Te haamaruaraa tamarii: te hoê tumu no te amahamaha
E HIA mau haamaruaraa tamarii te faatupuhia — ma te faatiahia e te ture aore ra eita — i te mau matahiti atoa i roto i te ao nei? Ia au i te buka ra Te haamaruaraa tamarii (beretane), ma te feaa ore “fatata hoê â faito e te mau taata paari o te pohe nei”, oia hoi fatata e 45 milioni. Te manaˈo nei râ te Amuitahiraa o te mau nunaa no te tabula faataimeraa i te fanauraa e te raeahia nei i te faito e 55 milioni!
O te Hau rusia te fenua matamua tei faatia i te haamaruaraa tamarii i te matahiti 1920 ra. Ia au i te hoê parau aore i haamanahia, fatata e pae milioni haamaruaraa tamarii te faatupuhia i reira i te mau matahiti atoa. I te fenua Tinito, ia au i te faatereraa i te pae Oraora-maitai-raa, fatata e iva milioni haamaruaraa tamarii te faaitehia — o te hoê ïa vahine hapû i nia i te toru. Te taiohia ra hau atu i te piti milioni haamaruaraa tamarii i te matahiti hoê i Tapone, hau atu i te hoê milioni e te afa i te Fenua marite, e fatata e 250 000 i Beretane.
I roto i te mau fenua katolika mai ia Paniola e ia Irelane, eita te ture e faatia i te haamaruaraa tamarii. Noa ˈtu râ, i te mau matahiti atoa, tau ahuru tausani vahine teie e haamarua nei i te tamarii. Nafea râ ratou e faatupu ai i te reira? Te vai ra iho â ïa te mau fare maˈi o te faatupu nei i te mau haamaruaraa tamarii ma te faatia-ore-hia e te ture. Te haere noa nei râ te rahiraa o te mau vahine i roto i te hoê fenua e faatia i te haamaruaraa tamarii, i Beretane iho â râ.
Parau mau, aita te mau haamaruaraa tamarii i faatupuhia no te mea e nehenehe te tamarii e fanauhia mai e te hoê hapepa i te pae tino aore ra i te pae feruriraa, aore ra no te mea ua hapû te vahine no to ˈna haruraahia aore ra no te hoê taatiraa e te fetii. I Beretane, te faaite maira te mau tapao e e 2 noa i nia i te hanere o te mau haamaruaraa tamarii te faatupuhia no teie mau tumu. No te aha râ hoi te reira e rahi roa ˈi? E piti ïa na tumu rahi.
Te mau tumu parau rahi
I te tau tahito, aita te fifi no te faataimeraa i te fanauraa. Mea au na te mau opu fetii e te mau nunaa ia rahi noa ˈtu ratou, e mea varavara te mau tumu no te mau vahine no te taotia i te numera o ta ratou mau tamarii. E mea tia ore te mau haamaruaraa tamarii atoa i te ture e mea pinepine te reira i te tupu no te faaturi e aore ra te taiata.
I to tatou nei râ mahana, te faaitoito nei te tahi mau faatereraa i te haamaruaraa tamarii. I roto i te mau fenua te vai ra te haamataˈuraa o te tupuraa i te rahi o te huiraatira, e tauturu te reira ia faaiti i te faito o te mau fanauraa.
Noa ˈtu e aita teie haamataˈuraa i roto i te rahiraa o te mau fenua no te pae tooa o te râ ma, te tapao nei ratou i te hoê maraaraa tamau o te mau haamaruaraa tamarii. No te aha râ? “Mai te peu e tiaturi tatou i te tiamâraa o te vahine”, ta te hoê ïa vahine, e tia oia no te hoê pupu faaroo no New York e turu nei i te haamaruaraa tamarii, e haapapu nei, “e tia atoa ia tatou ia tiaturi e e tiaraa to te mau vahine no te faatupu i ta ratou iho mau maitiraa i te pae morale”.
Teie râ, ia hapû te hoê vahine, e tiaraa otia ore anei to ˈna no te faarue i ta ˈna hopoia ei metua vahine, no te haamarua i ta ˈna tamarii? E nehenehe anei e farii i teie faaotiraa? Teie te uiraa e vai ra i roto i te mârôraa i rotopu i te feia e turu ra e te feia e patoi ra i te haamaruaraa tamarii. Eaha te tia ia pahono?
I te pae rahi, o te hoê ïa tumu parau niuhia i nia i te auraa o te mau parau. Eaha mau na te ora? Afea te reira e haamata ˈi? E tiaraa anei to te hoê aiû i roto i te opu i te pae haavaraa?
Afea te ora e haamata ˈi?
I te taime e taai atu ai na 23 chromosomes o te huero o te tane i to te vahine, hoê â hoi faito chromosomes to te reira, ua opuahia ïa te hoê taata ora apî. I te reira iho taime, ua faataa-roa-hia ïa te melo e te tahi atu â mau huru taa ê o te taata. Hoê noa tauiraa te itehia, na te tupuraa i te rahi o te aiû i roto i na avae e iva o te hapûraa ïa e faatupu i te reira. “E mea tano i te pae hiˈopoaraa tino ia parau e i te hoê taime i roto i to outou oraraa e cellule otahi noa outou”, ta te taote ra o John Willke ïa i papai. Te auraa anei te reira e e haamata te ora i te taime a tupu ai te taairaa? E rave rahi o te haapapu nei i te reira. No ratou, e au te haamaruaraa tamarii, noa ˈtu eaha te taime e faatupuhia ˈi te reira, i te hoê taparahiraa taata.
Te parau nei te tahi e ‘e haamata noa te ora fatata e 20 hebedoma i muri aˈe i te taairaa matamua’. No te aha ratou e manaˈo ai mai te reira? No te mea tei te reira mau mahana te metua vahine e haamata ˈi i te ite i ta ˈna aiû ia hauti oia, tupuraa te piihia i te tahi taime te “oraora mai”. E oraora mai te aiû mai te 20raa o te hebedoma, e i roto i te tahi mau fenua, te faatupuhia ra te mau haamaruaraa tamarii tae roa i te 24raa o te hebedoma o te hapûraa. Mai te reira anei mau mahana e parauhia ˈi e tiaraa to te aiû i te pae haavaraa?
I Beretane, eita te ture e ite i te aiû i roto i te opu ei taata ora. Eita roa te hoê haamaruaraa tamarii e parauhia e taparahiraa tamarii i te pae haavaraa. Ia faura anaˈe râ te aiû i rapae i te opu o to ˈna metua vahine, noa ˈtu e te vai noa râ te taura pito, e parauhia ïa e taparahiraa taata ia haapohehia oia; e tiaraa to te tamarii i te pae haavaraa i te reira taime. I reira ra, e haamata ïa te ora i te fanauraa.
Te reira atoa te manaˈo o te mau ati Iuda, mai ta te orometua ati iuda rahi no Beretane i parau. Ia au i to ˈna manaˈo, e “haamata noa [te ora] i te fanauraa”. Te parau faahou nei oia e: “Eita matou e manaˈo e e taparahiraa taata te haapoheraa i te hoê aiû i roto i te opu.” Eaha râ ïa te fœtus, te aiû o te tupu ra i roto i te vairaa tamarii? I roto i te buka ra Taatiraa i roto i te faaipoiporaa, faataimeraa i te fanauraa e haamaruaraa tamarii i roto i te ture ati Iuda (beretane), te pahono ra te orometua ati iuda o David Feldman, no New York e: “E taata ite-ore-hia te fœtus, e taata no a muri aˈe, o te hoê o te mau ‘ohipa huna a te Atua’.”
Te hoê taa-ê-raa o te mau manaˈo
Mea ohie roa ia parau, ia au i teie mau manaˈo e, e nehenehe te haamaruaraa tamarii e fariihia i te pae haapaoraa. E ere te reira te manaˈo o te mau haapaoraa atoa. E hiˈo anaˈe, ei hiˈoraa, i te manaˈo o te Ekalesia katolika.
I te matahiti 1869, ua faaoti aˈera te pâpa Pie IX e ia faaohipa te hoê taata i te haamaruaraa tamarii, noa ˈtu eaha te taime, e faautuahia oia i te tiavaruraa. I te matahiti 1951, ua haapapu faahou aˈera te pâpa Pie XII i taua manaˈo ra i te na ôraa e: “No o roa mai te tiaraa no te ora o te mau taata atoa, e tae roa atoa i te aiû i roto i te opu o to ˈna metua vahine, i te Atua ra, eiaha râ i to ˈna na metua ra.” I Kenya, i te matahiti 1985, ua parau aˈera o Ioane-Paulo II ma te feaa ore e: “E mea ino mau te mau ohipa o te patoi i te ora, mai te faataimeraa i te fanauraa e te haamaruaraa tamarii.”
Teie râ, e rave rahi mau katolika teie e manaˈo nei e e mea tahito teie huru feruriraa e e tia ia hiˈopoa faahou i te reira. No reira, ua amahamaha te Ekalesia i nia i teie tumu parau, e e haapapuraa te mau tupuraa i mua nei no te reira.
Manaˈo feaapiti i roto i te Ekalesia katolika
Te turu nei te karatino Bernardin, peretiteni no te Tomite epikopo marite no te paruru i te ora, e e mea tia ore roa te haamaruaraa tamarii i te pae morale e oia atoa e faahepo te tiaraa haamanahia o te Ekalesia i te mau katolika atoa. I to ˈna ra pae, ua papai o James Burtchaell, taata katolika haapii i te tuatapaparaa i te parau no te Atua i te Haapiiraa teitei marite Notre-Dame, i te mau parau i mua nei i te matahiti 1982 ra: “Te haapapu roa nei au: e taparahi taata te haamaruaraa tamarii, te taparahiraa ïa i te hoê aiû.” Teie râ hoi, e maha matahiti i muri aˈe, ua faaitoito maite te perepitero ra o Richard McBrien, peretiteni no te pae tuatapaparaa i te parau no te Atua no taua ihora haapiiraa teitei, i te haapapu e e ere te patoiraa i te haamaruaraa tamarii i te hoê haapiiraa tumu faataa-maite-hia e te Ekalesiaa. Ia au i to ˈna manaˈo, eita e nehenehe e tiavaru i te mau katolika o te turu i te haamaruaraa tamarii, e parau noa râ ia ratou e taata haapao ore.
Ma te faaohipa i teie feaaraa i faatupuhia e te mau amahamaharaa e faataa ê nei i te mau upoo faatere haapaoraa, e rave rahi mau katolika tuiroo te faaite hua nei e te farii nei ratou i te haamaruaraa tamarii. I te Fenua marite, te vai ra i roto ia ratou te tahi mau perepitero e e rave rahi mau paretenia, e te vai ra i roto ia ratou tei turu i te hoê parau faahapahia o te farii nei i te haamaruaraa tamarii, no reira ratou i haamataˈuhia ˈi e e tiavaruhia ratou i to ratou toroa.
Na nia ˈˈe, te faatupu nei te feia faaterehia e te Ekalesia i teie nei, i te hoê pupu puai o te aro nei ma te itoito no te turu i te haamaruaraa tamarii. “Tei te pae vau o te feia faaroo katolika”, ta Eleanor Smeal, peretiteni o te NOW (faanahoraa o te fenua iho no te mau vahine), ïa i parau i roto i te hoê haaputuputuraa faanahohia i Washington no te turu i te haamaruaraa tamarii. I taua mahana ra, ia au i te New York Times, ua ata oia i to ˈna parauraahia e e nehenehe oia e tiavaruhia e te Ekalesia katolika no to ˈna tururaa i te tiaraa ia haamarua i te tamarii.
Te fifi noa ˈturâ te Ekalesia no te faaore i teie feaaraa o te faatupu i te amahamaha i rotopu i ta ˈna feia faaroo.
Te atâataraa o te mau haamaruaraa tamarii tei ore i faatiahia e te ture
No te mau huru faatereraa atoa, te faaotiraa i te mau ture, o te hoê ïa ohipa te reira, te tamataraa râ i te haafaatura i te hoê ture i nia i te haamaruaraa tamarii, noa ˈtu e mea na roto i te mau manaˈo maitai roa, o te hoê ïa ohipa taa ê. Oia mau, te hauti nei te hoê ture mai teie i te oraraa tataitahi o te huiraatira. Inaha, e nehenehe te hoê taata i roto i te oto rahi e rave i te mau haerea manaˈo-ore-hia.
Mai te peu e noaa i te hoê pupu puai o te patoi i te haamaruaraa tamarii ia ore te faatereraa e haamana i teie ohipa e aore ra ia faaore te faatereraa i te hoê ture e vai aˈena ra, eaha ïa te faahopearaa? E faaore anei te reira i te mau fifi atoa? “E noaa iho â i te hoê vahine te ravea [no te haamarua i ta ˈna tamarii], noa ˈtu e, i te tahi taime, e nehenehe oia e pohe”, ta te vahine ra o Marilyn Waring, tia mana faatere no Niu-Zelani e turu nei i te haamaruaraa tamarii, i faataa, “e eita roa te feia politita e te ture e nehenehe e haafifi ia ˈna”. Teie te hoê manaˈo puai o te aratai i te feia turu i te haamaruaraa tamarii ia ui i teie uiraa: ‘Eaha ïa te mea maitai aˈe?’
I roto i te mau fenua e faatiahia te haamaruaraa tamarii e te ture, te faatupuhia ra te reira i raro aˈe i te hoê hiˈopoaraa etaeta a te mau taote, te pohe noa nei râ te tahi. I te tahi aˈe pae, te faahopearaa o te mau haamaruaraa tamarii tei ore i faatiahia e te ture, “tei rave-huna-hia”, o te hoê ïa faito pohe riaria mau, no te mea e faatupu-pinepine-hia te reira e te feia aravihi ore e i roto i te mau tupuraa mâ ore. I Bangladesh, ei hiˈoraa, te manaˈohia ra e 12 000 vahine te pohe nei i te mau matahiti atoa no te haamaruaraa tamarii i ravehia i roto i teie mau huru tupuraa.
Teie râ, te vai ra te tahi atu â ohipa te tia ia haapaohia: Eaha te mau manaˈo hohonu o te mau taote e te mau utuutu maˈi o tei titauhia no te faatupu i te mau haamaruaraa tamarii e rave rahi? I te pae o te tino, te feruriraa e te manaˈo hohonu, eaha te faahopearaa o te haamaruaraa tamarii i nia i te metua vahine — e te metua tane — no a muri aˈe? O ta tatou ïa e hiˈopoa i roto i te tumu parau i mua nei.
[Nota i raro i te api]
a Te hoê “haapiiraa tumu faataa-maite-hia”, te hoê ïa haapiiraa papu maitai e te haapararehia ei mea papu maitai e te Ekalesia katolika i raro aˈe i te faatereraa a te pâpa.
[Tumu parau tarenihia i te api 21]
Te tahi atu â mau piiraa
Te faateitei nei te feia turu i te haamaruaraa tamarii i “te tiamâraa no te maiti” area te parau nei to ratou feia patoi e e faatura ratou i te ora. I roto i teie mau tumu parau, no te haamaramarama maitai, e parau-noa-hia “turu i te haamaruaraa tamarii” e “patoi i te haamaruaraa tamarii”.
[Hohoˈa i te api 21]
E rave rahi te parau nei e: ‘Te tiaturi nei matou e e tiaraa to te mau vahine no te rave i ta ratou iho maitiraa i te pae morale.’
[Faaiteraa i te tumu]
H. Armstrong Roberts
[Hohoˈa i te api 23]
E rave rahi mau vahine te faaite maitai nei e te patoi nei ratou i te haamaruaraa tamarii.
[Faaiteraa i te tumu]
H. Armstrong Roberts