Te fatata roa maira te hoê ati rahi: e faaroo anei outou i te faaararaa?
E TAUI roa te tahi mau ati rahi i te pae natura i te oraraa o te tahi mau taata; e faatupu te tahi atu i te mau ereraa rahi i te pae taata e te pae materia. Teie râ, e itehia te reira i nia noa i te hoê tuhaa nainai o te fenua nei e o te huitaata. Area râ, te haamataˈu nei te hoê ati i nia i te fenua taatoa nei, i te huitaata taatoa i teie nei.
E ere te hoê tamaˈi atomi i rotopu i te mau fenua puai roa, noa ˈtu â ïa e e riro te reira ei ati riaria mau. Te hinaaro nei râ matou e parau no nia i te opuaraa a te Atua, oia hoi te faaoreraa i te ino taatoa i te fenua nei.
I roto i ta ˈna parau tohu no nia i te hopea o teie nei faanahonahoraa, ua faataa o Iesu i te aanoraa o teie ati rahi i te na oraa e: “E ati rahi hoi tei te reira tau, aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu. Ahiri hoi e haamaorohia taua tau ra, aore roa ïa e taata e ora.” — Mataio 24:3, 21, 22.
Ua ora mai ratou
Ua faaau aˈera o Iesu i teie ati rahi i nia i te fenua taatoa nei i te ati i haamou i te hoê ao i tahito ra, oia hoi te diluvi i te tau o Noa. Te parau ra oia: “Mai tei te anotau ra ia Noa ra, oia atoa te haerea mai o te Tamaiti a te taata nei.” (Mataio 24:37). Te faaite maira te Bibilia e, hou te diluvi, “e ino rahi to te taata o te ao nei, e ua ino anaˈe te mau manaˈo atoa, e te mau opuaraa atoa o te aau i te mau mahana atoa ra”. No reira Iehova i rave ai i teie opuaraa: “E haamou vau i te taata, i hamanihia e au, i nia i te fenua nei.” — Genese 6:5-8.
No nia ia Noa, te taiohia ra i roto i te Hebera 11:7 e: “No te faaroo hoi to Noa, a faaitehia mai ai oia e te Atua i te mau mea aore â i itea maira, e roohia ihora e te mataˈu, i tarai ai i te pahi ia ora to ˈna fetii.” No reira o Noa, ta ˈna vahine, ta ˈna mau tamaiti e ta ˈna mau hunoa vahine i faaora-paatoa-hia ˈi i te diluvi.
Teie râ, aita te toea o te huitaata no taua tau ra i faaroo aˈe i te faaararaa. Ia au i te mau parau a Iesu, i taua mau mahana i mua iho i te diluvi ra, “te amu ra ratou i te maa e te inu ra, te faaipoipo ra e te horoa ra ia faaipoipohia, e tae roa aˈera i te mahana i tomo ai Noa i roto i te pahi; aore roa i ite, e roohia noa ihora ratou e te diluvi, pau roa ˈtura ratou”. — Mataio 24:38, 39.
I te tau o Lota, ua opua aˈera te Atua ia haamou i te feia no Sodoma e no Gomora no to ratou haerea tia ore e te faufau atoa. Teie râ, ua tamau noa ratou i te ora mai te huru ra e eita roa ˈtu ratou e roohia i te hoê aˈe mea: “te amu ra ratou e te inu ra hoi, te hoo atura e te hoo maira, te faaapu ra e te faatia ra i te fare.” Ua faaara aˈera o Lota i ta ˈna na hunoa, no nia i te ati, ‘mai te tahoata ra râ oia i taua na hunoa no ˈna ra’. I te pae hopea, ua haamairi maira Iehova i te auahi e te gopherita mai nia mai te raˈi e ua haamou aˈera ia ratou pauroa. Ua faaroo aˈera o Lota e ta ˈna na tamahine i te faaararaa e ua ora maira ratou. — Luka 17:28, 29; Genese 19:12-17, 24.
Te hoê faaararaa i horoahia i te tau o Iesu
Ua faarue te mau ati Iuda no te tau o Iesu i te Parau a te Atua no te pee atu i ta ratou iho mau peu, e aita aˈera ratou i farii i te Tamaiti a te Atua ei Mesia. Ua opua aˈera te Atua ia faatupu i ta ˈna haavaraa i nia ia ratou e to ratou oire nehenehe roa, o Ierusalema, ma te faaohipa i te mau nuu roma. Ua faaara aˈera o Iesu ia ratou e ua faaite aˈera i ta ˈna mau pǐpǐ nafea ia ape i taua haamouraa ra. Ua parau aˈera oia e:
“E teie nei, ia hiˈo outou i te mea riaria e pau ai ra, i faaite-atea-hia mai e te peropheta ra e Daniela, i te tiaraa i te vahi moˈa ra, (...) E te feia e parahi i Iudea ra, a horo ratou i te mouˈa i reira.” Te parau faahou ra oia e: “Ia hiˈo ra outou ia Ierusalema i te haaatiraahia e te nuu, ua fatata ïa to ˈna pau ia ite mai outou. Te feia i parahi i Iudea ra, a maue i nia i te mouˈa i reira, e to roto i te oire ra, a haere i rapae, e eiaha to te mau vahi atoa ra e tomo i roto i te oire. E anotau tahooraa hoi te reira, e hope ai te mau parau i papaihia ra i te faatupuhia.” (Mataio 24:15, 16; Luka 21:20-22). O te taime mau ïa ia rû, ma te ore roa ˈtu hoi e rave i te taime no te huna i ta ˈna mau maitai materia. Ua horoa atoa ˈtu o Iesu i teie faaararaa: “Eiaha tei nia iho i te fare e pou i raro a rave ai i te taoˈa i roto i to ˈna fare; eiaha hoi tei roto i te aua ra e hoˈi e rave i to ˈna ahu.” — Mataio 24:17, 18.
I te matahiti 66, ei faatupuraa i te parau tohu a Iesu, ua haaatihia aˈera Ierusalema e te mau nuu roma e faaterehia ra e Cestius Gallus. Mea faufau roa na te mau ati Iuda te mau Roma, tei hamani ino i te patu o te hiero, a tia noa ˈi i te vahi moˈa a te mau ati Iuda. Te itehia ra ïa te tapao faaararaa, aita râ e ravea ia horo. Teie râ, ma te manaˈo-ore-hia, ua faahaere taue atura o Cestius Gallus i ta ˈna mau nuu. Ua horo oioi atura te mau kerisetiano i nia i te mau mouˈa. Teie râ, ua faaea noa te rahiraa o te feia no Ierusalema i roto i te oire, e ua haere atoa mai te tahi atu â mau ati Iuda i reira no te mau oroa i te pae faaroo.
I te matahiti 70, a î roa ˈi te oire i te mau ati Iuda tei tae mai no te oroa Pasa, ua hoˈi maira te mau nuu roma e faaterehia ra e te tenerara Titus e te hinaaro mau ra e tahoo, e haaati ia Ierusalema. I te pae hopea, ua vavahi aˈera ratou i te patu haaati o te oire, ua haamou aˈera i te hiero e ua faaore roa aˈera i te oire. Ia au i te taata tuatapapa i te aamu ra o Josèphe, 1100000 taata tei pohe e e 97000 feia i ora mai tei hoohia ˈtu ei tîtî na to Aiphiti e na to te tahi atu â mau fenua. Teie ïa te hete hopea o te feia i ore i faaroo i te faaararaa a Iesu. Area te feia i faarue i te oire, mai ta Iesu i faaue, ua ora ïa ratou.
A faaroo ma te haamarirau ore i te faaararaa i horoahia ia outou
E tupuraa rahi atu â to te parau tohu a Iesu i papaihia i roto i te Mataio pene 24, te Mareko pene 13 e te Luka pene 21. Oia mau, te pahono atoa ra o Iesu i te uiraa ta te mau aposetolo i ui atu ia ˈna no nia i te tapao o to ˈna taeraa mai, taeraa mai ta te Bibilia e faaau atura i nia i te hopea o te hoê faanahonahoraa o te ao taatoa nei (Daniela 2:44; Mataio 24:3, 21). Ua faaite aˈera o Iesu e e tapaohia to ˈna hoˈiraa mai, aore ra to ˈna taeraa mai ite-ore-hia, e te hoê tapao oia hoi te mau tamaˈi, te mau oˈe, te mau aueueraa fenua, te mau maˈi rahi, te tupuraa te ino i te rahi, te hamani-ino-raahia ta ˈna mau pǐpǐ, te ahoaho o te mau nunaa e te tarapaperaa o te aau taata i te mataˈu, e te manaˈoraa i te mau mea e fatata i te tupu i te ao nei. — Mataio 24:7, 8, 12; Luka 21:10, 11, 25, 26.
E nehenehe anei e ore e farii e ua ite te ui e ora nei mai te Tamaˈi rahi Matamua maira, i te matamehai no te pohe i te tupuraa mai i te rahi? Ia nehenehe te mau taata ia taa maite i te auraa o teie mau mea atoa, ua tohu mai o Iesu i teie parau: “E e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” (Mataio 24:14). Te poro nei te mau Ite no Iehova, ma te itoito rahi, i teie parau apî maitai o te Basileia i roto hau atu i te 200 fenua, na roto fatata e 200 reo taa ê; te faaara nei ratou i to ratou taata-tupu no nia i te faatupuraa o te haavaraa a te Atua e fatata roa maira. No nia i te feia e ite mai i te mau matamehai no te pohe haamatahia e te Tamaˈi rahi Matamua, ua haapapu aˈera o Iesu e: “Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, E ore e mou teie nei ui e hope ai teie nei mau mea atoa i te tupu.” — Mataio 24:34.
No te haapao maitai atu i te faaararaa a Iesu, eiaha e maue ê atu i nia i te mau mouˈa i te pae tino nei aore ra i te tahi atu vahi o te fenua nei. Eiaha, e tia râ ia fariu atu i nia i te Atua mau ra o Iehova, e ia haapii eaha râ te mau opuaraa ta ˈna i rave no te faaora i te taata. E nehenehe outou e na reira ma te farerei atu i te feia e horoa nei i teie faaararaa, oia hoi te mau Ite no Iehova, ma te farii i te haapiiraa bibilia e o ratou, e ma te amui atu i roto ia ratou.
Mai te peu e ua faaroo fatata ahuru tausani Tapone, ma te rû, i te hoê faaararaa ia ape ratou i te haamouraa na roto i te tutuharaa auahi a te hoê mouˈa auahi, auê ïa i te mea faahiahia roa ˈˈe no tatou ia ohipa tatou ma te haamarirau ore, i teie nei anotau hopea, e ia paruruhia tatou e Iehova ia tae mai te haamouraa i nia i te ao taatoa nei!
[Hohoˈa i te api 10]
Na roto i te faarooraa ˈtu i te mau faaararaa i horoahia ˈtu ia ratou, ua ora mai o Lota e ta ˈna na tamahine
i te haamouraa.