Te haapaoraa i te mau tamarii — Te maitiraa i te mea maitai aˈe no ta tatou mau tamarii
MEA FIFI MAU te parau no nia i te haapaoraa i te mau tamarii. No te rahiraa o te mau utuafare fetii e ohipa titau-mau-hia teie. I te hoê â taime, ua faahitihia te mau uiuiraa peapea mau no nia i te ohipa a teie mau fare i nia i te mau tamarii. E tia roa ïa i te mau metua ia farii i te manaˈo e te vai ra te mea maitai e te mea ino i roto i te faanahoraa a te mau fare haapaoraa tamarii e e ere ïa te mau aupururaa e horoahia ra i reira i te mea maitai roa. Te vaiihoraa i te hoê tamarii i roto i te hoê fare haapaoraa tamarii e mea titauhia ïa ia feruri-maite-hia te reira na mua ˈˈe.
Te mea maitai aˈe no te mau aiû
E aiû aruaru anei to oe tamarii? Mai ta te tahi mau taote aravihi i faahiti na, te faaara etaeta nei te taote tuiroo no te pae o te feruriraa o Burton White eiaha e vaiiho i te mau aiû i roto i te mau fare haapaoraa tamarii. Ua parau oia ia A ara mai na! e: “I roto i na ono avae matamua o te oraraa, te mau tamarii tupu maitai aˈe o te mau tamarii ïa tei haapao-maitai-hia, te mau tamarii tei aupuruhia i te taime iho â a fifi rii ai ratou, te mau tamarii e hauti maoro ra e te hoê taata o te manaˈo e aita ˈtu e ohipa faufaa aˈe i roto i te ao nei maoti ra te hoê tamarii.
Te parau faahou ra te taote White e: “Mai te taime e haamata ˈi oia i te nee i roto i te ono aore ra te hitu o te avae, e titau te aiû i te hoê taata i pihai iho ia ˈna o te here rahi ia ˈna, o te ineine noa i te rave ia ˈna. Na te reira e faaohie i te tupu-maitai-raa o ta ˈna haapiiraa, te hinaaro-tamau-raa e ite, e faarahi atu â i to ˈna anaanatae ia rave i te mau huru ohipa atoa no te tupu-maitai-raa ia au i te huru o te hoê taata aifaito maitai. Eita te hoê mama haapao tamarii e nehenehe e horoa i te hoê tauturu mai teie te huru i te hoê tamarii. O te mau metua fanau anaˈe râ aore ra te mau papa e mama ruau te nehenehe e faaite ia ˈna i te hoê anaanatae hohonu mau mai teie te huru.”
Ua uiui te hoê peropheta no mutaa ihora i teie uiraa: “E moe anei te aiû i te metua vahine mau iho; e aitâ ˈtura e ite i te aroha i te tamaiti no to ˈna iho opu?” (Isaia 49:15). E ineine noa te mau metua vahine i te pahono atu i te hinaaro tuutuu ore o ta ratou aiû ia herehia e ia haapao-maitai-hia ratou. E na reira anei te hoê mama haapao aufauhia, ia titau mai e rave rahi aiû i te hoê â taime i to ˈna haapao maitai? Te parau mai nei te Bibilia no nia i te huru o “te metua i poihere i ta ˈna ra tamarii”. (Tesalonia 1, 2:7.) Noa ˈtu â ïa e eita ta te mau metua vahine atoa e nehenehe e na reira, ua riro te faaamuraa i te aiû i te û mama ei ravea no te taai-maitai-raa te metua vahine i to ˈna aiû. E nehenehe anei e faaamu i te hoê aiû mai teie te huru i roto i te mau fare haapaoraa tamarii?
Te mea faufaa roa ˈˈe no outou
Te parau nei te tahi mau taote e eiaha e vaiiho i te hoê aiû i roto i te fare haapaoraa tamarii hou te maharaa o to ˈna avae. Area te taote White ra, te horoa nei oia i teie manaˈo “i roto i te ono avae matamua, ia hopoi-riirii-noa-hia te aiû e ia haapaohia, i te tahi noa mau mahana. I muri aˈe, eiaha ia hau atu te toru aore ra te maha hora i te mahana, i roto i te hoê fare haapaoraa tamarii maitai roa”.
Noa ˈtu â aita te faanahonahoraa o te mau fare haapaoraa tamarii e tano ra no te mau aiû, aita anei te mau fifi o ta ˈna e faatupu nei e moe rii mǎrû noa i roto i te roaraa o te tau? E riri te taote White i teie huru feruriraa. Te parau nei oia: “E ere e manaˈo noa te reira. Eita roa ˈtu vau e hinaaro ia roohia ta ˈu mau tamarii i teie ati e eita atoa vau e faaitoito ia na reira atoa vetahi ê.”
Noa ˈtu â ïa e aita teie manaˈo etaeta i fariihia e te mau taote atoa, e ere râ i te mea ohie ia haapaehia te manaˈo o te taote White. Teie râ, na te mau metua, eiaha na te mau taote aravihi e faaoti e eaha te mea maitai aˈe no ratou iho e no ta ratou mau tamarii. E mea pinepine, o te mau feruriraa i te pae o te moni te upootia mai. No reira, i muri aˈe i te feruri-maite-raahia i nia i te mau tumu taa ê e vai ra, e nehenehe te tahi pae e faaoti noa ˈtu te fifi, ia horoa i ta ratou tamarii ia haapaohia na roto i tera e tera ravea. — Hiˈo i te api 10.
E hiˈopoa faahou paha te tahi mau metua e eaha te mea faufaa aˈe i roto i to ratou oraraa. Ia feruri-maitai-hia, eita hoi te mau tamarii e vai aiû noa. Te hopoia tei horoahia ia raua no te haapii ia ˈna “mai to ˈna vai tamarii-rii-raa ra” e hope oioi noa ïa (Timoteo 2, 3:15). Mai te peu e, eita e nehenehe e vaiiho i ta ˈna ohipa no te tahi tau matahiti, aore ra te ora-noa-raa i nia i te hoê anaˈe iho tino moni avae, e nehenehe paha ïa tatou e faaoti e rave i te ohipa afa mahana noa. E nehenehe ïa i te mau metua, e rave i te hoê tiaraa faufaa roa i pihai iho i ta ratou tamarii.
Te maitiraa i te hoê fare haapaoraa tamarii
E nehenehe anei, ma te fifi ore e vaiiho i te hoê tamarii i roto i te hoê fare haapaoraa tamarii i te taime e haamata ˈi oia i te haere? Te amahamaha ra te mau taote aravihi no nia i teie parau, tera râ, te farii ra te rahiraa o ratou e ia nehenehe te hoê tamarii e farii ia faataa-ê-hia o ˈna i to ˈna mau metua e ohie mai ïa te reira ia paari anaˈe o ˈna. No taua tuhaa ra na te mau metua ïa e faaoti e mea au anei na ta raua tamarii te fare haapaoraa tamarii. Mai te peu e e farii raua, eita ïa e tia ia raua ia vaiiho atu i ta raua tamarii i te fare haapaoraa matamua e itehia mai ia raua, ta te Hau aore ra i roto i te hoê noa utuafare. Doby Flowers, mono faatere o te Piha no te tamarii no New-York teie e horoa nei i teie aˈoraa: “A maiti maitai i ta outou fare haapaoraa tamarii. Eaha te roo o taua pû ra? Ua tuea anei i nia i te matahiti o te mau tamarii te mau ohipa e vai ra i roto, e te mau taoˈa hauti? E mea mâ anei te mau piha e e mea atuatu-tamau-hia anei? E nehenehe anei te mau rave ohipa e tiaturihia?”
Parau mau, o te feia haapao, te mea faufaa aˈe eiaha râ te moni rahi o te mau taoˈa e vai ra e te mau hauti. A rave i te taime no te haere na roto i te mau fare haapaoraa tamarii taa ê te tahi e te tahi, to roto i te hoê utuafare e ta te Hau e na outou iho e hiˈo i te mau auraa ta te mau vahine haapii e atuatu nei e te mau tamarii, ta outou iho â ra tamarii. A uiui ia outou iho: e tauiui noa anei te feia haapao? Eaha te huru o te maa? E hia tamarii ta te hoê rave ohipa e haapao ra (ia iti mai te tamarii, mea hau roa ˈtu ïa)? E mata oaoa anei e te mǎtaˈu ore to te mau tamarii? Ua fariihia anei te pû, aore ra te utuafare na te Hau e te faaî ra anei oia i te mau titauraa i te pae o te parururaa? Eaha te mau ohipa e ravehia ra i te mau mahana atoa?
Te iteraa e te fanaˈo ra ta outou tamarii i te mau atuaturaa maitai roa no te hoê moni tano, eita ïa outou e faahapahapa faufaa ore noa ia outou iho.
Ia haafaufaahia te fare haapaoraa tamarii
Ia ite-anaˈe-hia ia outou te hoê fare haapaoraa e tano ia outou, eiaha ïa outou e afai noa i ta outou tamarii i reira. A faataa ˈtu ia ˈna e no te aha oia e haere ai i reira. A haapapu atu ia ˈna e, aita outou e faarue nei ia ˈna. Na roto i te mǎrû, a haamǎtau atu ia ˈna i te fare haapaoraa tamarii, ei hiˈoraa, a afai atu ia ˈna e rave rahi taime e haamaoro rii i te mau taime atoa, hou a vaiiho atu ai ia ˈna no te mahana taatoa. E ia vaiiho anaˈe outou ia ˈna i te poipoi, “eiaha e vaiiho tauê noa ˈtu ia ˈna!” ta Bernice Spence ïa, vahine faatere o te hoê fare haapaoraa tamarii, e aˈo nei. “A rave i te taime no te tamǎrû atu ia ˈna mai te peu e te inoino ra oia.”
Te faaara nei o William e o Wendy Dreskin, faatere tahito no te hoê fare haapaoraa tamarii e: “E nehenehe te tamarii e manaˈo e aita ta ˈna e ravea e e faaoromai noa o ˈna. Eita ïa o ˈna e faaite faahou i to ˈna mau manaˈo hohonu i te mau mama haapao e i to ˈna iho nau metua, e vai noa ïa to ˈna mau manaˈo hohonu i roto ia ˈna.” E tia ïa ia outou ia hiˈopoa maite i te huru o ta outou tamarii i te fare haapaoraa tamarii. A rave i te taime no te paraparau e o ˈna i ta ˈna i rave i taua mahana ra. A faaroo atu i te taatoaraa o to ˈna inoino (Maseli 21:13). A haapao maitai i te mau tapao o to ˈna hepohepo, mai te mau moemoeâ iino aore ra te omaharaa i te roˈi i te po. “Eita hoê â huru tera e tera tamarii”, ta Delores Alexander, vahine toroa aˈo no te mau fare haapaoraa tamarii, e faataa nei. “Eita te taatoaraa e au i te fare haapaoraa tamarii a te Hau.”
E tia i te mau metua kerisetiano ia ara maitai i ta ratou mau tamarii. Te patoi nei te mau Ite a Iehova ia amui atu i roto i te mau ohipa atoa e taatihia e te mau oroa a te haapaoraa. Oia mau, te rohi nei ratou i te haapii i te huru hiˈoraa a te Bibilia i nia i taua ohipa ra i ta ratou mau tamarii nainai. Eita râ ta ratou mau tamarii rii, e haere noa ra i te haapiiraa tamahou e taa i te taatoaraa o te mau haapiiraa tumu. E nehenehe ratou e inoino no te mea ua faaatea-ê-hia ratou i te tahi mau ohipa “arearea hoi”. E tia ïa i te mau metua kerisetiano ia paraparau atu no ta ratou mau tamarii, ia haapapu atu i te feia haapao eaha te mau ohipa ta ratou e ore e farii e ia faaite atoa ˈtu i te mau ohipa ta ta ratou tamarii e nehenehe e rave ei monoraaa.
E ara atoa ratou eiaha ta ratou mau tamarii ia pee i te huru peu a te tahi atu mau tamarii, e mau peu au-ore-hia hoi e te Atua. Ua tauturu te buka ra A faaroo i te Orometua rahi (neneihia e te Taiete Watch Tower) e rave rahi metua i te haapiiraa i te here i te mau aˈoraa a te Atua, noa ˈtu e e mau tamarii apî roa.
Eiaha e vaiiho i te fare haapaoraa tamarii ia faaore i te here e vai ra i rotopu ia outou e ta outou tamarii. Te faatia nei te Bibilia e mea nafea ta te vahine piihia o Hannah i te atuaturaa i te mau auraa hohonu e to ˈna tamaiti apî o Samuela, noa ˈtu â ïa e eita oia e ite pinepine atu ia ˈna. (Samuela 1, 2:18, 19). E nehenehe atoa outou e na reira, mai te peu e e faaohipa outou ma te aravihi i te mau taime faufaa i reira outou e faaea amui ai e ta outou tamarii, i te avatea, e i te hopea hebedoma. Na roto i to outou haapao maitai, e nehenehe taua mau auraa ra e faufaa rahi atu â.
Noa ˈtu to ˈna maitai, e riro noa iho â te hoê fare haapaoraa tamarii ei fare haapaoraa tamarii e e mono noa oia i te mau aupururaa a te metua tane e te metua vahine here mau. I te manaˈo o te taatoaraa, e ere roa ˈtu te reira i te mea maitai roa, teie râ, a tiai noa ˈi i te faanahonahoraa apî tǎpǔhia mai e te Atua, i reira e vai ai te mau tupuraa maitai mau, e tia iho â ïa i te mau metua e rave rahi ia afai i ta ratou tamarii i reira (Petero 2, 3:13; Isaia 65:17-23). Mai te peu e tei roto outou i taua tupuraa ra a maiti maitai atu i ta outou fare haapaoraa tamarii. A haapao maitai i te ohipa ta teie fare e faatupu ra i nia i ta outou tamarii, te pae tino, i te pae o te here e te pae varua atoa. Oia mau, e tuhaa te mau tamarii no ǒ mai i te Atua ra, e ere anei? — Salamo 127:3.
[Nota i raro i te api]
a No te haamaramaramaraa ˈtu i te tiaraa o te mau Ite no Iehova i nia i taua tumu parau ra, e nehenehe e vaiihohia te vea iti L’école et les Témoins de Jéhovah (haapararehia e te feia i nenei i teie vea) i te mau vahine haapii o te mau fare haapaoraa tamarii.
[Tumu parau tarenihia i te api 10]
Te haapaoraa i te mau tamarii: e farii aore ra e patoi
Te rave nei te rahiraa o te mau metua i te mau ravea huru rau taa ê atu i te fare haapaoraa tamarii, no te haapaoraa i ta ratou mau tamarii. Teie te tahi:
TE MAU PAPA E MAMA RUAU: Te manaˈo nei vetahi e taa ê atu i te mau metua, o te mau papa e mama ruau ïa tei hau aˈe i te maitai no te haapao i te mau tamarii. Tera râ, e nehenehe ratou e rohirohi oioi noa, no te rahi o te hopoia ia haamata anaˈe te aiû i te hahaere. Hau atu â, no te mau taa-ê-raa o te huru faatereraa (‘Mea ite aˈe o Mama ruau ia oe!’) e pinepine te mau tatamaˈiraa i te tupu. I roto i ta ˈna buka Te haapaoraa i te mau tamarii: te fifi (beretane), ua papai o Fredelle Maynard: “Oia mau, no te mea e melo oia [mama ruau] no te utuafare, eita ïa o ˈna e farii i te mau faaueraa e e tia atoa hoi ia faatura-maitai-hia o ˈna. Mai te peu e tairi te hoê mama haapao tamarii e aufauhia ra, i ta outou tamarii, aore ra e horoa ˈtu oia na ˈna i te mau monamona maoti te pata paari uouo, e nehenehe noa ta outou e tamaˈi atu ia ˈna, e mai te peu e mea titauhia, ia iriti mai i ta outou tamarii. Tera râ, ia ore te mama ruau e faatura i to outou hinaaro i nia i te mau mea faufaa, e ta outou mau faaueraa, e tupu mai ïa te fifi.”
Area râ, e nehenehe te mau tauaparauraa haavare ore i rotopu i te mau metua e te mau papa e mama ruau e arai i te mau peapea rii faufaa ore. “Aore i paraparau atoa ra e ore te manaˈohia ra e tupu”, o ta te Bibilia ïa e haapapu maira (Maseli 15:22). E here iho â te mama ruau i ta ˈna mootua, e tia râ ia ˈna ia farii e te faaue ra te Bibilia e na te metua fanau te hopoia no te haapiiraa i te tamarii (Ephesia 6:4). No te faaafaro maitai i te hoê faaauraa, e tia i te mau metua e te mau papa e mama ruau ia hoê te manaˈo no nia i te mau ture e te mau aˈoraa e tia ia faaturahia.
TE MAU TAEAE E TE MAU TUAHINE PAARI AˈE: Mai te peu e, e feruriraa paari to ratou e ua ite ratou i te amo i te mau hopoia, e ravea maitai atoa ïa te reira. Tera râ, e pinepine te mau taurearea i te fiu ia parau-anaˈe-hia ia ratou e: ‘A haapao na i to oe teina.’ Eita e nehenehe e tiaturihia e e haapao maitai te tamarii o te ore e au ra ia haapao. A haamanaˈo outou i ta te Bibilia e parau nei: “Ua mau roa te maamaa i roto i te aau o te tamarii [aore ra te tamahine].” — Maseli 22:15.
Ia haapaohia te hoê tamarii na te hoê o ta ˈna taeae aore ra tuahine, e tia ia ara-maitai-hia. A horoa ˈtu i te tamarii na ˈna e haapao ra i te mau faaueraa papu no nia i te maa, te mau aupururaa e te mau ohipa e tia ia ravehia ia tupu noa ˈtu te hoê fifi manaˈo-ore-hia, e ia papu maitai ia outou e ua ineine anei oia i te horoa ˈtu i te hoê ara-maite-raa taatoa e hinaarohia e to ˈna tuana iti aore ra i to ˈna teina.
TE MAU HORA OHIPA TAA Ê: E rave rahi mau metua teie e tamata nei i te haapao i ta ratou iho tamarii na roto i te raveraa i te ohipa i te mau hora taa ê. Te faataa ra te hoê metua tane e: “E haere au i te ohipa i te avatea aore ra i te ahiahi, i te taime e hoˈi mai ai ta ˈu vahine i te fare. No reira, te reira noa ïa hoê o mâua i te mau taime atoa no te haapao i te mau tamarii. (...) Te manaˈo nei mâua e, na roto i teie faahanoraa e nehenehe ïa mâua atoa e ite maitai i te huru o ta mâua mau tamarii e o to mâua ïa huru te itehia i nia i ta mâua iho mau tamarii.”
Te vai nei râ te tahi mau fifi i roto i taua huru faanahoraa ra. Te mau metua e hoˈi maira e te haere atura ma te ore hoi e farerei te tahi i te tahi, i te hopearaa, aita ïa to raua e taime faahou no te horoa ˈtu no te tahi. O te rave hoi i te ohipa i te po taatoa, eita ïa ta ˈna e nehenehe e haapao maitai i te tamarii. Hou atu â, mea papu roa e mea fifi no ˈna i te haamaha i to ˈna rohirohi i te ao. Teie râ, te manaˈo ra te tahi mau metua e na roto i te haapaoraa i ta ratou iho mau tamarii, e hoona ïa to ratou taime i muri iho.
TE MAU MAMA HAAPAO TAMARII E AUFAUHIA: E nehenehe te hoê potii aore ra te hoê mama haapao tamarii aravihi no te mahana taatoa e aupuru i te tamarii ma te faahiahia mau. Area râ, e mea moni roa te reira raveraa. Te faaruru nei te tahi mau metua i teie fifi na roto i te tahoêraa ˈtu i te hoê aore ra e piti atu utuafare no te aufau i te hoê taata no te haapao i ta ratou tamarii. Mea fifi râ te itehia te hoê taata papu. Te faaara mai nei te Bibilia e: “[Mai te taata tea e tea i te mau mea atoa, oia atoa ïa tei (...) tarahu i te mau huru taata atoa.]” — Maseli 26:10.
Teie ïa te auraa: ia maiti maitai outou i te taata e haapao i ta outou tamarii. Eaha ta outou i ite papu no nia i teie paha mama haapao tamarii? Ua haapao aˈenei oia i te tamarii, aore ra ua haapiihia anei o ˈna no nia i taua tuhaa ra? Eaha te mau auraa e vai ra i rotopu ia ˈna e ta outou tamarii e i rotopu i ta outou tamarii e o ˈna? Te vai ra anei ta ˈna mau peu au ore, oia hoi mea au na ˈna te mataitai rahi i te afata teata, aore ra te puhipuhiraa i te avaava aore ra te avaava taero? E farii e aore ra e auraro anei o ˈna i te mau aˈoraa e te mau ture e au no to outou utuafare?
Ia ite-anaˈe-hia mai te hoê taata papu, e pinepine te mau metua i te ite, ma te peapea hoi e, no te hoê noa ïa taime poto e haapao ai te mama i te tamarii. E no te hoê tamarii, e mea mauiui roa ïa no ˈna ia taui-pinepine-hia te mama haapao tamarii.
[Tumu parau tarenihia i te api 11]
Te mau tamarii i vaiiho-noa-hia o ratou anaˈe
Te rahi noa ˈtura te mau tamarii na ratou e tiai nei ia ratou iho. I roto i te mau fenua beretane e piihia ratou te mau latchkey children (te mau “tamarii taviri”) no te mea e horoa-pinepine-hia ia ratou ra te taviri no te hoˈi atu i te fare i te taime aita e taata i reira. Tau milioni o ratou mai teie te huru i roto noa i te mau Etats-Unis.
Te amahamaha ra te mau taata aravihi no nia i te matahiti i reira e nehenehe ai e vaiihohia ma te fifi ore te hoê tamarii e o ˈna anaˈe ra i te fare no te tahi noa taime. Na te mau metua ïa e faaoti eaha te mea tano no ta ratou iho tamarii, ma te haapao maitai i to ˈna matahiti, to ˈna huru, to ˈna aravihi, e oia atoa te huru o te faaearaa e te mau taata e haaati ra ia ratou. E mea faufaa atoa te ture o te fenua, no te mea i roto i te tahi mau fenua mea opani-roa-hia e te ture ia vaiihohia te hoê tamarii ma te haapao-ore-hia. — Roma 13:1.
Mai te peu e mea titauhia ia vaiiho outou i ta outou tamarii o ˈna anaˈe ra, e nehenehe ta outou e rave i te tahi mau faanahonahoraa ohie noa no te paruru ia ˈna:
1. Ia papu maitai ia outou e ua ite oia e mea nafea ia niuniu atu ia outou; ei hiˈoraa, a ani atu ia ˈna ia niuniu mai ia outou ia tae oia i te fare maˈi te fare haapiiraa mai.
2. A tuu i te hoê tabula numera niuniu e hinaaro-rû-hia (ta te taote, ta te mutoi, ta te feia tupohe auahi) i pihai iho i te niuniu paraparau.
3. A haapii i ta outou tamarii eiaha roa oia ia iriti i te opani i te mau taata mataro-ore-hia.
4. A haapii ia ˈna e mea nafea ia faaohipa i te tahi mau matini ataâta. Eiaha roa ˈtu e vaiiho haere noa i te mau afata mâti.
5. A horoa ˈtu na ˈna i te mau ohipa rii o te utuafare. — Hiˈo i te A ara mai na! no te 22 no atete 1986, api 14 e tae atu i te 16 (na roto i te reo farani).
[Hohoˈa i te api 8]
Mea varavara roa te hoê mama haapao tamarii i te faaite i te hoê â anaanatae i te hoê tamarii i to te mau metua.