VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g86 8/6 api 3-5
  • Te mau ati: te imiraa i to ratou mau tumu

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te mau ati: te imiraa i to ratou mau tumu
  • A ara mai na! 1986
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te faataaraa i te mau tumu matamua
  • Te mau haapiiraa faahiahia
  • Te faaite-atea-raa i te mau ati faatupuhia e te natura
  • Faaararaa i te mau ati faatupuhia e te natura
  • E nehenehe anei e pari i te mau tumu hau aˈe i te natura?
  • Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te mau ati natura?
    Te pahono ra te Bibilia
  • Te mau ati natura—O te Atua anei te tumu?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Ia tupu anaˈe te mau ati natura
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Te mau ati natura—E tapao anei no te mau tau?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
Ite hau atu â
A ara mai na! 1986
g86 8/6 api 3-5

Te mau ati: te imiraa i to ratou mau tumu

“TE MATAHITI ino roa ˈˈe i roto i te aamu o te tereraa manu reva.” Mea na roto i teie tumu parau to te Times no Lonedona hutiraa mai i te hiˈoraa o to ˈna feia taio i nia i te mau ati manu reva i tupu i te matahiti 1985 ra. Feia pohe, fatata 2 000, te faaiteraa ïa e e matahiti ino rahi roa ˈˈe teie i te pae no te mau ati na te reva.

Ua faatupu te ati auahi ino mau tei ore â i itehia aˈenei i roto i te tahua taaro beretane i te hoê ohipa riaria rahi i roto i te oire beretane no Bradford i te avae me 1985. Ua pau te tahua raau i te auahi e 3 000 hoi taata mataitai i reira, ua pohe e 55 taata e tau hanere taata tei pepe.

I te tahi atu â mau vahi, ua faatupu te mau ati faatupuhia e te natura e rave rahi mau pohe riaria i te matahiti i mairi aˈenei. I te avae setepa, ua haapohe te aueueraa fenua tei faaaueue ia Mexico hau atu i te 9 000 taata. Tau hebedoma i muri iho, i Colombie, ua tupu te hoê vai pue rahi vari no roto mai i te mouˈa auahi no Nevado del Ruiz tei tumâ roa i te iˈoa o te oire ra o Armero i nia i te tabula fenua, ma te haaparemo hau atu i te 20 000 taata.

Te faataaraa i te mau tumu matamua

I muri aˈe i te hoê ati, e faatupuhia te hoê titorotororaa hohonu no te faataa-papu-raa i te mau tumu. E noaahia tau hebedoma no taua titorotororaa ra, aore ra tau avae. No te haapao ore anei i tupu ai te ati, ua hape anei te hamaniraa i te hoê matini, aore ra mea totoahia anei? Ua horoahia anei te hoê faaararaa i te taime tano? Eaha te mau parururaa i ravehia? Aita anei te hoê taata i haapao?

Te faahepo nei te feia i roohia i te ati e o te hinaaro nei ia faahoˈihia ta ratou mau pau, i te mau taata o ratou te tumu o te ati. Ua itehia te reira i muri aˈe i te mâˈiraa te gaz i roto i te hoê fare hamaniraa raau tupohe manumanu no Bhopal, i Inidia, mai tei parauhia e e “ati o te fare hamaniraa tauihaa hau roa ˈˈe i te ino i roto i te Tuatapaparaa”. Ia au i te mau numera i tapaohia, ua faatupu taua mâˈiraa ra 1 700 taata pohe e e 200 000 feia pepe. No te mau moni i anihia no te faahoˈiraa, ua hau ïa i te faufaa tumu a te amaa no Inidia a taua taiete chimique ra. Ia hiˈohia te rahi o taua mau faufaa ra, e taahia ïa e tia iho â ia imi-maite-hia te tumu e te feia i faatupu i te ati.

I teie mahana, ua tamauhia e piti matini faaharuharuraa i nia i te mau manu reva rarahi atoa, o tei parauhia e afata ereere. E haru mai hoê i te mau setoni atoa tau ahuru huru faaiteraa atoa no nia i te pae no te rereraa. Te tahi râ, tei tamauhia i roto i te piha faatereraa, o te hoê ïa faaharuharuraa o te haru mai i te mau tauaparauraa atoa a te feia faahoro e tae noa ˈtu i te taime e tupu ai te ati. No te faahiahia mau taua na afata ereere ra no te haapapu i te tumu o te mau ati manu reva e faaohipahia ˈi te mau ravea atoa ia itehia mai taua mau afata ra.

E uiui atoa te feia titorotoro i te mau taata e ora mai no te faaite mai i te mau tapao no nia i te tumu o te ati. I Tapone, ua ora mai hoê vahine tuati i nia i te manu reva tei rave i ta ˈna tau faafaaearaa, mai roto mai i te ati rahi manu reva rahi roa ˈˈe o te ao nei. Ua horoa mai oia i te mau haamaramaramaraa faahiahia i te feia aravihi tei faataahia no te maimi i te tumu o taua ati ra tei haapohe e 520 horopatete.

Te mau haapiiraa faahiahia

Ia ite-papu-anaˈe-hia te tumu, e imihia ïa te ravea no te paruru i te mau ati mai teie te huru e nehenehe e tupu mai. Te ati auahi o te tahua taaro no Bradford mea na roto mai ïa i te mau pehu tei haaputuhia i raro aˈe i te tahua e o tei ura i te omou avaava aore ra i te raau mati. No reira, ua haamau te mau tia mana i te mau ture no te haamaitairaa i te mau ohipa no te pae parururaa i roto i te mau tahua taaroraa.

I nia i te tahua tauraa manu reva no Manchester, i Beretane, 55 taata tei pohe i nia i te hoê manu reva tei ore e pee i nia no te hoê ati auahi i tupu. I muri iho, ua hiˈopoa-faahou-hia te mau ravea no te faahaereraa i te taata i rapae e te mau materia o te ore e ama i te auahi tei faaohipahia i roto i te mau manu reva tei hiˈopoa-maitai-hia.

No reira, e haapiiraa faufaa mau o te nehenehe e hutihia mai na roto i te hiˈopoa-maite-raa i te tumu o te mau ati. E faaite mai te haapao ore, te oreraa e tano te hamaniraa, te mau hape e te tahi atu â mau mea, e o te taata iho â te hoê o te mau tumu matamua o te mau ati.

Eaha ïa te tia ia parau no te mau ati faatupuhia e te natura? Eaha te itehia mai ia imi-anaˈe-hia to ratou mau tumu?

Te faaite-atea-raa i te mau ati faatupuhia e te natura

Ua noaa mai te mau faahopearaa faahiahia i roto i te mau faaite-atea-raa i te mau ati faatupuhia e te natura mai teie e faatupuhia nei e te mau vero. Te haapii mai nei te hoê parau faaite ia tatou e i te mau motu Antilles “te mau manuïaraa o te hoê faaararaa e horoahia i te taime tano maitai”, ua rahi roa ïa i nia i te faito “fatata 100 %”. Te na ô nei â oia e: “E nehenehe ta te rahiraa o te mau pû mitoraa meteo e faaara i te mau taata i te hora e tae mai ai te vero e to ˈna puai, e te reira e 24 hora na mua ˈˈe.”

No te tahi atu mau huru ati ra, mea fifi roa ïa ia haamau i te mau faaiteraa. Tera râ, i roto i te tahi mau tupuraa, ua manuïa te mau Tinito i te faaite mai e e tupu te hoê aueueraa fenua. I to ratou iteraa e ua taui te huru o te mau animala i roto i te hoê fenua o te mataeinaa ra o Liaoning, ite ihora te feia mana e e tupu te hoê ati rahi. Ua faaatea atura ratou i te mau taata o te oire ra o Haicheng i rapae. Aita i maoro, ua nina roa te hoê aueueraa fenua i taua oire ra 90 i nia i te hanere. No te mea hoi e ua faaroo te taata i taua faaararaa ra, mea iti roa ïa te taata i pohe.

Tera râ, e mea varavara te taa-maitai-hia te mau faaiteraa o te mau aueueraa fenua no te faaatea-oioi-raa i te huiraatira i rapae. Ei hiˈoraa, te ati riaria ïa i tupu na roto i te aueueraa fenua o tei haamou i te matahiti 1976 ra i te oire no Tangshan, i te fenua Tinito: 242 000 taata pohe, ia au i te mau numera i tapaohia. E nehenehe te mau taata ite aravihi e ite i te rahiraa vahi e fifihia, eita râ ta ratou e nehenehe e faaite ma te papu maitai i te taime e tupu ai te aueueraa fenua. Te haapapu ra ïa te reira e no te aha te aueueraa fenua tei tupu i Mexico i te matahiti 1985 ra “i ore ai e haamaere i te feia tuatapapa i te parau no te aueueraa fenua”, no te faahiti faahou i te mau parau a te hoê parau faaite, teie râ, ua faatupu oia i te mau ino rahi.

Faaararaa i te mau ati faatupuhia e te natura

Ia au i te hiˈoraa a te feia aravihi, mea iti roa te tiaturiraa e e nehenehe e faaarahia i te hoê mahana taua mau ati ra. Inaha, mai te peu e e tiaturihia te buka Te mau ati faatupuhia e te natura: No ô mai anei i te Atua ra aore ra no ô mai i te taata ra? (beretane), “te faahuru ê nei te taata i to ratou iho vahi faaearaa ia riro mai oia ei tumu no te mau ati, na te reira e haaparuparu ia ratou iho i roto i taua mau ati ra”.

Ei hiˈoraa, i roto i te mau fenua mea rahi roa te taata, e mea pinepine te repo te vai noa aita e raau to nia iho, na te reira e faatupu mai i te paurâ e te vai pue. I roto i te tahi atu â mau tupuraa ra, aita ïa te mau taata e faaea ra i te fenua e fifihia e haapao ra i te mau faaararaa a te feia mana.

E nehenehe anei e rave i te tahi ohipa no te tapea i te puai o te natura o te faatupu nei i te mau ati? No nia i te mau aueueraa fenua, ua taa i te feia ite aravihi ia pâmu-anaˈe-hia mai te pape i roto i te hoê apoo hohonu, e faatupu ïa te reira i te mau anairaa aueueraa fenua rii nainai na taua vahi ra. Te tiaturi nei ratou e na roto i taua ravea ra e iti mai ïa te mataˈi e ohipa ra i raro i te fenua e e faaiti atoa te reira i te puai o te mau aueueraa fenua. Tae roa mai râ i teie nei, aitâ i manuïa rahi atura. No reira te buka Ati! (beretane) i parau ai e: “No teie taime, aitâ i ite-papu-hia atura no nia i te mau faahopearaa o taua ravea ra (...) no te faaohipa i roto i te mau fenua taata roa.”

Aita atoa i manuïa rahi te tahi mau tamataraa no te paruru i te mau ati faatupuhia e te natura. E hiˈo anaˈe na i te mau tamataraa i ravehia no nia i te vero. Fatata e 25 matahiti, te tonoraahia te mau manu reva i roto i te mata o te mau mataˈi rorofai no te “ueue” i te mau raau taa ê no te tamata i te haamǎrû i te puai o te mataˈi. Te tamau noa nei râ te mau mataˈi rorofai i te haaparare i te pohe e te haamouraa.

E nehenehe anei e pari i te mau tumu hau aˈe i te natura?

I te mea hoi e eita e nehenehe e faaite atea noa i te mau ati ma te taa maitai e eita atoa e nehenehe e paruru, e rave rahi ïa o te pari nei i te mau puai hau aˈe i te taata nei i rapae mai i te ao tino nei. No taua tumu parau ra, te faaite nei te buka ra Ati! e: “I roto i te hoê ao o te tamata nei i te faariro i te mau mea atoa ei mau mea itehia, eita hoê aˈe taata e nehenehe e faataa aore ra e paruru i te puai tauiui noa e te taa ore o te natura.”

Eita ïa e maerehia e no te aha te rahiraa taata e pari ai e na te Atua e faatupu i teie mau ati faatupuhia e te natura. Mea tia anei râ? Te mau ati, e mea hinaaro-mau-hia anei e te Atua?

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 3]

Reuters/Bettman Newsphotos

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono