E pape, e pape i te mau vahi atoa...
TE HITI maira te mahana. I muri aˈe i te hoê po taoto-maitai-raa, te hamata maira te mau taata i te ara mai i roto i to ratou mau fare. E haere atu ratou e taviri i te mau faataheraa pape i roto i te mau fare pape e horohoroi ai ia ratou. E faarari vetahi i to ratou mata i te pape toetoe no te faaara roa ia ratou, e e hahu vetahi i to ratou huruhuru taa. Eita e maoro e faaîhia te mau titata i te pape no te faaineine i te taofe matamua — aore ra te ti — e titau-roa-hia e vetahi. E tia ˈtu ai ia horoi i te mau auˈa e ia papuˈa i te ahu.
A teitei noa ˈtu ai te mahana i nia i te raˈi, e ohu noa ˈtu te mau matini o te mau fare hamaniraa taoˈa. E tavirihia te mau tamauraa pape e nehenehe atu ai te pape, teie taoˈa faahiahia roa no te haaveavea, faatoetoe, hamani i te uira, faatupu i te mau ohipa a te mau aivanaa e e rave rau atu â, e tere i roto i te mau kilometera faataheraa pape.
Ia ore te pape, e mou roa ïa te mau faaohuraa o te ohipa hamaniraa tauihaa hoê â papuraa e ia tâpûhia te uira. Ei hiˈoraa, ua faaohuhia hau atu i te 230 000 litera pape no te hamani i te mau 900 kilo faira i ravehia no te hamani i to outou pereoo, e ia noaa mai 1 litera mori pereoo uira e vai ra i roto i to ˈna vairaa mori, ua ravehia ïa e 4 litera pape. E faaineine te mau hooraa taofe e te mau fare tamaaraa no te hoê mahana apî ohipa rahi, i reira ta ratou mau matini numeraraa pape e ohu rahi ai. I roto i te mau tuhaa fenua mǎrô rii aˈe, e manii mai te mau kilometera faataheraa pape e e rave rahi mau ravea pîpîraa pape, i te mau milioni metera afata pape faufaa rahi no te faarari i te mau faaapu o te horoa mai i te hoê haapueraa maa rahi no te mau oire.
E pape, e pape i te mau vahi atoa. E au e e ore roa te reira e pau. No te mea ua parare roa teie manaˈo, i ravehia ˈi te pape e e rave-rahi-hia ˈi, te hamauˈahia ra e te manaˈo ra te mau taata e e tia iho â ia noaa noa mai te reira ma te taua ore no hea mai. No te mea e mea ohie te reira ia noaa mai, tae roa i te feia no te mau oire e te moni ore roa ˈˈe, e nehenehe ratou, i reira, e ora maitai aˈe i te mau arii no te tau Tahito i roto i to ratou ruperupe rahi roa ˈˈe. E tia noa ia ratou ia taviri i te hoê faataheraa pape i roto i to ratou fare utuuturaa maa aore ra to ratou fare pape no te faatahe mai i te pape, veavea aore ra toetoe. (Ei hiˈoraa, i Marite, e 350 litera i te taata e i te mahana te faito au noa o te haamauˈaraa pape.)
E mea faufaa roa te pape no te mau mea ora atoa. Te reira e te mataˈi te mea titau-roa-hia ˈˈe no te ora o te taata. Ia erehia oia i te maa, e nehenehe te taata e ora hau atu i te hoê avae i te maoro; ia erehia oia i te pape, aore ra i te maa e te inu e pape to roto, e ora noa oia fatata hoê hebedoma. Mai te peu e erehia oia hau atu i te 20 i nia i te hanere o te faito pape i roto ia ˈna, e pohe ïa oia i roto i te mau mauiui riaria mau.
I roto i te roaraa o te tuatapaparaa o te oraraa taata nei, ua faatupu te imiraa i te pape, i te mau peapea e rave rahi. Ua tupu te mau tamaˈi no teie nei pape faufaa rahi. Ua taparahi haapohe te mau taata te tahi i te tahi i roto i te vari o te hoê vahi ruperupe i roto i te medebara. Ua faatiahia te mau oire, te mau oire rarahi e te mau emepera i te vahi te vai ra te pape e rave rahi. Ua faaruehia te tahi mau vahi ua oreraa te pape. Ua pûpû te mau taata i te mau idolo na te pape e ua haamori atu ei mau atua. Ua tiaoro atu ratou ma te faatupu i te mau peu moˈa rahi e te mau pûpûraa tusia ua varavara anaˈe te pape e, ia itea mai ratou i te pape, e faateitei atu ïa ratou i taua mau idolo ra.
Te fifi o te pape: tei o nei aore ra aitâ?
No te tupuraa i te rahi o te huiraatira, i raeahia ˈi te hinaaro i te pape i nia i te hoê faito aitâ i itehia aˈenei. Ua pûpûhia te mau api taatoa o te mau vea i roto i te ao nei, i te parau no te ereraa i te pape. Ia paraparau te tahi mau aivanaa, e parau ratou te “fifi o te pape e tae mai nei” e te “ereraa e fatata mai nei. E mea peapea roa ˈtu â to vetahi manaˈo. “Te erehia nei to tatou fenua i te pape”, ta te hoê ïa tia marite i parau. “Ua parauhia e e tae mai te fifi, inaha, ua tae ê na mai hoi”, ta te peresiteni no te tomite nainai a te Hau haapao i te mau haapueraa pape ïa, i papai. “Te fifi nei te taoˈa faufaa roa ˈˈe o Marite”, te nehenehe ïa e taiohia i roto i te U.S.News & World Report no te avae mati matahiti 1985. “I roto i te mau utuafare, e riro te fifi o te mau matahiti 1990 ei ereraa i te pape no te ohipa o te fare”, ta te faatere hau i te pae no Roto no Marite ïa i tohu. Ua parau oia i teie faaararaa: “Aita e faufau te mau tutavaraa atoa no te faateitei i te haereraa i mua e te ohipa, no te faarahi i te maitai o te ohipa faaapu, no te paruru i te natura e no te faaruperupe i to tatou mau oire, mai te peu eita tatou e nehenehe e haamâha i te hinaaro i te pape o te totaiete.”
Teie râ hoi, e ere te fifi o te pape i te hoê fifi no Marite noa, no te ao taatoa nei râ. “E mea ino roa ˈˈe te fifi o te pape i te ao taatoa nei i te fifi o te mori, tei papaihia ïa. Hau atu i te toru ahuru fenua te tia ia faaruru i te hoê ereraa rahi i roto i te mau piti ahuru matahiti e haere mai nei. A rahi noa ˈi te huiraatira e a iti noa ˈi te mau haapueraa pape, eita roa e nehenehe faahou e faaatea i te mea e e faatupu te mau nunaa i te tamaˈi ia noaa mai te pape.” Hoê â manaˈo to te mau aivanaa e te feia hamani tabula o te ao taatoa nei no te parau e te rahi e te rahi noa ˈtura te fifi o te pape.
No te aha râ te ao nei e haapeapea ˈi no nia i te pape? Te itehia ra hoi te reira e e rave rahi roa i nia i te fenua nei. Ua hau i te 70 i nia i te hanere o te fenua nei tei raro aˈe i te pape. Ia nehenehe outou e ite rii e hia rahiraa pape te reira, ia faaohipa ïa outou i teie tanumeraraa i roto i to outou upoo. A feruri na, ei hiˈoraa, i te hoê apoo hoê kilometera i te aano, hoê kilometera i te roa, hoê kilometera i te hohonu, oia hoi te hoê apoo hoê kilometera afata. E titauhia ïa hoê tausani milia litera pape no te faaî i te reira. Teie nei, a faarahi na teie numera 1,36 milia taime, e noaa mai ïa ia outou fatata te faito pape e vai ra i nia i te fenua nei. Te pee tamau nei oia i te hoê faaohuraa: auaa te veavea o te mahana, e maî ai oia mai nia mai i te mau moana, te mau anavai rahi, te mau roto e te mau anavai rii no te haere i roto i te reva, e topa mai ai ei ûa aore ra ei hiona. — Koheleta 1:7.
Te faaite maira te mau mea e e navai noa te pape i nia i te fenua nei no te haamâha maitai i te hinaaro o te mau mea ora atoa nei, mai tei ite-noa-hia mai te poieteraahia te taata e e ite-noa-hia e a muri noa ˈtu (Salamo 145:16). Inaha, no te aha ïa e paraparauhia ˈi no nia i te fifi o te pape?