VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g87 8/7 api 12-13
  • Te mau ati: e mau taime no te ohipa ma te here

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te mau ati: e mau taime no te ohipa ma te here
  • A ara mai na! 1987
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te faanahoraa no te mau tauturu
  • Te mau tapao no te here
  • E itehia iho â te here taeae
  • Te mau ohipa faaoraraa a Iehova i teie nei
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Tauturu ia tupu te ati natura i 2023: “Ua ite mata matou i to Iehova here”
    E nafea ta outou mau ô e faaohipahia ˈi?
  • Ohipa tauturu
    Te faatere nei te Basileia o te Atua!
  • Turu a te Basileia: Paturaa e tauturu
    Te faatere nei te Basileia o te Atua!
Ite hau atu â
A ara mai na! 1987
g87 8/7 api 12-13

Te mau ati: e mau taime no te ohipa ma te here

Na to matou taata papai no Jamaïque

Te tupu nei fatata e 26 ati ino roa i roto i te ao nei i te matahiti hoê. Te ati vai pue te mea pinepine roa ˈˈe. E faaarepurepu roa te reira i te oraraa o te mau mirioni taata i te mau matahiti tataitahi. Eaha ta outou e rave mai te peu e e tupu noa mai te hoê ati — rahi aore ra te hoê ati nainai — i roto i to outou fenua? E haere anei outou ma te here e tauturu i te mau taata i roohia i te ati? E ite anei outou eaha ta outou e rave? E tauturu mai paha te aamu i mua nei ia outou ia pahono i teie mau uiraa.

“E pape to te mau vahi atoa, te tomo mai nei te Rio Minho! A tia i nia! A horo, ua manii te anavai!” I te 6 no tiunu matahiti 1986, i te poipoi roa, ua faaara taue aˈera taua mau piiraa mataˈu ra ia Tony Burgher e ta ˈna vahine. E ere teie i te hoê faaararaa hape. Tia taue maira raua mai nia mai i te roi, haru atura i to raua tamaiti e 3 matahiti e paiuma oioi atura i nia i te tapoi o te fare. E ere o Tony e ta ˈna vahine anaˈe ra te tia ia horo i te hoê vahi papu.

I to ratou araraa mai i taua mahana ra, e rave rahi taata no te tuhaa apatoa o te motu Jamaïque tei ite atu e te ohu noa ra te pape varivari i raro aˈe i to ratou roi. Eaha hoi tei tupu? No te ûa puai ïa tei topa ma te faaea ore e rave rahi mahana i nia i te mau aivi e vai ra i nia ˈˈe i te fenua papu no Vere, ua maraa te faito pape o te Rio Minho i nia e a manii roa ˈtu ai taua anavai ra, ma te hopoi atu hoi i te mau mirioni tane pape vari i nia i te mau vahi papu.

I te hitiraa mai ïa te mahana te taa-maitai-raahia te rahiraa o te mau vahi i ino. Ua tahe atu te pape puai na te mau vahi atoa, a painu atu ai te mau tauihaa fare e, i te tahi taime, te mau nohoraa iho. Ua paremo atoa te mau animala faaamu, ua ino roa te mau faaapu e ua teitei roa ˈtu te vari meumeu i roto i te mau fare tei ore i parari. I te mea hoi e ua parari te mau purumu e te mau eˈa turu, eita ˈtura ïa e nehenehe e haere atu i roto i te tahi mau oire rii. Ua faaohipahia ïa te mau poti taiˈa e te mau manureva tautau na te reva o te nuu no te afai atu i te tauturu na te mau taata i roohia i te ati.

Te faanahoraa no te mau tauturu

Te haapeapea ra te mau Ite e rave ra i te ohipa i te piha o te amaa a te Taiete Watch Tower i Kingston, no to ratou mau taeae e faaea ra i te mau fenua i roohia i te ati. I te poipoi aˈe, ua haere atura e toru melo no te Tomite o te amaa na nia i te pereoo i te vahi tei ino-roa-hia ˈˈe. I muri aˈe e rave rahi tauiuiraa i te purumu no te ape i te mau taheraa pape, inaha ua farerei atu ratou i te hoê matahiapo no te hoê o te mau amuiraa o te fenua i roohia i te vai pue. Ua aratai atura oia ia ratou i o Tony Burgher, e pionie taa ê hoi oia. Ua pou mai hoi o Tony i raro e to ˈna utuafare fetii mai nia mai i to ˈna tapoi fare e tei roto hoi ratou i te hoê fare haapiiraa a te hau fatata mai o tei farirohia ei pû no te mau tauturu. Ua faaite atura o Tony i te Tomite no nia i te huru o te tahi atu mau taeae i roohia i te ati. I muri aˈe i te haamau-oioi-raahia te tabula no te mau mea e hinaaro-rû-hia e ratou, ua rave ihora te Tomite e te mau matahiapo o te hoê amuiraa fatata mai, i te mau faanahoraa ia hopoihia ˈtu te maa na ratou. I te hora 5 i taua ahiahi ra iho â i tae atu ai te maa ia ratou ra.

I te sabati, e piti mahana i muri aˈe i te ati vai pue, ua faataehia ˈtura te hoê parau titauraa i roto i te mau amuiraa atoa no Kingston no te haaputu mai i te maa, te mau aahu e te pape inu. Ua pahono oioi mai te mau taeae e te mau tuahine, e ua tae atu te mau tauturu e rave rahi i te amaa. E ua operehia taua mau ô ra na te mau taata i roohia i te ati na nia i te pereoo rarahi i taua ahiahi ra iho â.

Te mau tapao no te here

Ua hau atu te mau ô i faataehia ˈtu i te amaa i tei hinaarohia e te mau taata i roohia i te ati. I to ˈna faaaraahia no nia i te ati, ua pûpû te tamaiti a te hoê Ite, 13 matahiti e e huma hoi to ˈna, i ta ˈna moni haaputu taatoa, 160 tara marite, i te amaa a te Taiete no te tauturu atu i te feia i roohia i te ati. Ua manaˈo te tahi atu â taata i te mau hinaaro i te pae varua o te feia i roohia i te ati vai pue e ua horoa ˈtu oia i te hoê Bibilia ta ˈna i puohu i roto i te pute plastique. “E rave rahi tei hotaˈi i te taeraa mai te mau ô a te mau taeae ia matou nei”, ta Tony ïa i faaite mai.

Hoê hebedoma i muri aˈe i te ati vai pue, ua hoˈi atu te hoê pupu Ite i roto i te fenua tei roohia i te ati no te tamâ i te mau fare tei î i te vari e no te tanu i te mau animala pohe. Te vai ra te hoê tuahine hoê anaˈe to ˈna avae i roto i taua pupu ra. Ua turai to ˈna here ia ˈna ia haere oia hoê hanere kilometera te atearaa, noa ˈtu to ˈna huma no te tauturu i to ˈna mau taeae i te pae varua.

Ua î te tahua o te hoê Piha o te Basileia i te vari fatata hoê metera i te meumeu. I te mea hoi e ua ite ratou e ‘eiaha ia faarue i te mau haaputuputuraa’, ua rave te mau taeae i te ohipa i te mahana maa e maoro noa ˈtura te po — i te poipoi aˈe i taua ati pape pue ra — ia ineine te piha no te sabati (Hebera 10:25). Auê ratou i te oaoa e i te iteraa e ua amui mai 16 taata i te putuputuraa i te sabati poipoi!

E itehia iho â te here taeae

Ua faanaho te faatereraa no te fenua Jamaïque i te mau tauturu e tae noa ˈtu i te hoê tabula tamâraa no te fenua taatoa no te feia atoa i roohia i te ati. Teie râ, no te vitiviti o te mau Ite no Iehova i te haereraa mai e tauturu i to ratou mau taeae pae varua e te mau hoa o te parau mau no te tamâ i to ratou mau fare i parau ai te hoê taata hiˈopoa e “mea vitiviti aˈe te mau Ite i te faatereraa”.

Ua parau atu te hoê vahine i nia i te vahine no te fare tapiri mai, e Ite hoi oia e: “Ia manaˈohia pai e ua haere roa mai ratou na te ooa Montego mai [e vai ra hau atu i te 160 kilometera te atea] no te afai mai i te pape na outou! Mea here iho â ratou ia outou!” I to ˈna iteraa ˈtu i te anaanatae e te here i faaitehia e taua mau kerisetiano ra, ua faaite te hoê melo o te fetii o te hoê Ite, e ere hoi oia i te kerisetiano e: “Eita vau e tiaturi i ta ratou haapaoraa, te ite nei ra vau e mea here mau ratou i to ratou taata tupu.”

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono