Te hoê pare o Babela no teie nei tau?
UA riro te Pare o Babela i tahito ra ei taipe no te arepurepuraa e te amahamaharaa. Inaha, tei to ˈna hamaniraahia to te Atua faaarepurepuraa i te mau reo a 4 000 matahiti i teie nei. No te aha râ? No te mea te patoi ra te mau taata ia ˈna. Ma te hinaaro ore e faaroo atu ia ˈna, ua pûpû ratou i to ratou ora no te titau i te mau opuaraa faaotihia e te mau taata hara. No reira te Atua i haapurara ˈi ia ratou. — Genese 11:1-9.
Ua taa ê rahi anei tei tupu i Assise? Ua tahoê-mau-hia anei te mau taata e vai ra i reira? Ua faateitei mau anei te mau upoo faatere haapaoraa o te hau atu i te piti milia taata, i te hau i roto i te ao taatoa nei?
Ua itehia anei te tahoêraa i reira?
Tau mahana noa na mua ˈˈe i te farereiraa, ua parau te pâpa e: “O te tupu mai i Assise, eita ïa e riro ei amuiraa o te mau haapaoraa.” Ua parau faahou oia e: “Eita e nehenehe e pure ma te tahoê, oia hoi, e faatupu i te hoê pure tahoê, e nehenehe râ tatou e amui mai i reira a pure ai vetahi.”
Na roto i teie mau parau, te faaite ra te pâpa e e tairuru mai te feia i roto i taua mahana pureraa no te hau ra no te pure eiaha râ no te pure ma te tahoê. Ua parau te tahi mau taata e te hinaaro ra oia e ape i te apiti atu i roto i te pure amui eiaha te mau katolika ia pari ia ˈna e te anoi ra oia i te mau tiaturiraa taa ê i te pae faaroo.
Ua faaite mai te pâpa e te reira iho â ta ˈna e haapeapea ra i roto i ta ˈna oreroraa parau fariiraa ta ˈna i vauvau atu i mua i te mau upoo faatere haapaoraa, i te poipoi iho o taua mahana pureraa ra. Ua parau oia ma te papu maitai e: “E ore te mea e ua tae mai tatou i o nei, e au e te hinaaro nei tatou e imi i te hoê tahoêraa o te mau haapaoraa, e e faatupu i te hoê paraparauraa i nia i ta tatou mau tiaturiraa i te pae faaroo. E ere atoa te auraa e e nehenehe te mau haapaoraa e tahoêhia i roto i te hoê ohipa no te fenua nei o te riro ei mea teimaha roa no ratou paatoa.”
No reira ˈtura ïa, i Assise, eita e tutavahia i te horoi i te mau taa-ê-raa e rave rahi e vai ra i rotopu i te mau haapiiraa a te mau haapaoraa i farerei i reira. Eita roa ˈtu ïa te tahoêraa o te mau haapaoraa e noaahia. Eita roa ˈtu e faaorehia te arepurepuraa o te mau ‘reo o te mau haapaoraa’. I te mea mau, te faahohoˈa ra teie tupuraa ma te maere mau i tei farereihia e te feia patu i te pare o Babela i tahito ra.
Te ite-maite-hia ra te amahamaharaa i te pae faaroo i roto e rave rahi mau tiaturiraa. Ei hiˈoraa, eita te mau bouddhistes e tiaturi i te hoê Atua ora mau. Te haapii ra ratou e, te tapao hopea roa o te taata, te tapaeraa ïa i te nirvâna, te hoê huru hau teitei roa auaa te haapoheraa i te hinaaro miimii. Te tiaturi nei te mau hindous i te mau milioni atua e i te hoê faaohuraa tamau noa o te réincarnation (ei hiˈoraa te riroraa mai te hoê taata pohe ei animala e aore ra ei taata apî) o te nehenehe e tapae atu i te nirvâna. Te tiaturi nei te mau katolika, te mau orthodoxes e te mau porotetani i te Toru tahi. Area, ia au i te mau mahometa, o Allah te Atua hoê roa. Aita ta ˈna e tamaiti e o Mahometa ta ˈna peropheta. E haamori te mau ati Iuda i te hoê Atua hoê roa, eita râ ratou e farii ia Iesu ei Mesia. Te haapii ra te mau haapaoraa no Afirika e e varua to te mau tiare, te mau animala e te mau taoˈa oraora ore. Area te mau Amérindiens, te haamori ra ïa ratou i te mau puai o te natura.
No te hoê hau mau, e titauhia ia taatihia, ia tahoêhia te mau nunaa taa ê i nia i te hoê â niu. Inaha, no te mea hoi ua amahamaha roa te mau haapaoraa i farerei i Assise, aita roa ˈtu to ratou mau tia i nehenehe aˈe e faaau ia ratou no te hoê pure amui! Eita roa ˈtu ïa te Atua e nehenehe e farii i te mau tiaturiraa taa ê roa no te mea, mai ta te aposetolo Paulo i papai, “E ere hoi te Atua i te tumu no te anoi noa, no te hau râ”. — Korinetia 1, 14:33.
E faaroo mai anei te Atua i teie huru pure?
Nafea râ te Atua mau, tei Poiete i te raˈi e te fenua, e nehenehe ai e farii mai i te mau pure a te mau upoo faatere haapaoraa o te ore roa ˈtu e hinaaro e ohipa no te tahoêraa mau? I roto i ta ˈna ra Parau i faauruahia, te aˈo ra hoi o ˈna i te feia haamori mau e “ei parau hoê ta [ratou] atoa na, e eiaha ia amahamaha i roto ia [ratou]: ia ite maite râ [ratou] ma te aau hoê, e te manaˈo hoê”. — Korinetia 1, 1:10.
Mai te peu e faaroo te Atua i teie mau haapaoraa tei amahamaha roa, e faahapa ïa o ˈna ia ˈna iho. E farii ïa o ˈna i te mea ta ˈna e haava noa ra: te amahamaharaa. Eita râ te Atua parau mau e nehenehe e riro ei Atua haerea piti. Eita roa ˈtu o ˈna e faahaavare i ta ˈna iho Parau, no te mea hoi oia “te Atua (...) [o] te ore e tia ia haavare”. (Tito 1:2.) No reira oia e ore ai e farii i te mau pure e faaotihia e te mau melo o te mau haapaoraa tei amahamaha roa mai teie te huru.
Mai ta te Bibilia e faaite papu maira, e farii noa te Atua i te hoê noa haamoriraa: te haamoriraa e au maite i to ˈna hinaaro. Ua parau o Iesu e: “E ore te feia e parau mai ia ˈu ra e, E te Fatu, e te Fatu, e hope paatoa i te tae i te basileia ra o te ao, o te taata râ i haapao i te hinaaro o tau Metua i te ao ra.” Ua haapapu aˈera o Iesu e e “titau” te Atua, oia hoi e farii e e faaroo mai oia, i te feia e te feia anaˈe e haamori ia ˈna “ma te varua e te parau mau”, oia hoi o te haapao i ta ˈna Parau e te faaroo i ta ˈna mau faaueraa. Eita te Atua e farii i te mau haapaoraa o te ore e haapao i to ˈna hinaaro, mai ia ˈna i ore e farii i te feia i patu i te Pare o Babela ra, o ratou hoi tei ore atoa i faatupu i ta ˈna opuaraa. Oia mau, e faarue oia ia ratou. Oia atoa, ua parau o Iesu i te feia e haapao noa i to ratou iho hinaaro eiaha râ i to te Atua e: “E haere ê atu outou, e te feia rave parau ino.” — Mataio 7:21-23; Ioane 4:23, 24.
Inaha, tei roto te mau melo o te mau haapaoraa tei farerei i Assise i te hoê tupuraa i te pae varua taa ê roa i te tupuraa ta te Atua e titau ra i te feia haamori mau. Maoti te tahoêraa i roto i te hoê â manaˈo e te hoê â feruriraa, te amahamaha ra ratou mai te feia i patu i te Pare o Babela ra.
Ia hiˈopoa tatou i te Aamu o te taata nei, e taa maitai atu â tatou no te aha te Atua e ore ai e farii i te mau pure a te mau melo o teie pare o Babela, oia hoi te mau haapaoraa. Eaha ta te Aamu e faaite maira no nia i teie mau haapaoraa?
[Hohoˈa i te api 6]
Hiero babulonia mai te pare ra te hohoˈa.