamahine iti, “te hauti noa ra vau e te paraparau noa ˈtura vau ia ˈna, e tae roa ˈtu vau i te taotootoâhia ia ˈna”, ta ˈna ïa e parau nei.
Mea fatata roa iho â te mau taairaa e vai ra i rotopu i te metua vahine e te tamarii. Te parau faahou ra o Monna e: “E tue noa mai o Rachel ia ˈu e eita roa ˈtu ai vau e nehenehe e taoto. Te haamanaˈo noa râ vau i te mau tue matamua — mea mǎrû roa, e au e te faaite maira o ˈna i to ˈna here. I te mau taime atoa a hautiuti ai o ˈna, e î-roa-hia vau i te here. No te mea hoi e ua matau maitai vau ia ˈna, ua ite roa vau i to ˈna haamataraa i te mauiui e te maˈiraahia.”
Te faatia faahou ra o Monna e: “Aita te taote i hinaaro e tiaturi mai ia ˈu; i muri aˈe, ua maoro roa ïa. Ua parau mai oia ia faaea vau i te haapeapea noa. Ia manaˈo vau, ua ite vau i to ˈna poheraa ˈtu. Ua huri taue atura oia. I te poipoi aˈe, ua pohe ïa oia.”
E ere te huru o Monna i te mea hoê roa. Ia au i te mau taata ra o Friedman e o Gradstein Tane, te feia i papai i te buka ra Nafea ia faaruru atu i te fanauraa i te hoê tamarii pohe (beretane), i te mau Etats-Unis noa, fatata hoê milioni vahine hapu te erehia nei i to ratou tamarii na mua ˈˈe a raeahia ˈi te avae, i te mau matahiti atoa. Mea pinepine roa, aita e ite-maite-hia ra e e tupuraa oto mau te hoê tamarii marua aore ra te fanauraa i te hoê tamarii pohe, no te hoê vahine; e mauiui oia, i te tahi taime i roto i to ˈna oraraa taatoa. Ei hiˈoraa, e pae ahuru matahiti i teie nei to Veronica o te faaea nei i New York; te haamanaˈo ra oia i ta ˈna mau tamarii i marua e oia iho â râ i to ˈna aiû iti fanau-pohe tei vai ora noa e tae roa ˈtu i te ivaraa o te avae. E 6 kilo to ˈna i to ˈna fanauraahia. I roto i na hebedoma hopea e piti, ua amo noa oia ia ˈna i roto i to ˈna opu ua pohe aˈena hoi oia. “No te hoê metua vahine, te fanauraa i te hoê aiû iti pohe, e mea ino roa ïa”, ta ˈna ïa i faaite mai.
Aita te huru o teie mau metua vahine tei inoino e taa-maitai-noa-hia ra, tae noa ˈtu e te tahi atu mau vahine. Ua papai te hoê taote vahine i te pae no te feruriraa, ua marua hoi ta ˈna hoê tamarii e: “Ua ite mai au e, na roto i te ravea mauiui roa ˈˈe, hou vau a farerei atu ai i te reira, aita vau e taa maite ra i tei farereihia ra e to ˈu mau hoa. Te faaite atura vau ia ratou i te hoê huru aroha ore e te taa ore mai ta te feia e na reira nei i teie nei mahana ia ˈu nei.”
Taa ê noa ˈtu i to ˈna mauiui, te manaˈo atoa ra te hoê metua vahine e aita ta ˈna tane e mauiui ra mai ia ˈna atoa i mua i te ereraa i te tamarii. Ua faaite mai te hoê vahine i to ˈna mau manaˈo mai teie: “I roto i taua tupuraa ra, ua inoino-roa-hia vau i ta ˈu tane. No ˈna, e au atura e aita vau i hapu. Eita roa ˈtu ta ˈna e nehenehe e ite i te mau manaˈo hohonu ta ˈu e farerei ra. Te faaite maira o ˈna i te haapao maitai rahi i mua i to ˈu mau mataˈu, aita râ o ˈna e taa maite ra i to ˈu mauiui.”
E nehenehe te hoê huru mai teie e riro ei mea tano iho â no te hoê tane. Aita o ˈna i ite i te mau taairaa i te pae tino e te pae o te here e vai ra i rotopu i te hoê vahine hapu e te tamarii ta ˈna e amo ra. E ite mau râ oia i te ereraa. Mea faufaa roa ia ite maite te tane e te vahine e te mauiui ra raua e piti atoa ra, noa ˈtu e mea taa ê to raua mauiuiraa. E tia ia raua ia faaruru amui atu i to raua mauiui. Mai te peu e e huna te tane i to ˈna mauiui, e nehenehe ta ˈna vahine e manaˈo e aita to ˈna e aroha (hiˈo i te api 12). A taˈi na ïa a tauahi noa ˈi te tahi i te tahi e a faaite atu te tahi i te tahi i to outou mau manaˈo. A faaite e te hinaaro ra outou te tahi i te tahi hau atu â i mutaa iho.
Te parau i papu-ore-hia no te pohe-taue-raa te aiû fanau apî
Te ora nei te mau milioni metua vahine i te mau mahana atoa ma te hoê mataˈu huna. Te faaite ra te hoê o ratou i te reira i te na ôraa e: “E pure vau i te mau po atoa ia ite mai vau i ta ˈu aiû iti ma te oraora maitai i te poipoi aˈe.” Te tumu e mataˈu ai ratou: ia pohe taue noa te aiû iti. Ia au i te taote ra o Marie Valdes-Dapena, vahine haapii i te pae o te mau maˈi i te fare haapiiraa tuatoru no Miami (Floride), e 6 000 e tae atu i te 7 000 tamarii te pohe taue nei i te mau matahiti atoa i te mau Etats-Unis. Te faataa ra oia e: “Aita e feaaraa e teie te hoê fifi i te pae oraora-maitai-raa o te huiraatira faufaa mau.”
E roohia te mau aiû i te pohe-taue-raa i te po, mea pinepine i rotopu i te pitiraa e te maharaa o to ratou avae. Tae roa mai i teie nei, aita te pae rapaauraa i nehenehe aˈenei e horoa mai i te hoê faataaraa au noa, e tae noa ˈtu i te mau hiˈopoaraa i muri aˈe i te poheraa, eita ïa e tauturu ia faaite mai i te tumu o teie tupuraa. E vai noa te reira ei parau e papu-ore-hiaa.
Mea pinepine roa te faahopearaa o te pohe-taue-raa te hoê aiû iti, te hoê ïa manaˈo faahapa ia ˈna iho riaria mau. Eaha ˈtura ïa te nehenehe e tauturu i te mau metua e oto ra? Na mua roa ˈˈe, e tia ia ratou ia ite maite e aita roa ˈtu ta ratou e ravea no te ape i te ati. Eita te pohe-taue-raa te aiû iti i te mea manaˈohia e mea pinepine, eita e nehenehe e apehia. Aita roa ˈtu ïa to ratou e tumu no te faahapa ia ratou iho. I muri aˈe, ia horoa ratou i te tauturu te tahi i te tahi, ia faaite ratou i te tiaturi e te taa-maite-raa te tahi i te tahi, e faaoromai maite aˈe ïa ratou i to ratou mauiui. A paraparau no nia i to outou aiû ia vetahi ê. A faaite i to outou manaˈo.
E oto atoa te mau papa e te mau mama ruau
Oia mau, e oto atoa te mau papa e te mau mama ruau. Te faataa ra te hoê metua tane i roohia i te oto pohe e nafea râ: “Eita noa ratou e oto i te pohe o to ratou mootua, i te mauiui atoa râ o to ratou iho tamarii.”
E nehenehe râ hoi e tamahanahana i te hoê faito au noa, i te mau papa e te mau mama ruau i mua i teie moeraa. Na mua roa ˈˈe, a faatura maite atu ia ratou. Ua riro atoa to ratou mau mootua ei hoê pae o ratou iho. No reira, e tia ia ite maite atu i te mauiui ta ratou e farerei ra. Parau mau, eita ïa te auraa e e tia ia ratou ia rave i te tahi mau ohipa ma te ore e faatiahia e te mau metua. Teie râ, mai te peu e e hinaaro ratou e tauturu mai — te reira iho â hoi te ite-pinepine-hia nei — e tia ia farii poupou atu ia ratou.
Ma te hiˈopoa maite eaha mau na te mauiui e te mihi, ua tamata tatou i te taa maite eaha mau na ta te feia e oto nei e farerei mau nei. Teie râ, e tia ia hiˈopoa maite i te tahi atu â tumu parau: nafea te feia tapiri e nehenehe ai e hopoi mai i ta ratou tauturu, na roto iho â ra i ta ratou mau parau? E nafea te mau tane e nehenehe ai e faaite i to ratou mauiui? E pahono atu te tumu parau i mua nei i teie mau uiraa.
[Nota i raro i te api]
a E faataa-maite-hia ˈtu te tumu parau o te pohe-taue-raa te aiû iti, i roto i te hoê o te mau numera o te A ara mai na! i mua nei.
[Tumu parau tarenihia i te api 7]
Te mauiui: to ˈna tupuraa
E ere te auraa o teie mau parau e e pee te mauiui i te hoê tabula aore ra te hoê talena. E nehenehe te mau huru taa ê i faatupuhia e te mauiui e apitipiti e e nehenehe te roaraa e taui ia au i te taata.
Te mau huru matamua:
Te hitimahutaraa matamua; te tiaturi-ore-raa; te farii-ore-raa; te paruparuraa; te manaˈo faahapa ia ˈna iho; te riri.
E nehenehe te hoê mauiui rahi e faatupu i:
Te moeraa te hiroa e te topa-ore-raa te taoto; te hoê rohirohi rahi; te mau taui-taue-raa o te huru; te mau hape i te pae manaˈo e te pae feruriraa; te mau auêraa; te mau tauiraa i te pae tamaa-maitai-raa o te nehenehe e faahopea na roto i te toparaa aore ra te maraaraa te faito kilo; te mau fifi i te pae tino e itehia na roto i te mau mauiui huru rau; te faaea-noa-raa ma te hautiuti ore; te itiraahia te itoito no te rave i te ohipa; te mau orama — te manaˈoraa e te tapea ˈtura oia, te faaroo atura oia aore ra te ite atura oia i te taata i pohe.
Te tau o te aifaitoraa
Te mihi e te manaˈonaˈoraa; te mau faahaamanaˈoraa au aˈe i te taata i pohe, tae noa ˈtu i te ataata-rii-hia.
(Ia au i te buka ra Te tauturu no te faaruru atu i to outou mauiui [beretane] a te taote ra o Arthur Freese, api 23-26.)
[Tumu parau tarenihia i te api 9]
Te tahi mau manaˈo no te faaruru atu i to outou mauiui
Tei ia outou tataitahi te faataaraa nafea ia faaruru atu i to outou mauiui. Eiaha roa ˈtu e haapao ia outou noa iho e e aroha rahi roa ˈtu ia outou iho. Teie te tahi mau manaˈo no roto mai i te mau tupuraa i farereihia e te feia i otohia e tei uiuihia e te A ara mai na!:
◼ A rave noa i te ohipa, a tamau noa i te rave i te mau ohipa o te mau mahana atoa. I roto i te feia i titorotorohia, ua haapapu maite te feia e Ite no Iehova ratou, i nia i te faufaaraa ia amui atu i roto i te mau putuputuraa kerisetiano e ia horoa i te taime no te pororaa. No te rahiraa o ratou, ua riro te pure ei tauturu rahi mau.
◼ A faaite i to outou mauiui i te taata; eiaha e tamata i te huna i te reira. Ia oioi noa ˈtu outou i te faaite i to outou mauiui e te taˈi, e oioi noa ˈtu ïa outou i te matara mai mai roto mai i te tau oto rahi mai.
◼ Eiaha e faataa ê ia outou iho; a amui atu i roto ia vetahi ê e a farii atu ia haere mai ratou i o outou. Mai te peu e tamǎrû te reira ia outou, a paraparau tahaa noa ˈtu no nia i to outou tamarii here i moe.
◼ I te taime iho e nehenehe ai outou, a anaanatae atu ia vetahi ê e i ta ratou mau fifi. Ma te tauturu atu ia vetahi ê, e tauturu atoa outou ia outou iho.
[Tumu parau tarenihia i te api 10]
Eaha ta te tahi mau taata e nehenehe e rave?
E faaite mai te mau manaˈo i mua nei nafea tatou e nehenehe ai e tauturu i te mau utuafare e roohia ra i te ati pohe. No roto te reira i te mau aparauraa i faatupuhia e te mau tia no A ara mai na! i roto i te tahi mau fenua, e te tahi mau metua e oto ra. Parau mau, e tia ia faaau noa ia outou iho i roto i te faaohiparaa i te reira ma te haapao maite atu i te mau manaˈo hohonu o te taata e oto ra.
1. A haere e hiˈo i te utuafare fetii i te mahana matamua iho â e a titau mai ia ratou i o outou. A faaineine i te maa. Eiaha noa e na reira tau hebadoma i te roaraa, a tamau râ i te na reira i roto i te roaraa e titauhia ra.
2. A vaiiho i te mau metua ia faaoti e e tapea anei ratou i te ahu i te hoê vahi e aore ra te tahi atu â mau taoˈa a te tamarii i pohe.
3. Mai te peu e hinaaro te taata e oto ra, a paraparau no nia i te tamarii i pohe ma te faahiti i to ˈna iˈoa. A faahaamanaˈo i to ˈna mau maitai e te mau taime oaoa e te arearea atoa o to ˈna oraraa. Eiaha e patoi i te aparauraa — peneiaˈe e hinaaro te mau metua e paraparau no nia i to ratou tamarii herehia i moe.
4. Mai te peu e tei te atea ê roa outou no te hopoi i ta outou tauturu, a papai i te mau rata faaitoitoraa e te tamahanahana atoa. Eiaha e ape hua noa ˈtu i te faahiti i te parau no te tamarii i pohe ia papai outou.
5. Mai te peu e e titauhia ra, a faaitoito i te mau metua ia ohipa noa e ia rahi noâ ta ratou ohipa mai mutaa ihora. A faaitoito atu ia ratou ia haere i rapaeau i to ratou fare e ia anaanatae atu ia vetahi ê.
[Tumu parau tarenihia i te api 10]
Te papai ra te hoê mama ruau e:
“I roto i to ˈu nei oraraa, ua erehia vau i ta ˈu mau metua herehia, te hoê taeae e te hoê tuahine. Ua pohe atoa o Jim, to ˈu hoa tamau i roto i te oraraa nei e oia atoa ta ˈu tane here ta ˈu i matau e i here mai te 13raa o to ˈu matahiti, e o Stuart Jamie atoa, to ˈu mootua iti here. E nehenehe au e parau e, tae noa ˈtu i teie taime vau a papai ai i teie nei mau parau, aita e oto, aita e mauiui noa ˈtu te teimaha i haamauiui aˈena mai ia ˈu nei mai te poheraa o te hoê tamarii.”
— Edna Green, Beretane, i te poheraa to ˈna mootua iti e piti matahiti e e iva avae.
[Hohoˈa i te api 8]
Ia faaite outou i to outou mauiui, e tauturu outou te tahi i te tahi ia faaruru atu i te reira.