VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g86 8/12 api 16-19
  • Te ati rahi o te mau hohoˈa faufau: te hoê haamataˈuraa mau!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te ati rahi o te mau hohoˈa faufau: te hoê haamataˈuraa mau!
  • A ara mai na! 1986
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E mea atâata aore ra e mea maitai?
  • ‘E to matou tiaraa?’
  • A paruru i ta outou tamarii i te hohoˈa faufau
    Tauturu no te utuafare
  • Hohoˈa faufau: Mea ino anei aore ra aita?
    Te Pare Tiairaa: Hohoˈa faufau: Mea ino anei aore ra aita?
  • Te ati rahi o te mau hohoˈa faufau: a ape atu i te reira!
    A ara mai na! 1986
  • Te mataitairaa i te hohoˈa faufau
    A ara mai na! 2013
Ite hau atu â
A ara mai na! 1986
g86 8/12 api 16-19

Te ati rahi o te mau hohoˈa faufau: te hoê haamataˈuraa mau!

TE vai ra i roto i te tabula i raro aˈe mai te hoê faahiˈoraa i nia i te mau hohoˈa faufau no teie nei tau. Te huru ê ra anei outou? te inoino ra anei? Inaha hoi, no roto mai teie mau reni i te mau buka e faataa mǎrû nei i te mau mea e vai ra i roto i te mau buka faufau e hoohia ra i teie nei. Noa ˈtu â ïa e ua rave te mau buka e faahitihia nei i te mau parau ta ratou i manaˈo e e au noa i te feia taio, ua tia râ ia A ara mai na! ia taui i te tahi mau parau no te faatura i ta ˈna feia taio.

Mai te peu e manaˈo outou e ‘no te mea ua vai noa na te mau hohoˈa faufau eita ˈtura ïa e tia ia ara ˈtu i te reira’, no te mea ïa aita roa ˈtu outou e ite ra i te tauiraa rahi roa tei tupu aita i maoro aˈenei i roto i te ohipa o te mau hohoˈa faufau. Aita te reira i faaite faahou noa mai i te feia ahu ore aore ra i te mau taatiraa pae tino, te hoê atoa râ hohoraraa hairiiri o te mau mea faufau, o te mau peu tia ore e o te mau ohipa taehae; te mau hohoˈa haruraa tane-vahine e te haruraa mahu, te mau peu mai te taatiraa vahine e vahine, te peu mahu, te taatiraa ma te vaha, te taatiraa ma te ohure, te mau hautiraa faufau, te taatiraa fetii, te taatiraa e te animala, te hamani-ino-raa, te tâpûpûraa i te tino o te taata e te taparahi taata — o te faaohipa pinepine i te mau tamarii apî. E mea faufaa ia haamanaˈo maite i te reira ia parauhia mai e e ere te mau hohoˈa faufau i te mea ino e eita atoa i te hoê haamataˈuraa.

E mea atâata aore ra e mea maitai?

E piti atoa ra manaˈo rahi no nia i te mau faahopearaa o te mau hohoˈa faufau. Teie te matamua: e mea maitai te mau hohoˈa faufau no te hoê catharsis, aore ra “faatiamâraa”. Eita oia e faaino i te feia au noa, e e riro atoa râ ei haamâharaa i te hinaaro atâata ore no te feia huru taehae rii i te pae taatiraa. No reira ˈtura ïa, e mea ino ore oia, e i te tahi taime e mea maitai. Parau mau, te faˈi nei te feia e turu ra i teie manaˈo tumu ore e e faahopearaa iho â to te mau mea ta tatou e taio ra aore e mataitai ra. Teie râ, te parau hua nei ratou e eita e nehenehe e haapapu e te vai ra te hoê taairaa i rotopu i te mau hohoˈa faufau e te ohipa haru vahine aore ra te tahi atu mau huru haavîraa.

Te haapapu maite nei râ te tahi atu mau taata e te vai ra iho â teie taairaa. E mau taata tei ite i teie mau ohipa teie e parau nei, o te faaruru nei i te mau faahopearaa ino o te mau hohoˈa faufau. No ratou, e mea haavarevare te mau haapapuraa e rave rahi a te feia e titau ra i te mau ‘haapapuraa aivanaa’ no te haapapu i teie taairaa, e te faarue hua nei ratou i te reira. Te turu nei ratou i te piti o te manaˈo, oia hoi ua hema iho â te mau taata e te hema noa nei â i te mau peu faataahia e te mau hohoˈa faufau.

I roto i te hoê rata papaihia i te New York Times, ua faahiti te taata tauturu i te nenei i te Police Times i te mau tupuraa te horoa i te mau mutoi te haapapuraa e “te tauturu nei te mau hohoˈa faufau ia tupu te hoê huru morale e totiale e faaohie i te peu haru vahine e te faaohipa-tia-ore-raa i te taatiraa”. Inaha, teie te tahi:

● “Ua faaite mai o William Marshall tei titorotoro i te tahi feia haru vahine tapeahia i roto i te mau fare tapearaa i Canada e, ‘e nehenehe te mau manaˈo huru ê e te faufau e aratai atu i te ohipa ino’. I nia i te 18 taata haru vahine ta ˈna i farerei, 10 tei faˈi e na te mau hohoˈa faufau i aratai ia ratou ia faahepo i te mau vahine ia rave i te taatiraa pae tino e ratou.”

● “Ia au (...) [i te] taata opua i te taatiraa no te feia faaea i Phœnix (Marite) no te paruru i te mau peu, ‘ua faaite mai te mau mutoi no te pae no te mau peu e e 77 i nia i te hanere o te feia haru tamarii tamaroa e 87 i nia i te hanere o te feia haru tamarii tamahine tei faˈi e ua pee atu ratou i te haerea i te pae tino faataahia e te mau hohoˈa faufau’.”

● “I muri aˈe i to ratou titorotororaa no nia hau atu i te 40 haruraa tamarii, ua haapapu te mau piha o te mutoi no Los Angeles e (...) ua iteahia mai te mau hohoˈa faufau i roto i te mau tupuraa atoa.”

● Te faaohipahia nei te mau hohoˈa faufau o te mau taata paari e o te mau tamarii (...) no te aratô i te mau taurearea ia faatupu i te mau taatiraa pae tino. I roto i te hoê tupuraa taa ê, ua haapapu mai te hoê tamahine iti e 6 matahiti e ua faaohipa to ˈna metua tane i te hohoˈa faufau no te faahema ia ˈna.”

Na nia ˈˈe, ia au i te New York Times no te 14 no me 1986, ua parau te Tomite faauehia e te faatere hau marite i te pae Haavaraa ia hiˈopoa i te fifi no te mau hohoˈa faufau, i te pae hopea o te hoê titorotororaa hoê matahiti te maororaa “e te haamaramarama nei te faaohipa-pinepine-raa i te mau hohoˈa faufau, no nia i te hoê pae o te numera teitei o te mau ohipa haavî e te haruraa pae tino ravehia i roto i te huiraatira”.

Parau mau, te patoi nei vetahi i teie parau, te faˈi atoa nei râ ratou e e mea titauhia ia faaore i te peu uˈana rave-noa-hia e te amuiraa i te mau tamarii i roto i te ohipa hohoˈa faufau, ma te faˈi i roto ia ratou iho e e ere te reira i te mea maitai. E mea huru papu e e faahopearaa ta te hoê taata e taio e e mataitai i nia iho i to ˈna mau manaˈo e ta ˈna mau raveraa.

Noa ˈtu â ïa e te horoa mai nei vetahi i te mau haapapuraa haavarevare no nia i teie mea, teie râ te mea papu maitai: ua ite maite te feia hamani hohoˈa faufau no te aha ratou e hamani ai i te mau buka faufau e ua ite maite ta ratou feia hoo no te aha ratou e hoo mai ai i te reira. Ta ratou titauraa, e te faˈi maite nei te feia hamani hohoˈa faufau i te reira, te faatupuraa ïa i te hinaaro i te pae tino. Eita e tia ia tuu atu, ma te haama ore, i te hopoia o te mau faahopearaa i nia noa i te feia e hoo maira, mai te faanavenaveraa i te melo taatiraa aore ra te mau ohipa ino roa ˈtu â. Na roto noa i to ˈna iho huru, e faaino teie taoˈa i te taata hoo mai. Hoê â inoraa te reira e te raau taero, e tia i te feia hamani ra i te reira ia faahapahia mai te feia e hoo huna ra i te mau raau taero.

‘E to matou tiaraa?’

I teie nei râ, te mataˈu nei vetahi ia hautihia te tiaraa o te taata tataitahi no te fatu, te taio e te mataitai i ta ˈna e hinaaro i roto i to ˈna iho utuafare, e no te hamani e te haaparare i te mau buka aore ra te mau hohoˈa taviri ta ˈna e hinaaro. Te mataˈu nei ratou ia ore te pae no te hiˈopoaraa ia faaohipa maitai i to ratou mana.

Parau mau, e mau haapeapearaa niuhia teie. A feruri na râ: noa ˈtu e ua haapapuhia te tiamâraa i te pae faaiteraa manaˈo, aita râ e tiaraa to tatou no te parau aore ra no te haaparare i te mau parau faaino aore ra no te haaparare i te hoê haavare o te nehenehe e haafifi i te oraraa e te ora o vetahi. Aita hoê aˈe faatereraa taata i faatia i te tiamâraa no te mau mea atoa. E tia i te taata tataitahi ia faatura i te mau tiaraa e te mau tiamâraa o vetahi.

Te haamoe nei te feia e ore e faahapa i te hoê taata e faaamu ia ˈna iho i te mau hohoˈa faufau i to ˈna iho fare ia ore noa râ oia ia faaohipa i te reira no te hamani ino ia vetahi, i te hoê tuhaa faufaa roa o te mau tiaraa o te taata nei. Te faaohipa nei vetahi i te mau hohoˈa faufau no te aratô i te mau tamarii ia rave i te taatiraa fetii e te tahi atu â mau peu ino i te pae taatiraa. I te tahi aˈe pae, e mea pinepine te mau taata paari e te mau tamarii apî te patahia to ratou hohoˈa i te faahepohia ia apiti atu i roto i te hamaniraa i te mau hohoˈa faufau. I reira ra, e nehenehe anei e huna e te hamani ino ra te ohipa o te mau hohoˈa faufau, ia ratou noa ˈˈe?

I te tahi aˈe pae, eaha te nehenehe e parau no nia i te mau mauiui faatupuhia i nia i tei taamuamuhia, tei tâpûpûhia e tei faahepohia i te mau taatiraa pae tino mauiui mau e te tia ore roa no te hamani i te mau hohoˈa faufau? Eaha te nehenehe e parau no nia i te mau tamarii te faaohipahia ra i roto i te mau amuiraa mahu no te ao taatoa nei? “E mea faufau roa!” o ta outou paha ïa e manaˈo. Eaha atura ïa te nehenehe e parau no nia i to ratou tiaraa? Te reira anei te tia ia aufauhia no te vaiiho ia vetahi i to ratou tiaraa no te “fanaˈo” i te mau hohoˈa faufau? Te reira anei te faaohiparaa i te ture ra ‘te mau mea atoa ta outou i hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou’? — Mataio 7:12.

I teie nei râ, no te rahiraa, e ere te hiˈopoaraa te ravea ei arairaa i teie fifi. Na mua roa, e tia ia faataa i te mea faufau aore ra eita, ia hinaarohia e horo i te feia hamani hohoˈa faufau. Inaha, aita roa ˈˈe te mau tiribuna atoa i manuïa.

Noa ˈtu râ, e mea maramarama maitai e te haamataˈuhia ra outou e to outou utuafare e te ati rahi no te mau hohoˈa faufau. E au e te manuïa ore nei te mutoi, te mau taatiraa patoi i te mau hohoˈa faufau, te mau douaniers e te feia hiˈopoa, no te tapea aore ra no te faaore i te tupuraa o te mau hohoˈa faufau i te rahi. Aita roa anei e ravea to te feia e ite maite nei i teie fifi no te paruru i te feia e herehia e ratou?

[Tumu parau tarenihia i te api 16]

“Ua haru e toru na taata: te hoê vahine, te hoê potii ahuru ma piti matahiti, e te hoê vahine paari. Ua taparahi teie mau taata ia ratou ma te taehae, ma te tue atu ia ratou i nia i te mata, i te upoo e te tino. Ia ore anaˈe te vahine ta ratou i haru e ite faahou i te haapaoraa, e rave atu ratou e hamani ino e e taparahi faahou atu ai.”

‘Te mau vahine tahaa noa, tei hamani-ino-hia te tino e tei taamuhia te upoo i raro i nia i te mau niuniu aua putaputa; te hoê vahine to ˈna avae e to ˈna rima hamaahia e te faahepohia ra ia [rave i te hoê taatiraa e te animala].’

‘Te mau tamahine apî roa [te faahepohia ra ia rave i te taatiraa ma te vaha e te taatiraa e te animala], e te mau tamaroa e vau aore ra e iva matahiti (...) o te faaravehia ra i te peu mahu.’

[Tumu parau tarenihia i te api 17]

Ua faaite mai te hoê titorotororaa faahiahia i ravehia i Marite i te avae mati 1985 no te vea ra Newsweek, i te manaˈo o te mau marite no nia i te mau hohoˈa faufau:

● No te rahiraa o te mau Marite, oia hoi e 73 i nia i te hanere, “teie te turai nei [te mau buka faufau] ia vetahi ia haru i te mau vahine aore ra ia rave i te tahi atu huru hamani-ino-raa i te pae taatiraa”.

● E 34 i nia i te hanere noa tei manaˈo e “e haamâharaa hinaaro maitai [te mau hohoˈa faufau] no te feia e fifi to ratou i te pae taatiraa”.

● Ua parau te rahiraa, oia hoi e 76 i nia i te hanere e “e faaore [te mau buka faufau] i to vetahi faatura no te mau vahine”.

● Te manaˈo ra hau atu i te piti tuhaa i nia i te toru, oia hoi e 67 i nia i te hanere e e nehenehe te mau hohoˈa faufau e “faatupu i te toparaa o te mau peu”.

● E tia ia tapao e e 63 e tae atu i te 73 i nia i te hanere tei hinaaro ia opani-roa-hia te mau hohoˈa vidéo, te mau hohoˈa teata e te mau vea e faaite i te mau peu uˈana i te pae taatiraa.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono