Te hepohepo rahi: No roto noa anei i te feruriraa?
MAI TE MAHANA iho â a haamata ˈi oia i te faaapî i to ˈna fare tahito e 200 matahiti, ua hepohepo rahi ihora teie nei taata. Eita roa o ˈna e taoto maitai faahou e mea fifi roa no ˈna ia feruri tamau noa. Ua tae roa aˈera to ˈna utuafare fetii i te manaˈo e e peu paha to roto i taua fare ra. I muri aˈe, ua ite aˈera oia e e puai roa ˈtu te mau tapao (mai te mau mauiui opu iho â râ) i te mau taime atoa e paraˈu ai oia i te peni tahito o te mau raau faaunauna o taua fare ra. I te pae hopea, ua taahia ˈtura i te hoê taote eaha to muri i teie hepohepo rahi: te taero ïa e faatupuhia e te tapau e vai ra i roto i te peni.
Oia mau, i te tahi taime, e riro te mau taoˈa taero ei tumu no te mau hepohepo rahi. Inaha, e maere paha outou i te iteraa e, e mea pinepine roa e nehenehe te hoê fifi i te pae tino nei e faatupu i te hepohepo rahi.
Tau matahiti i mairi aˈenei, ua tuatapapa te tahi feia maimi i te huru o na 100 feia maˈi tei tapeahia i te fare maˈi no te mau maˈi i te pae feruriraa, e te tahi pae ra, no te hepohepo rahi ïa. I nia i na 46 feia maˈi, ua itehia te tuearaa i rotopu i te mau tapao i te pae o te feruriraa e te hoê maˈi i te pae o te tino. Ia au i te faataaraa parau i neneihia i roto i te American Journal of Psychiatry, i muri aˈe a rapaauhia ˈi taua mau maˈi ra i te pae tino nei, ua itehia mai “te ore-oioi-raa e ma te maere atoa hoi te mau tapao o te maˈi i te pae o te feruriraa” i nia e 28 o taua mau taata ra, e i te hoê “maitairaa” i nia i na 18 taata e toe ra.
Tera râ, e mea fifi mau â ia faataa i te ohipa a te mau maˈi o te tino nei i nia i te hepohepo rahi. Ia au i te mau mea i itehia mai e te mau taote e rave rahi, e nehenehe te hoê taata e peapea ra e roohia i te hoê maˈi i te pae o te tino nei e ere râ te tumu o to ˈna hepohepo rahi, teie râ e tamau noa oia i te manaˈo i te reira. Tera râ, mea tia iho â ïa ia haapao-maitai-hia te hepohepo huna e ia rapaauhia te reira.
Mai te peu e e nehenehe te mau taime hepoheporaa rahi e faatupuhia aore ra e faarahihia i te tahi atu mau maˈi i te pae o te tino nei, e nehenehe atoa ïa te reira e riro ei faahopearaa no te hoê maˈi tahito. Ei hiˈoraa, o te reira ïa te tupu mai i muri aˈe i te hoê tâpûraa fifi mau, no te pae o te mafatu iho â ra; fatata te taatoaraa o te feia maˈi i tâpûhia, o te ite i te hepohepo i te taime ratou e ora mai ai. I te rahiraa o te taime, e ore roa teie hepohepo rahi ia ora te maˈi. No te mau tutavaraa ta te tino nei i rave i roto i te hoê maˈi ino roa, e tupu mai ai te mau taime hepoheporaa. Ia tomea-anaˈe-hia vetahi mau taata i te maa o ta ratou i amu aore ra i te tahi atu â mau taoˈa, e nehenehe atoa ratou e roohia i te hepohepo ino mau.
E ohipa atoa mai te maˈi no roto mai i te mau tupuna i nia i te tahi mau huru hepoheporaa. Inaha, i te omuaraa o teie matahiti, ua faaite te tahi feia maimi e, te tumu no te hepohepo rahi e te manaˈo huru ê e te ino atoa hoi o te tahi mau taata maˈi, no ǒ mai ïa i te tahi maˈi no roto mai i te mau tupuna.
Hau atu, ia au i te mau taote aravihi, te farerei nei 10 e tae atu i te 20 % o te mau vahine o tei fanau noa ˈtura, i te hoê huru hepohepo rahi. Ua taa ê râ te mau manaˈo o te feia maimi ia faataa ratou e no roto mai anei te reira i te tauiuiraa o te oromona e taaihia i te fanauraa, aore ra i te te manaˈo teimaha i te riroraa mai ei metua vahine. Te faaite atoa mai nei te mau mea i itehia e ere i te mea maoro aˈenei e, e nehenehe te mau fifi rii na mua ˈˈe i te maˈi avae o te vahine e te amuraa i te raau huero faataime i te fanau, e faatupu i te hepohepo rahi i nia i te tahi mau vahine.
Ua faaite mai te tahi atu â mau maimiraa e e nehenehe te huru o te taata e tauiui mai ia au i te mau tauiuiraa o te tau e e faatupu mai hoi te reira i tei parauhia ma te tano maitai e, te hepohepo rahi e au i te tau. E peapea ïa te feia e roohia nei i te reira, i te tau e rearea ˈi te mau rau raau e i te tau toetoe. I reira ratou e ora rii mǎrû noa ˈi, e roohia ˈi i te taoto maha ore, e faataa ê ai ia ratou iho i te feia e tapiri mai ia ratou e e ite atoa ˈi i te tauiraa o to ratou hinaaro e tamaa e o te au i te maa. I te tau uaaraa tiare râ e i te tau veavea, mea anaanatae roa ïa ratou, mea itoito maitai e te oraora maitai. Mea pinepine te faaohiparaa i te mori uira tano maitai i te riro ei mea maitai roa no te rapaau i taua mau taata ra.
Te hepohepo rahi, e ere ïa no roto noa i te ‘feruriraa’. No reira, mai te peu e e tamau te faaturuma-noa-raa e tia roa ïa ia faatupuhia te hoê hiˈopoaraa taatoa i te taote ra. Eaha ˈtura ïa mai te peu e aita hoê aˈe tumu i te pae o te tino nei?
[Tumu parau tarenihia i te api 21]
Te tahi mau tumu i te pae tino nei no te hepohepo rahi
Ua itehia mai e te maimiraa a te mau taote i te hoê taairaa i rotopu i te mau mea i muri nei e te tupuraa mai te hoê huru hepohepo rahi i nia i te tahi feia maˈi:
Mau taoˈa auri e te mau taoˈa taero: te tapau, te mercure, te aluminium, te oxyde de carbone e te tahi mau raau tupohe manumanu.
Te tahi mau ereraa i te pae no te maa: te tahi mau vitamina e te tahi mau huru miti titauhia no te maitairaa o te tino.
Mau maˈi haape: tutoo, mononucléose, maˈi mahaha, hépatite, hota.
Mau maˈi i te pae oromona: te maˈi o te thyroïde, te maˈi a Cushing, te navai-ore-raa i te tihota i roto i te toto, te maˈi tihota.
Mau maˈi o te taatoaraa o te mau uaua e taaihia i te roro: te sclérose en plaques e te maˈi a Parkinson.
Mau raau taero no te “tamǎrûraa”: PCP, marijuana, amphétamines, cocaïne, héroïne e te méthadone.
Mau raau: raau faataoto, antispasmodiques, corticostéroïdes e te mau oromona; te tahi mau raau no te hypertension, te arthrite, te mau fifi i te pae mafatu e te mau uaua, e te mau fifi taa ê i te pae o te feruriraa.
(Parau mau roa, eita teie mau raau e faatupu i te hepohepo rahi i te mau taime atoa, e noa ˈtu e te vai ra te hoê fifi, no te hoê noa ïa faito haihai roa o te feia maˈi e rave nei i te reira i raro aˈe i te hiˈopoaraa a te taote.)