Eaha mau na “te hopea o te ao nei”?
“E TE MOU nei hoi teie nei ao.” E rave rahi mau haamaramaramaraa to roto i te Bibilia no nia i teie tumu parau e, i roto e rave rahi mau irava, te parau nei oia ma te taa maitai no nia i te anotau e parau-atoa-hia nei e “te hoperaa o te amuiraa o teie nei mau mea”. Tera râ, eaha te auraa o teie parau e faahitihia ra i roto i te Bibilia, oia hoi: “te hopea o te ao nei”? E tia anei ia taa tatou e e haamouhia to tatou vahi faaearaa, oia hoi te fenua nei? — Ioane 1, 2:17; Mataio 24:3.
Eita roa e faufaa ia haamou te Atua i te fenua nei no te faaore i te mau tupuraa iino e itehia nei i reira. E ere te fenua te tumu o te mau fifi e farereihia nei e te totaiete taata nei i teie mahana, o te mau taata râ e ora nei i nia i te fenua; e te feia iho â râ o te haafaufaa ore nei — mai te peu noa ˈtu pai e te haapao atu nei ratou ia ˈna — i te Poiete, o te Atua ra o Iehova, e i ta ˈna mau ture, e o te faaino nei i te oraraa o vetahi ê. Teie râ, eita e faufaa ia haamou te Atua i te fenua no te tamâ ia ˈna i teie mau huru taata.
E faaorehia te mau taata hara
Ei hiˈoraa, mai te peu e î roa to outou fare i te iore, eaha ïa ta outou e rave no te faaore ia ratou? E tanina anei outou i to outou fare i te auahi? Eita roa ˈtu ïa! Peneiaˈe e imi atu outou i te tahi â ravea, mai te hoê here pata; aore ra e rave mai paha outou i te hoê mimi. Teie râ, eita outou e faaore roa i to outou fare.
Te parauhia nei e e nehenehe ta te arope e faaore roa i te tahi mau taime i to ˈna mau tutua ma te haafifi ore ia ˈna iho. E faahopu marû noa oia ia ˈna i roto i te pape, a vai noa mai ai to ˈna ihu i rapae ia nehenehe oia e huti i te aho. E tapea oia i roto i to ˈna vaha i te hoê taoˈa ta ˈna e vaiiho noa ia painu i nia i te pape. E horo atu ïa te mau tutua mai nia mai i te tino o te arope ia ore ratou e paremo e e horo atu ai i nia i te taoˈa e painu ra. I reira ïa te animala maramarama e faarue ai i te taoˈa ta ˈna i rave ei arainu e o te tere atu e te mau tutua i nia iho. Aita roa ˈtu ïa te arope i mauiui noa ˈˈe i roto i taua raveraa ra.
No reira, no te faaore i te mau manumanu ino, eita ïa e faufaa ia haamou roa i te tino tei reira ratou te faaearaa.
Mai te reira atoa, i roto i ta ˈna faahohoˈaraa no nia i te hopea o te ao nei, te faataa ra Iesu no te hoê taata faaapu tei ueue i te huero sitona i roto i ta ˈna aua. I te po ra, ua haere maira to ˈna enemi e ua ueue ihora i te zizania na nia iho. Aita te taata faaapu i tanina i ta ˈna aua sitona no te mea noa e te hinaaro ra oia e tatara i te zizania. Tera râ, a ani mai ai ta ˈna mau tavini ia ˈna mai te peu e nehenehe ratou e vaere i te zizania e haamata maira i te tupu, ua parau atu oia ia ratou e: “Eiaha; oi pee atoa te sitona ia vaere outou i te zizania. E vaiiho noa ia tupu apipiti noa na e ia auhune; e ia tae i te tau auhune ra, na ˈu e parau atu i te feia ooti, E mata na i te rave i te zizania e ruuruu no te auahi, e hopoi râ i te sitona i roto i tau fare vairaa ra.”
I te pae hopea, teie ta Iesu e parau ra: “E mai te zizania i haaputuhia e tahuhia i te auahi ra; e na reira-atoa-hia te hopea o teie nei ao. E tono mai te Tamaiti a te taata i tana mau melahi, e na ratou e haaputu ê i te feia faatupu i te hapa e tei rave atoa i te parau ino (...); a huri atu ai i roto i te umu auahi ra.” — Mataio 13:24-26, 29, 30, 40-42.
Hau atu â, ua faaau Iesu i te “hopea o te ao nei” i te ohipa i tupu i te diluviraahia te fenua nei, i te mau mahana o Noa (Mataio 24:37-39). E ere te fenua tei haamouhia i taua tau ra, te mau taata paieti ore râ. No to ratou haerea faufau, ua parau te Atua e: “E haamou vau i te taata, i hamanihia e au, i nia i te fenua nei.” (Genese 6:7). Mai te reira atoa, ua parau te aposetolo Petero no te “ao paieti ore” tahito ra tei haamouhia i te tau o Noa, e inaha, ua ora mai te fenua iho. — Petero 2, 2:5.
Teie râ, no te aha te rahiraa taata e manaˈo ai e “te hopea o te ao nei”, o te haamouraa ïa o te fenua nei? No te mea ïa, i roto i te hoê tuhaa, tera mau iho te haapiraa a te mau haapaoraa e rave rahi i teie nei mahana.
Te mau haapiiraa a te haapaoraa o te haafeaa i te manaˈo
Na te mau Ekalesia i ueue i te feaaraa, inaha, ua faaau to ratou mau tia i “te hopea o te ao nei” mai te haamouraa o te fenua iho e o te mau mea atoa e ora ra i nia iho. Ua riro o Arthur Maxwell ei taata turu i teie haapiiraa. I roto i ta ˈna buka Te poto nei te taime (beretane), te faataa nei oia e, a tahi ra i roto i te aamu o te taata nei, e nehenehe te reira e tupu mai na roto i te arai o te puai atomi. Te parau nei oia e: “Nafea te mau raˈi e nehenehe ai e moe? Nafea te mau mea rii tumu tei ura i te auahi e nehenehe ai e ore roa e te fenua atoa nei e ino roa ˈi? I teie nei anaˈe ïa, i te anotau o te atomi, e nehenehe e taa-maitai-hia ˈi te faufaa taatoa o teie parau tohu faufaa mau.”
Hoê â huru ati, noa ˈtu â ïa e ua apitihia mai e te tahi mau huru taa ê, tei faataahia mai e Henry Morris i roto i te vea ra Bibliotheca Sacra (beretane): “Eita te mau taoˈa tumu tei riro ei niu no te fenua nei e haamouhia, teie râ, e ite atu ratou i te mau tauiraa hohonu roa, peneiaˈe e tae roa atoa i nia i te faito o te atome.” Te parau faahou maira oia e: “Te mau pape e vai mai i nia i te fenua nei, e moe roa ïa ratou aore ra e taui-taue-hia ratou ei au. (...) I muri iho, e haamata te mau atomes o te fenua tahito i te amui mai i muri aˈe i te ati rahi e e faaohipa faahou mai te Atua i To ˈna mana poiete o te omuaraa roa; e ‘poiete’ e e ‘hamani’ mai oia i te mau raˈi apî e te hoê fenua apî.”
I te parau ra “Hopea o te ao nei”, te faataa nei te Dictionnaire de théologie catholique e: “Te tiaturi nei e te haapii nei te Ekalesia katolika e eita te ao nei [te ao taatoa materia], mai tei hamanihia mai e te Atua e mai te itehia nei i teie nei, e vai e a muri noa ˈtu. (...) [Te turuhia ra teie tiaturiraa] e te Papai, te parau tuutuu e te ite no nia i te Atua a te haapaoraa katolika e te haapapuhia ra te reira e te ite aravihi o teie nei tau.” Mai teie atoa nei, te Dictionnaire de théologie biblique (beretane), te tahi â buka katolika, te haamata ra oia ma te arue i te mau mea i poietehia, na roto i te parau e ua riro te reira ei “maitai no o mai i te Atua ra” e ei “ohipa aravihi mau”, e ma te faaite mai i muri iho e mea nafea te mau taoˈa tumu materia e roohia ˈi i “te hoê tauiraa taatoa na roto i te hoê hoˈi-taue-raa i te huru arepurepuraa”.
Te turu mau nei e rave rahi atu â mau haapaoraa rarahi e mau pupu evanelia i teie mau huru manaˈo. Teie râ, ua tuea mau anei teie mau manaˈo e te parau mau?
Eaha mau na te ao o te haamouhia?
Ua ani tahaa ˈtu te mau pǐpǐ a Iesu no nia i te parau ra no te hopea o te ao nei. E ua papaihia te reira i roto i te Mataio 24:3: “E faaite mai oe ia matou i te tupuraa o taua mau mea nei? e te tapao o to oe taeraa mai e te hopea o teie nei ao?”
E tauturu mai te tahi â mau iritiraa ia tatou ia taa e te parau heleni ra tei tatarahia na roto i te parau ra “ao” (aïôn’) i roto i teie nei irava, e ere ïa te fenua iho nei i roto i te auraa mau aore ra te ao taatoa materia. E rave rahi mau iritiraa teie e tatara nei i te reira na roto i te parau ra “hoperaa o te senekele” aore ra “tau hopea”. Ia au râ i te Tatararaa a te Ao apî, teie te iritiraa o taua irava ra: “Eaha te tapao e itehia ˈi e tei reira oe e te hopea o te amuiraa o te mau mea nei?”
Aita roa ˈtu ïa te Bibilia e tohu nei i te hoê ati atomi aore ra te mou-roa-raa te ao taatoa nei, e te fenua atoa hoi; area râ, te haapii nei oia e te amuiraa ino o te mau mea e vai nei i nia i te fenua nei, e ite atu ïa oia i te hoê hopea o te tupu taue mai. I roto i teie amuiraa, te vai ra ïa te mau mea ino atoa, te haavare e te mau haerea haavare atoa, noa ˈtu â ïa e te itehia nei teie mau huru iino ra i te pae politita, i te pae tapi hooraa tauihaa aore ra i te pae haapaoraa. Te mau mea viivii atoa, te mau ohipa tia ore i te pae taatiraa, te ino, e ore roa ïa teie mau mea e, e tatara-maite-hia te feia paieti ore atoa i nia iho i te fenua nei.
E piti irava bibilia, inaha, no to raua maramarama maitai eita ˈtura ïa e faufaa ia tatara, o te tia ia faaore i te huru mataˈu atoa ia haamouhia te fenua nei e te “ao” atoa. “Te ore nei te tahi ui, e te itea maira te tahi; area te fenua nei te vai noa nei â ïa.” “Te na ô maira hoi Iehova; o tei hamani i te mau raˈi ra; oia te Atua: o tei rave i te fenua e na ˈna i hamani; e na ˈna hoi i haamau: aitâ râ oia i hamani ia vaiiho-taata-ore-noa-hia, ua hamani râ oia ia taatahia: O vau o Iehova, e aitâ ˈtu.” (Koheleta 1:4; Isaia 45:18).
No reira, te ao ta te Bibilia e parau nei e e haamouhia oia ma te papu maitai, o te ao ïa o te mau taata aita e rave nei i te hinaaro o te Atua. “E tâpû-ê-hia ra te paieti ore i te fenua nei, e te feia i rave i te hara ra, e taihitumuhia ïa.” (Maseli 2:22). “E mârôraa ta Iehova i te mau fenua ra, te haava nei oia i te mau taata atoa ra; e te tuu nei oia i te paieti ore i te ˈoˈe, (...). E o tei pohe ia Iehova ra ia tae i te reira ra anotau, e riro ïa mai te hopea mai o te fenua, e tae noa ˈtu i te tahi hopea o te fenua ra.” — Ieremia 25:31, 33.
Tera râ, o vai mau na te feia e ora mai? Eaha te tia ia rave no te ora mai? Nafea ratou e ite ai e ua fatata roa mai te taime no “te hopea o te ao nei”?
[Hohoˈa i te api 6]
E rave rahi mau haapaoraa teie e parau nei e e haamouhia te fenua nei, aita râ te Bibilia e haapii nei i te reira.
[Hohoˈa i te api 7]
Te haapii nei te Bibilia e e faataa ê te haamouraa i te mau taata e o te feia paieti ore anaˈe te haamouhia.