Te fifi o te pape — Te hoê haamataˈuraa mau iho â?
NA mua roa, noa ˈtu e fatata i te 70 i nia i te hanere o te fenua nei tei raro aˈe i te pape, eita teie rahiraa pape e nehenehe e inuhia. Oia mau, e 97 i nia i te hanere o teie rahiraa pape tei roto ïa i te miti, e 3 noa ïa i nia i te hanere te toe mai e te parauhia pape maaro.
Teie râ, i roto i teie pape maaro, ua hau i te toru tuhaa i nia i te maha tei paari i roto i te mau haapueraa pape toetoe paari e i roto i te mau mouˈa toetoe o na poro o te fenua nei. 14 i nia i te hanere o teie pape maaro tei roto i te mau vairaa pape i raro roa i te fenua eita e nehenehe e heru i te apoo hutiraa pape. I te pae hopea, te tahe ra te toea, te faito iti roa ˈˈe e 0,027 ïa i nia i te hanere, i roto i te mau tahora, te mau roto e te mau anavai e i roto i te mau vairaa i raro i te fenua e nehenehe e hutihia te pape. E faaapîhia te pape maaro no nia i te fenua e te ûa e te tahi atu mau toparaa pape (hiona...); area, eita te tahi mau vairaa pape i raro i te fenua e nehenehe e faaapîhia.
Taa ê roa ˈtu i te uira, tei hamanihia e te mau matini rarahi no te ohipa o te fare e te hamaniraa tauihaa, eita te pape e nehenehe e hamanihia. No reira, ia tavirihia te hoê faataheraa pape no te faaî i te titata taofe hinaaro-rahi-hia — aore ra te tipaoti — no te hopu i te pape, ia taviri te mau fare hamaniraa tauihaa i ta ratou mau tamauraa pape rarahi, aore ra ia faaîhia te mau vahi hopuraa pape, no te vahi fatata roa mai ïa teie pape: tahora, roto, aore ra apoo hutiraa pape heruhia i roto i te mau vairaa pape i raro i te fenua.
Noa ˈtu e e mea rahi te ûa i roto i te hoê matahiti, eita oia e topa hoê â faito i te mau vahi atoa o te palaneta nei. E topa rahi roa te ûa i te tahi mau vahi, area e nehenehe te mau matahiti e mairi i te tahi mau vahi, aita roa hoê aˈe mahana ûa. Ia varavara te pape, e tamau te feia faaapu i te mau haapahuraa pape rarahi e no reira, e huti ratou i te pape i roto i te mau vairaa pape i raro i te fenua te ore e faaapîhia aore ra te navai ore i te faaapîhia. Mea na reira te tahi mau apoo pape i te mǎrô-roa-raa.
Te mǎrô noa ˈtura te mau vairaa pape i raro i te fenua
I roto i teie mau vairaa pape i raro i te fenua, o te Ogallala te mea rahi roa ˈˈe o te ao nei. Hoê â to ˈna aano e na Hau e ono no te pae Tooa o te râ no Marite e ua taai roa te mau utuafare, te hamaniraa tauihaa e te faarariraa i te mau faaapu i te reira. Inaha, no te mea te topa noa ra to ˈna faito i raro, ma te atâata hoi, e roohia tau ahuru milioni taata i te fifi. Oia mau, i teie nei e 200 000 mau apoo hutiraa pape teie e huti nei i te pape o te Ogallala, e ua topa to ˈna faito e 3 e tae atu i te 4,50 metera i nia i te hoê aanoraa 160 000 kilometera tuea. Ua papai te hoê papai buka e: “Mai te hoê pupu tamaiti iti e tuu paatoa ra i ta ratou oteoteraa (paille) i roto i te hoê â hapaina, te huti oioi nei [teie mau apoo hutiraa pape] i te pape e ia pau roa.”
Ua itea ê na mai vetahi i te mau tapao e na mua mai i te fifi o te fatata roa maira. “Maa metera noa te pape i nia aˈe i te tohe o ta ˈu mau apoo hutiraa pape 11 ra, ta te hoê ïa taata faaapu i faataa, e mai te reira noa a pae matahiti i teie nei. Mai te peu e huti vitiviti roa vau, e pau roa ta ˈu pape.” “Ia tamau noa anaˈe, e pau roa te pape, tei papaihia ïa, e i roto i te tahi tuhaa fenua e iteahia te reira i roto i to tatou nei ui.” Te manaˈo nei te tahi mau aivanaa e 40 matahiti toe e mǎrô roa te Ogallala.
E rave rahi atu â mau vairaa pape i raro i te fenua i Marite teie e faaohipa-rahi-roa-hia nei. I roto i te mau tupuraa fifi roa ˈˈe, e faahiti anaˈe te vairaa pape e vai ra i raro aˈe i te oire ra no Tucson (Hau o Arizona), te oire rahi roa ˈˈe no Marite te ora nei auaa noa ta ˈna vairaa pape i raro i te fenua. No te mea hoi te horoa nei teie vairaa pape i te pape na te mau utuafare, e te mau fare hamaniraa tauihaa, te mau faaapu e te mau apoo veo o te ohipa-noa-hia râ, te itehia ra te hoê toparaa riaria mau e 45 metera o te faito o te pape mai te mau matahiti 1960 mai. E monohia te pape e hutihia nei i te mau matahiti atoa i nia i te faito e 35 noa i nia i te hanere.
I roto i te tahi mau tuhaa fenua, ua topa te faito o te mau vairaa pape i raro i te fenua i nia hau atu i te 50 metera. Ei hiˈoraa, i El Paso (Hau o Texas) e i Ciudad Juárez (Mexico), ua faatopa rahi roa te mau hutiraa pape i roto i te mau vairaa pape i raro i te fenua, i te faito pape i raro, e i roto i te oire no Dallas-Fort Worth (Texas), te faaite maira te mau matini faito pape i te hoê toparaa hau atu i te 120 metera i roto i te mau 25 matahiti i mairi aˈenei. Mai te peu e tamau-noa-hia teie huru hutiraa, e nehenehe noa e farereihia te hoê ereraa i te mau pape no raro i te fenua.
E faahopearaa ino â to te huti-rahi-raa i te mau pape no raro i te fenua, na nia ˈtu i te toparaa riaria mau o te faito pape, o te pau roa a raua ˈˈe iho. Ei hiˈoraa, ua faataa mai te New York Times no te 26 no setepa 1982 e te moe noa ˈtura te oire taatoa no Houston, i Texas, i roto i to ˈna mau niu one e te araea. “No te pape te reira mea i tupu ai. Te huti-rahi-noa-hia ˈtura te pape i roto i te mau vairaa pape aano i raro i te fenua no te apee i te tupuraa rahi roa o te huiraatira i teie na matahiti hoê ahuru i mairi aˈenei, ta taua ïa vea ra i parau. E nehenehe â te oire e topa e 4 metera faahou mai teie atu nei i te matahiti 2020 mai te peu e rave-noa-hia te pape no raro i te fenua no te haamâha i te mau hinaaro no a muri atu.”
I taua iho matahiti ra, ua faahiti te New York Times i te parau no nia i te hoê â tupuraa i roto i te Hau o Arizona. Ua faaarahia mai no nia i te mau apoo rarahi fatata i te 120 metera te hohonu i roto i te tahi mau tuhaa fenua, e te 11 kilometera te roa. E faahopearaa tia teie mau apoo no te huti-rahi-raa i te mau pape no raro i te fenua no te mau faaapu e te ohipa o te oire. Ia topa taue anaˈe te faito pape i raro, e topa te haapueraa repo e te mau ofai e vai ra i nia mai i te vairaa pape, e i roto i te tahi mau vahi e iteahia mai te mau apoo e nehenehe e raeahia i te 120 metera i te hohonu, e horoa mai ai i te hoê muturaa hamama noa tae roa i raro i te niu. I te tahi aˈe pae, i roto i te Hau o Floride, ua tui te roo no nia i te huti-rahi-roa-raa i te pape no raro i te fenua. Oia mau, ua aueue te mau niu no te hoê hutiraa pape rahi roa, e ua hee te repo e ua moe te tahi mau fare e te tahi mau pereoo.
Te faaara tamau noa nei te mau vea no nia i te fifi o te mau pape no raro i te fenua i Marite. E fifi mau te reira no te nunaa iho. “Ua itehia te pau-tamau-raa o te mau pape no raro i te fenua mai te hoê haamataˈuraa no te haereraa i mua o te faanavairaa faufaa e no te maitairaa o te oraraa i roto i to tatou fenua”, ta John Hammerschmidt ïa i parau, melo no te Piha o te mau tia i Marite. Ia au i te hoê tia faatere marite, “ua faatupu noa te fenua ruperupe [o Marite ïa] i te hoê hinaaro hope ore i te pape i te vahi aore roa e pape”. “Ua mǎrô roa anaˈe ta tatou mau pape no raro i te fenua, ta Robert Roe ïa i parau, e melo oia no te Apooraa rahi no Marite, e hopea ihora ïa i reira. E titauhia paha hoê tausani matahiti no te mono faahou i te reira.”
Hou i te 50 matahiti, aita faahou o Phœnix
I Marite, ua haapapu te tia faatere ra o Daniel Moynihan e: “Ua parau vau i te hoê mahana i mua i te Apooraa huimana e e nehenehe tatou e ora ma te erehia i te mori arahu e tae roa ˈtu ma te erehia i te here, eita râ e nehenehe e ora ma te erehia i te pape. (...) A haapau i te mau pape no raro i te fenua i te Apatoa-Tooa o te râ e, hou te 50 matahiti, aita faahou o Phœnix [te hoê oire no te Hau o Arizona]. O te hoê fifi mau teie — e te ore e nehenehe e tapeahia.” I roto i ta ˈna numera no te 18 no mati 1985, ua tuu faahou te vea ra U.S.News & World Report i teie tapao hopea: “Te manaˈo nei te rahiraa o to Marite e e parau faarahi te parau ra no te ereraa i te pape. Te haapapu nei râ e rave rahi roa ˈtu â mau taata tuatapapa no nia i te pape, mau faatere i te mau ohipa rarahi, mau taata tuatapapa no nia i te natura, ma te onoono e fatata te tiaturi-matapo-raa i te pape o te ‘Fenua Ruperupe’ ra [o Marite ïa], i te hope.”
Na te ao taatoa nei, te autâ nei te tahi atu â mau fenua, ma te haapeapea rahi, no nia i te iti-oioi-raa ta ratou haapueraa pape i raro i te fenua. I roto i te mau matahiti 1970, ua itea mai te tahi mau tuhaa fenua no Inidia Apatoa i te toparaa te faito o te mau pape i raro i te fenua, fatata e 30 metera i muri aˈe i te huti-rahi-raahia i te pape no te faarari i te mau faaapu. I roto i te mau tuhaa fenua no Tinito Apatoerau, te farerei nei ahuru na oire rahi o te huti i te rahiraa o ta ratou pape i roto i te mau vairaa i raro i te fenua, i te mau fifi rahi toparaa fenua no te mau hutiraa pape pinepine roa. Ua mure te tahi o teie mau oire e 20 e tae atu i te 30 tenetimetera mai te matahiti 1950 mai, no te mea ua nainaihia te mau vairaa pape i raro i te fenua. E faaino atoa te mau toparaa fenua i te unauna o te fenua Mexico.
I roto i te mau tuhaa fenua mea fatata te mau vairaa pape i raro i te fenua i te miti, e mea ino roa ˈtu ïa te fifi. No te mea hoi e faatopa noa te hutiraa pape i te faito o te pape, e faateimaha mai te pape o te miti e e haere atu ai i roto i te vairaa pape: ua viivii ïa te pape maaro. E tia atoa ïa i te mau Hau no Iseraela, no Turia e no te ooa no Peresia, ia aro no te pape i raro i te fenua.
Noa ˈtu e aita te Hau no Rusia e haaparare rahi nei i to ˈna parau e to ˈna hinaaro i te pape, ua itehia e te farerei atoa nei oia i teie fifi. O te mau fenua veve iho â râ, o te farerei nei i te hoê tupuraa rahi roa o te huiraatira, teie e titauhia ra ia aro hua no te pape. Te riro oioi noa ra te varavararaa te pape ei fifi o te parare noa ˈtu â na te ao taatoa nei.
Noa ˈtu e mea huru rahi ta outou haapueraa pape, e nehenehe outou atoa e roohia i te mau faahopearaa o teie fifi; ta te tumu parau i mua nei ïa e faaite mai.
[Parau iti faaôhia i te api 26]
‘E nehenehe tatou e ora ma te erehia i te mori arahu e tae roa ˈtu ma te erehia i te here, eita râ e nehenehe e ora ma te erehia i te pape.’
[Tapura/Hohoˈa i te 25]
(Hiˈo i te papai)
97 % o te mau pape o te fenua nei e miti ïa
2,973 % e pape maaro ïa tei paari i roto i te mau haapueraa pape toetoe paari, te mau mouˈa toetoe o na poro o te fenua nei e te mau vairaa pape i raro roa i te fenua
0,027 % e pape maaro ïa e vai ra i roto i te mau roto, te mau tahora, te mau anavai e te mau vairaa pape i raro i te fenua