VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g86 8/12 api 19-23
  • Te ati rahi o te mau hohoˈa faufau: a ape atu i te reira!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te ati rahi o te mau hohoˈa faufau: a ape atu i te reira!
  • A ara mai na! 1986
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te huru tia i nia i te taatiraa pae tino
  • Te huru tia i nia i te mau vahine
  • Te huru tia i nia i te mau tamarii
  • Te tahi atu â mau huru ino
  • Nafea ia faaora ia outou iho i te faatîtîraa a te mau hohoˈa faufau
  • Eaha ta outou e rave?
  • Te ati rahi o te mau hohoˈa faufau: te hoê haamataˈuraa mau!
    A ara mai na! 1986
  • Te ati rahi o te mau hohoˈa faufau: ua ite maite anei outou eaha to ˈna faito ino?
    A ara mai na! 1986
  • A paruru i ta outou tamarii i te hohoˈa faufau
    Tauturu no te utuafare
  • Hohoˈa faufau: Mea ino anei aore ra aita?
    Te Pare Tiairaa: Hohoˈa faufau: Mea ino anei aore ra aita?
Ite hau atu â
A ara mai na! 1986
g86 8/12 api 19-23

Te ati rahi o te mau hohoˈa faufau: a ape atu i te reira!

TE faaî roa nei te feia nounou taoˈa e ‘te feia i faariro ia ratou iho i te hinaaro tia ore’ i te ao nei, i te mau hohoˈa teata, te mau hohoˈa vidéo, te mau faanahonahoraa taata ora, te mau buka, te mau vea e te mau pehe faufau; e ati rahi mau te mau hohoˈa faufau (Iuda 7). Eita ˈtura ïa e maerehia e ia nehenehe te Tomite faauehia e hiˈopoa i te fifi i te pae no te hohoˈa faufau e te faatere hau marite no te pae Haavaraa e tapao e, i roto 16 noa mau fare toa, “2 325 upoo parau no te mau vea, e 725 buka e 2 370 upoo parau hohoˈa teata” huru faufau.

Ma te taua ore i te mau faainoraa ta ratou e faatupu ra i roto i to vetahi ê oraraa, te faaino roa ra te feia hamani hohoˈa faufau, ma te haama ore, i te oraraa morale o te totaiete taata nei. Te tauturu nei ratou i te tupuraa i te rahi o te mau peu mai te taiata, te faaturi, te taatiraa fetii e te mau peu faufau i te pae taatiraa. Te tauturu nei ratou ia rahi roa ˈtu â te faito o te mau maˈi purumu, o te faataa-ê-raa te feia faaipoipo, o te mau utuafare amahamaha, te mau tamarii oto e te feia faaipoipo aueue i te pae tino e te pae feruriraa.

E nehenehe anei outou e paruru i to outou utuafare fetii i teie nei ati rahi? Mai te peu e ua riro mai outou ei tîtî na te mau hohoˈa faufau, e nehenehe anei outou e tiamâ mai? Te pahonoraa i teie nau uiraa e e ïa. Nafea râ ïa?

E fâ mai te mau fifi a te mau hohoˈa faufau i roto i te hoê tupuraa morale ino eita e ara-maitai-hia i “ta te tino e rave nei”. (Galatia 5:19.) E tupu noa mai te reira ia ore te mau taata e faaara-maitai-hia aore ra ia haavahavaha ratou i te mau haamaramaramaraa papu maitai e ia vaiiho noa ratou i te mau manaˈo hape ia haaviivii i to ratou feruriraa. Te ravea maitai roa ˈˈe no te paruru ia outou i te mau hohoˈa faufau mea na roto ïa i te tupu-maitai-raa i te pae varua e te raveraa mai i te mau manaˈo mâ e te niuhia i nia i te hoê ite mau. No te manuïa i reira, e tia ia farii ma te taotia ore i te tahi mau haapiiraa tumu o te Bibilia ta tatou e paraparau i teie nei, haapiiraa tumu te riro ei mau arairaa i te mau hohoˈa faufau.

Te huru tia i nia i te taatiraa pae tino

Te huru tia ore matamua ite-pinepine-hia nei te tia ia faarue, no nia ïa i te taatiraa iho. I to ˈna poieteraa i te tane e te vahine, ua tuu o Iehova i te hinaaro i te pae taatiraa i roto ia raua, no te haapapu i te ohipa fanauraa e no te faatia ia raua ia ite mai i te oaoa i roto i te faaipoiporaa (Genese 1:27,28; 2:18; Mataio 19:4-6). No reira, ia hiˈo atu na taata faaipoipo i te taatiraa ei ravea e faaite ai te tahi i te tahi, i to ˈna here eiaha râ ei ravea no te faaohipa ia vetahi ê aore ra no te haamâha noa i to raua iho hinaaro, e mea ohie aˈe no raua ia patoi atu i te mau hohoˈa faufau. — Korinetia 1, 7:3; Ohipa 20:35.

Te faaino ra te taata e faaohipa ra ma te tia ore i to ˈna mau melo taatiraa i tei Poiete ia ˈna e ia ˈna iho. Te vai râ te tahi mau huru ta te Atua i horoa mai ia tatou no to tatou maitai e no to tatou oaoa, mai te haamâharaa i to tatou poia. Teie râ, ia faaohipa tatou i te reira ma te tia ore na roto i te amu-hua-raa i te maa aore ra i te amuraa i te maa ino, e nehenehe tatou e roohia i te ino. Eiaha na tatou ia riro mai ei taata nounou — na roto i te haamoriraa i te melo taatiraa. Eiaha, ia haavî râ tatou ‘i to tatou mau melo (...) mai te (...) hinaaro tia ore ra, e te nounou taoˈa, e haamori idolo ïa’. — Kolosa 3:5, 6; Ephesia 5:5.

Ua “ruri ê [te mau totaiete taata i tahito ra tei haamori na i te melo taatiraa] i te parau mau no te Atua ra ei haavare, e ua pure e ua haamori i tei hamanihia, aore i Tei Hamani”. Ua turai te reira i to ratou mau taata ia faahotu i te mau “hinaaro faufau ra” e ia rave hua i te mau peu e viivii ai ratou. Inaha, ‘ua ruri ê ta ratou mau vahine i te mea mau ra i te mea au ore; e te mau tane atoa hoi, faarue atura i te mea mau ra i te vahine’. — Roma 1:25-27.

Te huru tia i nia i te mau vahine

I to tatou nei mahana, e rave rahi mau mea faufau hamanihia teie e faaite mai nei i te mau vahine e haruhia ra, e faahaamahia aore ra e taparahihia ra. E tia ïa i te mau melo atoa o to outou utuafare ia ite maite e te faaohipa nei te mau hohoˈa faufau i te mau vahine ma te taehae mau e ma te faahua parau e ua hamanihia ratou no te taparahi atu e oia atoa e te hinaaro ra ratou ia na-reira-hia ratou — e i te mea mau, mea au na ratou ia hamani-ino-hia ratou e ia taparahihia na roto i te tahi atu â ravea. Teie te hoê haavare faufau mau.

Eita roa e tia i te hoê taata faaturahia teie manaˈo no nia i te mau vahine. Ua poiete te Atua i te tane e i te vahine atoa. Ia riro ïa oia ei tauturu na te taata eiaha râ ei vahine rave ohipa au noa i te hamani-ino-hia (Genese 2:18). Ua parau te Bibilia i te mau tane, eiaha ia hamani ino atu i te mau vahine, ia haapao atu râ i “te mau vahine paari ra mai te metua vahine, e te mau vahine apî ra ei tuahine ïa, ma te haapao maitai”. (Timoteo 1, 5:2.) Eiaha roa ˈtu ratou ia faahepo atu i ta ratou mau vahine i te mau peu faufau e faaiteitehia e te mau hohoˈa faufau, “e aroha (...) [râ] te mau tane i ta ratou iho mau vahine e tia ˈi mai ta ratou i aroha i to ratou iho tino ra”. — Ephesia 5:28, 29.

Te huru tia i nia i te mau tamarii

I te mau matahiti atoa, e haruhia e e hamani-ino-hia te mau tausani tamarii (e mea pinepine roa e mea apî roa ratou) e te feia tapiri noa ia ratou aore ra te mau hoa, e to ratou iho mau metua aore ra te tahi atu mau melo o to ratou utuafare o te rave ïa i te hara taatiraa fetii e fetii. E tuhaa rahi roa ta te mau hohoˈa faufau i roto i te faariroraa i teie mau peu ei mau mea matau-noa-hia. E mau tausani atu â mau tamarii teie e haruhia nei, te hamani-ino-hia ra e te faaravehia ra i te peu faaturi e te feia hamani hohoˈa faufau ino roa. Auê hoi te ino mau teie raveraa i nia i te mau tamarii iti te ore e ite nafea ia paruru ia ratou!

“Te tamarii ra, e tufaa ïa no ǒ mai ia Iehova ra”, ta te Bibilia ïa e parau nei (Salamo 127:3). E tia i te mau melo o to outou utuafare ia faatura i teie tufaa e Tei Horoa mai i te reira, eiaha e faatupu i te hoê huru hairiiri no nia i te feia apî, e fetii ratou aore ra eita. E faaaueue te mau haruraa i te pae tino ravehia i nia i te feia apî i to ratou tino e to ratou here e e haaviivii te reira ia ratou. E haavare riaria mau te parau e e mea maitai te reira no ratou.

Inaha, ua niuhia te mau hohoˈa faufau i nia i te mau haavare o te faaino i te Atua, i nia i te hoê manaˈo ino roa no nia i te ohipa taatiraa, no nia i te mau vahine e te mau tamarii. Te faaite maira te mau hotu hairiiri faatupuhia e te faaiteiteraa i teie mau haavare o vai râ to te reira metua (Ioane 8:44). No reira ˈtura ïa, e tia roa i te mau kerisetiano mau o te hinaaro e tapea noa i te taairaa maitai e to ratou Metua i te raˈi ra, ia haapae roa i te mau hohoˈa faufau!

Te tahi atu â mau huru ino

Ua horoahia mai e rave rau mau hororaa no te faatia i te faaohiparaa aore ra i te vaiiho-noa-raa i te mau hohoˈa faufau. E tia ia outou ia ite maite i te atâataraa o te reira ia hinaaro outou e paruru ia outou i te ino e nehenehe e faatupuhia e teie ati rahi.

‘E nehenehe te mau hohoˈa faufau e haamaitai aˈe i to orua oraraa i te pae taatiraa.’ I roto e rave rahi mau tupuraa, mea taa ê roa ïa te ohipa e tupu mai — e faaino roa hoi te reira i te oraraa o te feia faaipoipo. No te mea e hiˈo rahi roa vetahi i te mau hohoˈa faufau, eita roa ratou e mauruuru faahou i ta ratou i matau noa i roto i to ratou oraraa i te pae taatiraa. Ua haamata te hoê taata faaipoipo tei faatupu na i te mau manaˈo huru ê e te faufau na roto i te taioraa i te mau buka faufau, i te faahepo i ta ˈna vahine ia rave i te mau peu tia ore, e i muri aˈe, ua tamata ˈtura oia i te mau peu mahu. Ua autâ ta ˈna vahine i te na-ô-raa e: “No te aha ta ˈu tane e ite ai i te navenave ia taio oia i te mau buka e eita râ ia ˈu nei?” Ua faaite te tahi atu â vahine e e mataitai noa ta ˈna tane i te mau faanahoraa radio teata faufau i te mau po taatoa, e ‘eita roa ˈtu oia e anaanatae i te mau taatiraa au noa’. Ua topa roa te tahi mau faaipoiporaa i roto i te ino no te mea ua faahepo te tahi mau tane i ta ratou vahine ia rave i te mau peu tia ore faaitehia i roto i te mau hohoˈa taviri aore ra te mau buka faufau.

‘Aita te tahi maa hohoˈa faufau rii noa i faaino aˈenei i te hoê taata.’ Hoê â ïa haavareraa e te parau e: ‘Aita te tahi maa raau taero mǎrû i faaino aˈenei i te hoê taata.’ Oia mau, teie ta te hoê taote i te pae feruriraa i ite mai: “Ua ite mai au e e tupu te hoê taumaraa i reira te taata e hinaaro noa ˈi e hiˈo i te mau mea faufau aˈe â, (...) i te mau buka taa maitai atu â no ‘to ˈna iho navenave’.” Te haapapu atoa ra te tahi atu â mau taata i teie mau parau ma te faahiti mai e i teie nei, te uˈana e te ino noa ˈtura te mau hohoˈa faufau.

‘Te vai ra te tahi mau tumu parau faahiahia e te papai-maitai-hia i roto i te mau buka faufau maitai roa ˈˈe. Ia taio noa ˈtu vau i te reira e ia umere noa ˈtu vau i te mau hohoˈa nehenehe roa, eita vau e faaino ia ˈu iho.’ No te aha râ hoi e paheru ai i roto i te hoê afata faarueraa pehu no te imi i te maa maitai? Eiaha e haamoe e fifihia “o te hiˈo noa ˈtu i te vetahi ê ra vahine ei faatupu i te hinaaro” (Mataio 5:28). No nia i te huru maitai o te mau hohoˈa ra, o te papie anaana e o te ravea neneiraa unauna rahi, a haamanaˈo e e vai noa iho â te hoê afata faarueraa pehu auro ei afata faarueraa pehu.

Nafea ia faaora ia outou iho i te faatîtîraa a te mau hohoˈa faufau

Eaha râ ta outou e nehenehe e rave mai te peu e ua riro outou ei tîtî na te mau hohoˈa faufau e e mea fifi na outou i te faaora ia outou iho? Ua parau te taote i te pae feruriraa i faahitihia i nia aˈe e: “Ua ite mai au e e nehenehe te hoê taata e taero i te mau hohoˈa faufau. I reira ra, ua (...) ‘topa ïa oia i roto i te herepata’ (...) e tapiti noa oia ia rahi noa ˈtu â ta ˈna e rave.” Teie râ, e nehenehe e faaore roa i te mau hohoˈa faufau, mai te mau huru raau taero atoa.

Mai te peu teie atoa to outou fifi, te ohipa matamua te tia ia rave te faaearaa iho â ïa i te faaamu i to outou feruriraa i te mau manaˈo viivii, te faaoreraa i te mau tumu haaviiviiraa (Mataio 5:29, 30). Oia mau, a faarue i te mau vea atoa e te mau hohoˈa taviri atoa te nehenehe e faahema ia outou ia faatupu faahou â i te mau manaˈo huru ê e te faufau. E vaiiho noa anei outou i te hoê hohoˈa faataipe i te melo taatiraa tane no te tau tahito i roto i to outou fare? No te aha ïa outou e vaiiho noa ˈi i teie mau hohoˈa no te peu haamoriraa i te melo taatiraa, no teie nei tau? Ua oioi roa te mau kerisetiano matamua i te faaore i te mau taoˈa moni rahi o te nehenehe râ e haafifi i te mau taairaa moˈa e o Iehova ta ratou i hinaaro e atuatu. — Ohipa 19:19.

I te tahi aˈe pae, ia faaore atoa outou i te tahi mau peu ino, e tia ia faˈi i to outou fifi ma te haehaa, ia hinaaro mau e faaore i te fifi, e ia maimi i te tauturu a te feia aravihi. Aita te mau kerisetiano ta tatou i faahiti iho nei i haamarirau i te ani i te tauturu a te tahi mau hoa paari to ratou i te pae varua (Ohipa 19:18). E horoa mai ta outou mau pure haavare ore e ta to outou mau taeae i te pae varua, i te hoê puai ia outou, o te ore e nehenehe e itehia mai i te hoê aˈe vahi ê atu. — Iakobo 5:13-16.

Na roto i te tamâraa i to outou feruriraa i te mau pape mâ o te parau mau e te faaî-tamau-raa ˈtu i te reira i te haapiiraa moˈa o te “hinaaro tia o te Atua ra”, e nehenehe ïa outou e faaore mǎrû noa i te mau hohoˈa faufau e vai ra i roto i to outou feruriraa. E na reira ïa outou i te faaore roa i te mau ohiparaa a te roro no te faaoraora i taua mau hohoˈa faufau ra i roto i to outou upoo. — Roma 12:2; Ephesia 4:17-24.

E tauturu te hoê here mau i te Atua e i to outou taata tupu ia outou ia faaea i te rave i te mau hohoˈa faufau e hoê â atoa i te haapae-roa-raa ˈtu. E haamoriraa i te melo taatiraa no teie nei tau, te mau hohoˈa faufau. Te haafaufaa nei te reira i te mau mea atoa e patoi nei i te Atua e ta ˈna parau-tia. E tia roa ïa ia faarue hua i te reira. A ape atu i te reira mai te maˈi pee ra!

Te manaˈo nei vetahi e e navai noa te hiˈoraa ˈtu i te reira mai te hoê maˈi eita e maoro e moe, ia fiu anaˈe te mau taata. Mea maitai anei ia faariro i taua raau taero pohe nei, mai te reira te huru? Eita e tǎtâˈihia te hoê faataheraa pape ma te taua ore atu, ma te vaiiho noa ˈtu ia hopuna e te tiai-noa-raa e e maitai noa mai te mau mea atoa. E tia ia outou ia rave i te hoê ohipa!

Eaha ta outou e rave?

Parau mau eita te mau hohoˈa faufau e aratô i te mau taata atoa i te hoê â faito. Ia faˈi râ tatou e ua hamanihia e te mataitaihia ra te reira no te hoê tapao faufau, e rave ïa tatou i te hoê faaotiraa ma te papu maitai, mai ia tatou e rave i te faaotiraa i mua i te tahi atu ohipa atâata no to tatou iho maitai. E tia ia tatou ia fariu ê roa i teie ati rahi.

E faˈi anaˈe e e hohoˈa te ati rahi o te mau hohoˈa faufau, no te morale o tei topa roa e itehia i to tatou nei anotau, mai ta te Bibilia i tohu mai (Timoteo 2, 3:1-6). Te faaite mai nei te tuatapaparaa e te ite paari ia tatou e noa ˈtu te mau ture e te mau faaueraa, e ite noa mai iho â te feia e hinaaro nei e fanaˈo i te mau hohoˈa faufau, i te hoê ravea no te hamani, no te haaparare e no te faanavenave ia ratou i te reira.

Te mauruuru ore roa nei te tahi mau taata turu i te mau vahine, i te feia hamani hohoˈa faufau e te feia e au ra i te reira no to ratou faaohipa-tia-ore-raa e te hamani-ino-raa i te mau vahine. Teie râ, i te hoê â taime, te taotia nei ratou i te faaiteraa i to ratou manaˈo no nia i te opani-roa-raa i te mau hohoˈa faufau. Te parau maitai nei ratou no nia i te mau “ohipa faufau” ta ratou e rave atoa nei e, ia au i ta ratou iho mau parau, o te faahohoˈa nei “i te mau taatiraa o na taata e piti o te hinaaro mau te tahi i te tahi”. Te hinaaro atoa nei te mau mahu e tapea i to ratou tiaraa no te hamani e no te mataitai i ta ratou mau hohoˈa faufau “uˈana ore”. — Petero 2, 2:18, 19.

Oia mau, ia faaroo noa tatou i te mau parau a teie mau taata ei turu i to ratou manaˈo e a te feia atoa e ‘ueue nei i ta to ratou ihora tino’, i te pae hopea, e moe roa tatou i raro aˈe i te mau haapapuraa philosopho aravihi no nia i te mea faufau aore ra eita, i te mea unauna aore ra eita (Galatia 6:8). Noa ˈtu eaha te huru o te hoê hohoˈa taviri aore ra te hoê buka, mai te peu e faatupu te reira i te hinaaro na roto i te faahohoˈaraa i te mau taatiraa tia ore e te faufau ia au i te Bibilia (mai te taiata, te faaturi, te peu mahu, te taatiraa e te animala, te taatiraa fetii e te haruraa vahine), e ite ïa te mau kerisetiano e eita e tia ia ratou ia hiˈo atu aore ra ia taio atu i te reira. Oia mau, eita roa ˈtu e tia ‘ia faahitihia’ te reira mau mea i roto ia ratou. — Ephesia 5:3-5; Hebera 13:4; Korinetia 1, 6:9-11; Levitiko 18:6-30.

Ia au i te mau mea atoa i faahitihia aˈenei, e mea papu e tei roto atoa te mau hohoˈa faufau i te mau mea ‘haama hoi ia parau noaˈtu’. Te tuu ra te reira i te taatiraa taata i nia i te faito o te animala. No reira, “eiaha roa ei taata e haavare mai ia outou i te parau faufaa ore; no taua mau mea ra e roohia mai ai (...) te riri o te Atua ra. Eiaha ra outou ei rave atoa i ta ratou ra (...). E eiaha roa ei amuiraa i te feia parau faufaa ore o te pouri ra, e aˈo atu râ”. — Ephesia 5:6-15.

Oia mau, a patoi hua ˈtu i te ati rahi o te mau hohoˈa faufau na roto i te hiˈoraa ˈtu i te reira ei: haamoriraa i te melo taatiraa. A ape atu na i te reira ma te itoito, a ape atoa i te mau haavare, te viivii e te haamori idolo e au ra i te reira. A haamanaˈo e “te feia e rave i te reira mau peu, e ore ratou e parahi i te basileia o te Atua ra” e oia atoa ua “faasatauro (...) [te mau kerisetiano mau] i te tino, ma to ˈna manaˈo, e te hinaaro tia ore atoa ra”. No reira, “e haapao i ta te Varua ra, e eiaha e faatupu i to te tino ra hinaaro”. (Galatia 5:16-24.) Topa i roto i te ati rahi o te mau hohoˈa faufau o te pohe ïa, haapao râ i te hinaaro o te Atua o te ora ïa. — Ioane 1, 2:15-17.

[Tumu parau tarenihia i te api 21]

“Mai ta Ernest van den Haag, taata haapii i te tiaraa no New York, i haapapu, ‘te faahua parau nei vetahi e aita e faahopearaa ino to te mau hohoˈa faufau, e ere râ te reira i te mea mau. Mai te mau ravea haaparareraa atoa, e faahopearaa iho â to te hoê papai — mai te Bibilia e tae roa i te Mein Kampf a Hitler na roto atu i te mau buka a Karl Marx — i nia i te mau manaˈo e te mau raveraa a te mau taata’.” — Te vea ra Te utuafare fetii (beretane).

[Hohoˈa i te api 20]

Eita vetahi mau taata faaipoipo e mauruuru faahou i te hoê oraraa au noa i te pae taatiraa no te mea e taio noa ratou ma te hiaai mau i te mau buka faufau.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono