Eaha te ravea?
UA aparau te mau faatere hau matamua e te mau upoo faatere Hau no nia i te reira. Ua tamata te tahi feia toroa teitei i te pae tapihooraa tauihaa e te tahi mau faatere fare moni i te imi i te reira. Ua hope te mau tutavaraa a te feia faatere i te mau pû ohiparaa rarahi. Eaha râ te huru i te pae tapihooraa tauihaa i roto i te ao taatoa nei i teie nei mahana?
Na Washington mai teie parau faataa i faaitehia mai e James Baker, papai parau marite i te pae o te Faufaa: “Noa ˈtu e e au e e iti-rii-hia te mau pau [i te pae tapihooraa tauihaa] i te matahiti 1987, e nehenehe râ te reira e rahi faahou atu â i te matahiti 1988 e e vai noa ˈi i te faito e ore e faaoromaihia i te pae politita e oia atoa i te pae faanavairaa faufaa.”
Teie te tahi mau parau apî mai Séoul (Korea Apatoa) mai: “I Korea Apatoa, te rahi noa ˈtura te huru patoi i to marite i rotopu i te feia faatupu i te amahamaha e te mau taurearea haapii, i te hoê pae no te mea te paruru noa ra te mau marite i ta ratou hooraa i mua i te mau tauihaa no Korea mai. (...) Te tamata ra te mau Etats-Unis i te haapae i ta Korea no te faaiti i to ratou pau i te pae tapihooraa tauihaa.”
No nia ia Europa te parau faataa i mua nei: “Te parau nei te Taatiraa no Europa, te pupu puai roa ˈˈe i te pae tapihooraa tauihaa i roto i te ao nei, (...) e te tamata nei te mau pû ohiparaa tapone i te faahoona i te itiraa ta ratou mau hooraa tauihaa i te mau Etats-Unis na roto i te haamaraaraa i ta ratou mau hooraa tauihaa i Europa. (...) No to ratou mataˈu e ia haamaraa faahou taua mau faataeraa tauihaa ra, i te faito o te feia aita e ohipa, te haamataˈu nei [na fenua 12, melo no te Taatiraa no Europa] ia Tapone i te mau taotiaraa apî.”
Ma te papu maitai, noa ˈtu te mau tutavaraa rahi i horoahia e te mau faatere politita e te mau faatere hau i te pae o te Moni o te ao taatoa nei, aita te mau ravea i horoahia, i manuïa. Te ino noa ˈturâ te mau auraa i te pae tapihooraa tauihaa i rotopu i te mau Hau, e te faatupu nei te mau faahaparaa i te hoê huru fifi mau. Te vai ra anei te hoê taata o te nehenehe e haamatara i teie mau fifi?
Te taata tei ia ˈna ra te ravea
Te taata e hinaaro e faaore i te mau fifi i te pae faanavairaa faufaa e te tahi atu â mau fifi o te ao nei, e tia ia ˈna ia faatahuri i te mau fifi e au e eita e nehenehe e faaruruhia, oia hoi te here aiˈa, te mau hinaaro miimii, te feaaraa e te hepohepo rahi. E tia i ta ˈna mau tapao ia riro ei mea taa ê, e hau atu â ia taa ê roa ˈtu i te ture e au i ta te mau animala o te faatere nei i teie nei faanahonahoraa i te pae faanavairaa faufaa. Te vai ra anei te hoê taata mai teie te huru?
Oia mau, te vai ra o ˈna, e mea matauhia ta ˈna mau haapiiraa na te ao taatoa nei. Na ˈna i horoa mai i tei parauhia i teie nei te ture auro: “E te mau mea atoa ta outou i hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou.” Ua parau atoa oia e: “E horoa, e e noaa hoi ta outou; e î te faito, e neneihia, e ueuehia, e manii noa ˈtu, na te taata e ninii i roto i to outou ahu. O taua faito hoi ta outou e faito ra, o te faito-faahou-hia mai ïa ta outou.” — Mataio 7:12; Luka 6:38.
Ua ite anei outou o vai teie taata? Aita ˈtu ai o Iesu Mesia ïa, o taua taata ra mea aruehia te haapiiraa e te taatoaraa e o te ore râ e haapao-rahi-hia. Inaha, no te rahiraa o te taata, mea teitei roa ta ˈna mau parau tumu e no reira eita roa ˈtu e nehenehe e manuïa. Peneiaˈe te reira atoa to outou manaˈo? Mai te peu e te reira ra, no te aha e ore ai e hiˈopoa i te mau taairaa e atuatuhia e te mau pǐpǐ a Iesu Mesia i te senekele matamua? E ite mai ïa outou i te manuïaraa o teie mau parau tumu i niuhia i nia i te hoê here haavare ore mau.
Te ravea hopea
I roto i te hoê episetole ta ˈna i papai atu i te amuiraa kerisetiano no Korinetia, i te mau matahiti 55 ra o to tatou nei tau, ua faahiti te aposetolo Paulo i te parau no te hoê ô, aore ra te hoê taoˈa horoa, i faatupuhia e te mau kerisetiano no te mau tuhaa fenua no Makedonia e no Ahaia (i Eorupa) no to ratou mau taeae no te pae hitia o te râ ma, no Paletetina. Mea maitai roa iho â ïa te reira, ua faataa maira râ Paulo i ta ratou ohipa mai teie te huru: “Ia faito râ, ia riro ta outou taoˈa rahi ei turu atu i to ratou veve i teie nei, e ia turu mai ratou ia outou i ta ratou taoˈa rahi i to ˈna ˈtu mahana, ia faito.” — Korinetia 2, 8:14.
Noa ˈtu e aita e faahitihia ra te hoê tumu parau i te pae tapihooraa tauihaa i o nei, e tia râ ia tapaohia te parau tumu e vai ra i roto i teie hiˈoraa. Ua tupu te hoê aifaitoraa, ua turu te taoˈa rahi a te tahi pae i tei erehia e te tahi atu pae. Teie râ, e nehenehe anei e tiaturi noa e e ite mai tatou i te mau parau tumu i niuhia i nia i te here ia faaohipahia i roto i teie nei tapihooraa tauihaa i roto i te ao taatoa nei i reira te hoê faatiauaraa uˈana mau e ite-rahi-hia ˈi? Eita, eita roa ˈtu i te mea tia. Te ravea hoê roa e te hopea atoa, tei roto noa ïa i te hoê tauiraa taatoa, e te reira iho â hoi te opuaraa a te Atua.
Ma te faahiti i to tatou nei anotau arepurepu mau, ua tohu mai te Bibilia e: “Ia tae i te anotau o taua mau arii ra, e faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia, (...) e hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.” (Daniela 2:44; Salamo 110:2). Te Basileia ta “[te Atua o te raˈi ra e faatupu]”, o te hau ïa ta Iesu Mesia i haapii atu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure i te na ôraa e: “Ia tae to oe ra hau [Basileia]. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao [te raˈi] atoa na.” (Mataio 6:10). Te haapapu maira te mau tupuraa i roto i te ao taatoa nei e te tupuraa o te mau parau tohu bibilia e, fatata roa teie Basileia i te ohipa mai.
E nehenehe anei outou e feruri eaha te huru o te oraraa ia faaterehia mai te fenua taatoa nei e te hoê roa faatereraa? Aita e faufaa faahou te mau tauiraa moni. Ua oti ïa te mau tatamaˈiraa i te pae tapihooraa tauihaa e te pae tarifa. Aita faahou te mau faaauraa no te taotia i te moni o te mau tauihaa e te parururaa i te hooraa. Ei reira te mau taata e ora ˈi i roto i te hoê faanahonahoraa parau-tia tei faaapîhia te mau tuhaa atoa, oia hoi te pae faanavairaa faufaa, politita e te pae haapaoraa.
[Hohoˈa i te api 24]
E ore te mau fifi e faahepohepo nei i te huitaata nei ia farii noa te mau taata ia rave amui i te ohipa na roto i te here.