A ara maitai! E nehenehe teie pape e faaino i to outou oraora-maitai-raa
E NEHENEHE anei outou e feruri e te taviri ra outou i te faataheraa pape o ta outou horoiraa auˈa e te tuu atura outou i te hoê mati tutuihia, a ite atu ai, ma te riaria, i te hoê ama auahi rahi? E nehenehe anei outou e feruri i te hoê tahora pape maaro e ama mai i te auahi no te faarueraahia ˈtu i te hoê avaava tutuihia i roto? E faufau anei outou mai te peu e e mea hinuhinu roa te pape ta outou e hopu ra e eita roa e nehenehe e inu atu?
I to outou manaˈo, e nehenehe anei e feruri e ua î roa te pape o te hoê tahora i te mau raau pape taero e nehenehe roa ˈi e nenei i te hoê hohoˈa i roto? E nafea outou ia ite atu outou i te pape ia tahe mai e te ufa atoa mai to te pia ra? E titauhia anei ia iriti outou i te haamaramarama i mua i ta outou horoiraa auˈa no te mea e faahauˈa ino te pape no roto mai i te mau faataheraa pape i to outou fare? Ua vaiiho aˈena anei to outou hoa faaipoipo i ta ˈna taofe poipoi i nia i te airaamaa no te mea e mea puai roa, a ite atu ai e e pape noa te reira?
Aore ra tei roto anei outou i te mau utuafare fetii teie e inu nei i te hoê pape ateate, te mâ maitai ia inu, o te horoa mai râ i te mauiui upoo, te aniania, te hî toto aore ra te mau puupuu? Peneiaˈe te roohia ra outou i te ruru, te matapo e te paruparu o te pu o te mau uaua?
Ua ite anei outou e aita i maoro aˈenei ua roohia hoê taata i nia i te toru i te mau maˈi tei riro ei maˈi no te fenua, o te pape viivii te tumu e ua pohe hoê ahuru milioni taata i te mau matahiti atoa, eiaha no te ereraa i te pape, no te pape râ? E mau tupuraa anei teie mau faahitiraa no te hoê feruriraa mau ore aore ra no te mau hohoˈa science fiction? Te mea peapea hoi eita ïa, e mea mau iho â.
Ua papu roa i teie nei e ravea ta te taata no te faataero i te mau mea ora atoa i nia i te fenua e i raro i te mau pape. E faahopearaa te rahiraa o te reira no ta ˈna mau tutavaraa no te faaohie i to ˈna oraraa: faaiti i te mau mauiui e te maˈi, haapoto i te mau atearaa na roto i te mau ravea faautaraa, tere na te reva teitei e hamani i te mau mauhaa tamaˈi puai aˈe.
No te mea atoa, ua hamani te taata i te mau raau pape taero apî e te haapohe atoa hoi. A ono matahiti i teie nei, ua hau i te 60 000 o teie mau raau taero tei hoohia — e 35 000 tei tapaohia ei raau taero pohe aore ra ino roa no to tatou oraora-maitai-raa. Te amui noa mai nei â te mau raau apî i te mau matahiti atoa. E faatupu teie mau anoiraa raau taero i te mau toea atâata roa atoa e te taero roa o te faaruehia nei i roto i te mau tahora aore ra i raro i te fenua, ma te haapao ore i te mau faahopearaa i nia iho i te huiraatira aore ra i nia iho i te natura.
E oaoaraa no te feia faaapu, e paura no te pape o te fenua nei
Ua riro te mau raau tupohe manumanu, te mau raau tupohe aihere e te mau raau faahotu ei oaoaraa no te feia faaapu o te ao taatoa nei, ua riro râ te reira ei paura mau no te mau pape o te fenua nei. E rave rahi matahiti i te maoro, ua tuu te feia faaapu no te afaa no San Joaquin i Californie i te sulfates i nia iho i ta ratou ǒ vine, ta ratou aua maa faaapu, ta ratou mau tumu tomati e te raau tupohe manumanu ra DBCP, a ite atu ai i teie mau matahiti i mairi aˈenei e, e nehenehe teie raau e faatupu i te mariri ai taata e te faaoreraa i te fanau i nia i te mau taata. Noa ˈtu â ïa e ua faaea te feia faaapu i te rave i teie raau, aitâ te raau taero i faaea atura i te tahe i raro i te fenua e i roto i te mau vairaa pape i raro i te fenua. “E toru ahuru ma pae i nia i te hanere o te mau apoo hutiraa pape o te afaa e DBCP to roto”, ta te hoê ïa tia no te faatereraa i te pae no te Oraora-maitai-raa i faataa. Ia au i te vea ra Newsweek, i roto i te hoê tuhaa o te hau Californie, e 250 000 taata te nehenehe e taero i te DBCP. E faaino te tahi atu mau raau tupohe manumanu i te pu o te mau uaua. Te manaˈohia ra e faatupu te tahi atu â mau raau i te tahi atu â mau maˈi. Ua iteahia mai e faahopearaa ino to te tahi mau raau tupohe aihere i nia iho i te roro, ma te faaereraa i te mau ravea hautiutiraa o te taata i roohia. I roto e rave rahi mau fenua faaapu, ua hau te faito nitrates i roto i te mau raau faahotu i tei taotiahia e te pae no te oraora-maitai-raa o te tahi mau fenua. Ua tahe atoa teie mau raau taero i roto i te mau vairaa pape i raro i te fenua.
Ua tauturu te haereraa i mua o te ohipa hamaniraa raau taero, i te faarahiraa i te mau puˈa puai, te mau puˈa pape, te mau raau no te mau apoo fare iti, ei faahitiraa i te tahi noa ˈˈe. Ua tauturu rahi te reira i te huitaata nei. Teie râ, a tahe noa ˈtu ai teie mau raau i roto i te fenua, e viivii roa te pape o te mau ui no a muri atu. “Te faataero nei tatou ia tatou iho, ia tatou e ta tatou huaai”, ta te hoê ïa aivanaa tuatapapa i te natura, i parau.
Ua faaite mai te hoê parau faataa e e mea pinepine i te itehia mai te mau taheraa i roto i te mau milioni faarii mori pereoo uira e vai ra i raro aˈe i te mau hooraa mori na te hiti o te mau purumu rahi e te mau aroâ o te mau oire. I muri aˈe, e tahe teie taoˈa ama ohie roa na roto atu i te repo e tae atu ai i roto i te mau pape i roto i te mau apoo hutiraa pape. Ia farerei teie taoˈa i te ama auahi o te hoê mati, e nehenehe ïa e faatupu i te mau paainaraa i roto i te mau fare e te mau vairaa tauihaa. E mea pinepine roa i te itehia i te mau ama auahi i nia i te mau faataheraa pape ia tahe anaˈe mai teie raau taero itea-ore-hia i roto i te mau vairaa pape.
Ua manaˈohia e e tamâ te repo fenua i teie mau raau taero e e faaore i te ino e vai ra i roto, a tahe noa ˈi te reira i roto i te repo hohonu. Teie râ, i roto i te mau ahuru matahiti i mairi aˈenei, ua iteahia mai e aita te rahiraa o teie mau raau taero atâata i titiahia, ua tahe noa ˈtu râ i roto i te mau vairaa pape i raro i te fenua, a faataero atu ai i te pape o te mau ui no a muri atu. “E faahopearaa te viivii o te pape no raro i te fenua no te mau hape ino roa i ravehia mea maoro i teie nei”, ta James Groff ïa i parau, melo no te Taatiraa marite no te mau tuatapaparaa i nia i te pape. “Aita hoê aˈe taata i navai i te maramarama no te tohu mai i te reira.”
Teie râ hoi, te tamau-noa-hia nei i te rave i teie mau “hape”. I Marite, ua numera te Piha no te parururaa i te natura e, i te mau matahiti atoa, i roto i taua fenua ra, e 5,7 milioni metara afata toea ino roa te tahe i roto i te mau vairaa pape i raro i te fenua. No te rahiraa, e mau toea faarue-hua-hia e te mau taata manaˈo ore ia vetahi e te nounou taoˈa, e te haapao ore i te faainoraa i te pape inuhia e te taata e i to ratou oraora-maitai-raa. “E haaviivii te hoê litera pua pape i te 20 milioni litera pape i raro i te fenua hau atu i te otia rahi roa ˈˈe haamauhia e te rahiraa o te mau Hau”, ta te hoê ïa aivanaa i faataa. Ia faarahihia te fifi e te mau milioni metera afata toea, i reira te parau ra ‘e pape, e pape i te mau vahi atoa, e aita râ hoê aˈe topata ei inu’ e riro mai ai ei tupuraa riaria mau.
‘Te hoê paura o tei faataimehia’
Ua faataa te peretiteni no te apooraa nainai a te Hau tuatapapa i te parau no te natura, te uira e te mau maitai o te fenua i Marite e: “E paura mau o tei faataimehia, te pape i raro i te fenua e ta ˈna mau haaviiviiraa (...). Te rahi noa ˈtura i te manaˈohia e e riro mai teie fifi ei fifi rahi roa ˈˈe o te mau matahiti 1980.” Ua faaite mai te New York Times i teie parau: “Ua tahoê râ te mau taata atoa no te parau e, o te viivii o te pape i raro i te fenua, te fifi ino roa ˈˈe e te taa ê roa ˈˈe no te pae no te maitai o te pape inuhia, e oia atoa ua riro teie viiviiraa i teie nei, ei paura faataimehia i raro i te fenua.” Ua faahiti te hoê aivanaa no te haapiiraa tuatoru no Arizona i teie faaararaa: “Aita e feaaraa e paura faataimehia tei roto i to tatou rima. Te toe noa ra te iteraa eaha te puai o te paainaraa.”
Aita e faufaa ia tapiri atu i te tariˈa i nia i te fenua no te ite mai “eaha te puairaa o te paainaraa”. Ua ruru aˈena te ao nei a tiai noa ˈi i te paainaraa e fatata maira. Ei hiˈoraa, ua numerahia e, mai teie nei e tae atu i te matahiti 2000, e nehenehe te hoê tuhaa i nia i te maha o te mau vairaa pape e riro mai ei pape eita roa e nehenehe e inuhia.
Ua faaite mai te pu Worldwatch e ua viivii te hoê tuhaa i nia i te toru o te mau pape tahora tinito hau atu i te tapao ino ore o te pape inuhia e te taata. Ia au i te taata ra o Thane Gustafson, aivanaa no te mau ohipa rusia, e farerei mai te Hau rusia mai teie nei e tae atu i te matahiti 2000 i te hoê hinaaro i te pape o te hau atu i ta ta ˈna haapueraa pape e nehenehe e haamâha, no te viivii o te pape i teie nei. Te fererei atoa nei o Marite Apatoa i te hoê fifi mai teie — te hoê haapueraa pape viivii roa eita e nehenehe e haamâha i te hinaaro o te huiraatira. “Mai te peu eita matou e faaoti i te mau ture no te taotia i te haamauˈaraa pape, i te matahiti 2000 e pohe matou i te poihâ”, teie ïa tei tohuhia i roto i te Apooraa a te mau Hau amui no nia i te pape. “Ma te faarahi ore, e nehenehe tatou e tohu ohie e i roto i te hoê anotau fatata roa, e pohe mau te ao i te poihâ, no te viivii e te haamauˈaraa e itehia ra i teie nei”, teie ïa tei parau-faahou-hia i roto i taua ihora apooraa.
I te mau vahi atoa o te fenua nei, te itehia ra te mau faahopearaa ino roa o teie paura faataimehia, no te mea e au ra e ua paaina aˈena oia i nia i te tahua o te ao nei. Ia hiˈopoahia, ei hiˈoraa, i Inidia ua viivii e 70 i nia i te hanere o te pape e inuhia e tei riro hoi ei tumu no te mau maˈi, e ere ïa te faarahiraa te parau e e tia mau â ia ite-oioi-hia mai te hoê ravea no te rapaau i te pape e te mau mea ora teie e taaihia nei i te reira. Eaha ˈtu â te nehenehe e parau no nia i te mau fenua veve i reira te taata e pohe ai no te ereraa i te pape mâ? Oia mau, tei mua te ao nei i te hoê fifi aitâ i itehia aˈenei.
Ua haapapu te hoê aivanaa suisse no te pae o te rapaauraa i te pape, te taote ra o Maarten Schalekamp e, te haapohe nei te mau maˈi o te pape te tumu e 30 000 taata i te mahana. Hoê anaˈe tuhaa i nia i te toru o te ao taatoa nei mai ta teie taote e parau ra, e mau vairaa pape inu “maitai roa” ta ratou, area hoê tuhaa i nia i te toru o te huiraatira o te ao nei te inu nei ïa i te pape viivii. I te pae hopea, mea iti roa te pape a te toru o te tuhaa.
Teie ïa te tupuraa. Te tahe ra te pape viivii i roto i te repo, te faarari ra i te palaneta, te horo ra na roto i te mau tahora, te tipuupuu ra na te mau anavai iti, te topa ra na te mau toparaa pape, e i pihai iho i te reira, te inu ra te rahiraa o te huitaata o te ao nei i te reira no to ratou iho pohe. Teie mau hoê paura faataimehia tei hamanihia e te taata iho!
Ua haamata atoa te Atua o Iehova, tei Poiete i te fenua, te taata e te mau pape atoa titauhia no te ora, i ta ˈna paura faataimehia, e e faaohipa oia i te reira no te ‘haapohe i te feia i pohe ai to te ao ra’. (Apokalupo 11:18.) Ua opuahia ia paaina te reira i te taime mau, e eita roa te feia i tuino i te fenua, te mataˈi e te pape e nehenehe e tapea i te reira aore ra e ape i to ˈna paainaraa pohe. Eita te mau taata e faaea i te tohu e e tau fifi roa te matahiti 2000. Te toe ra ïa te iteraa e e ora noa anei te feia faahapahia no te ite atu i taua matahiti riaria mau ra. O Iehova anaˈe te ite. I muri aˈe i te haamouraa o te feia haavahia e Iehova, e faarirohia te fenua nei ei paradaiso e e tahe noa te mau tahora pape mâ ma te rahi no te mau mea ora atoa.
I reira ïa e nehenehe ai e parau no nia i te pape maaro e: ‘Te vai ra i te mau vahi atoa — e mea maitai te mau topata atoa ia inu.’
[Parau iti faaôhia i te api 30]
‘E pape, e pape i te mau vahi atoa, e aita hoê aˈe topata ei inu.’ Te hoê pereota o te rave nei i teie nei i te hoê auraa apî e te riaria atoa no te huitaata nei.
[Hohoˈa i te api 28]
(Hiˈo i te papai)
PUˈA PUAI
DBCP
RAAU TUPOHE MANUMANU
PUˈA PAPE
RAAU TUPOHE AIHERE
RAAU FAAHOTU