Te mau ati natura—O te Atua anei te tumu?
“E TE Atua e, eaha ta oe i rave i nia ia matou nei?”
Tera te parau a te hoê taata i ora mai i te haamouraa i tupu i muri aˈe i te paainaraa te mouˈa Nevado del Ruiz tei tapoˈihia i te hiona, i te fenua Colombia, i te 12 no novema 1985 ra. Ua tapoˈi roa te heeraa vari i te oire taatoa no Armero e ua haapohe hau atu i te 20 000 taata i te hoê noa po.
Te taa ra ia tatou te huru o teie taata. I te mea e aita ta ratou e ravea i mua i te mau puai faito ore o te natura, ua parau te mau taata mai te tau tahito mai â e o te Atua te tumu o teie mau ohipa riaria. Ua pûpû te mau nunaa no tahito i te mau tusia, e tae noa ˈtu te mau tusia taata, no te tamǎrû i ta ratou mau atua no te miti, te raˈi, te fenua, te mouˈa, te mouˈa auahi, e vetahi atu mau taoˈa natura atâta. I teie atoa mahana, te farii noa nei vetahi i te faahopearaa o te mau ati natura ei mau ohipa faataa-ê-na-hia aore ra ei tupuraa no ǒ mai i te Atua ra.
O te Atua mau râ anei te tumu o te mau ati o te faatupu nei i teie rahiraa mauiui e te mau pau i nia i te taata na te ao nei? O ˈna anei te tia ia faahapahia? Ia itea mai te mau pahonoraa, e tia ia tatou ia faahohonu atu â i te mau mea i taaihia e teie mau ati. Inaha, e tia ia tatou ia hiˈopoa faahou i te tahi mau tupuraa i itehia mai.
Eaha te hoê “ati natura”?
I te taime a tupu ai te hoê aueueraa fenua i Tangshan, i te fenua Taina, e to ˈna haapoheraa, ia au i te mau tabula a te hau tinito, e 242 000 taata, e i te taime a tairi ai te mataˈi rorofai ra o Andrew i te Floride Apatoa e te Louisiana i te Hau Marite e ehia miria dala marite tei pau i roto i te mau vavahiraa, ua atutu te parau no teie mau ati na roto i te mau ravea haapurororaa na te ao atoa nei. Teie râ, eaha ïa ahiri e ua tairi taua aueueraa fenua ra i te Medebara taata ore no Gobi, e 1 100 kilometera i te pae apatoerau tooa o te râ no Tangshan, aore ra eaha ahiri e ua rave te mataˈi rorofai ra Andrew i te hoê eˈa taa ê e ua pohe oia i roto i te miti, ma te ore roa e tapae i nia i te fenua? Eita ïa e haamanaˈo-faahou-hia i teie mahana.
Oia mau, ia faahiti-anaˈe-hia te parau no te mau ati natura, aita ïa e parau-noa-hia ra te mau tupuraa rahi o te mau puai o te natura. I te mau matahiti atoa, te tupu nei e mau tausani aueueraa fenua, te mea rahi e te mea iti, e mau ahuru rahiraa vero, mau mataˈi rorofai, mau paainaraa mouˈa auahi, e vetahi atu mau tupuraa puai o tei tapao-noa-hia i roto i te mau buka. Teie râ, ia haapohe anaˈe teie mau tupuraa i te taata, ia haamou anaˈe i te mau faufaa e ia faahuehue roa anaˈe i te tereraa o te oraraa, e parauhia ïa ratou e mau ati.
E tia ia tapaohia e aita noa te mau vavahiraa e te mau pau e noaa mai e faito i te mau puai o te natura. Eita noa hoi te hoê ati rahi e faatupuhia e te mau tairiraa puai roa ˈˈe o te natura. Ei hiˈoraa, i te matahiti 1971, ua tupu te hoê aueueraa fenua e 6,6 i nia i te faito a Richter i San Fernando, i Kalifonia, Hau Amui, e e 65 tei pohe. Hoê matahiti i muri iho, ua tupu te hoê aueueraa fenua e 6,2 i Managua, i Nicaragua, o tei haapohe e 5 000 taata!
No reira, ia faahitihia te parau no te haamouraa e maraa noa ra o te mau ati natura, e tia ia tatou ia ani e, Ua hau atu anei te mau puai o te natura i te uˈanaraa? Aore ra na te mau ohipa a te taata i faarahi atu â i te fifi?
O vai te tumu?
Te faaite ra te Bibilia e o te Atua ra o Iehova te Poiete Rahi o te mau mea atoa, e tae noa ˈtu te mau puai natura o teie nei fenua. (Genese 1:1; Nehemia 9:6; Hebera 3:4; Apokalupo 4:11) E ere te auraa e na ˈna e faatupu i te mau puhiraa mataˈi atoa aore ra te mau toparaa ûa atoa. Maoti râ, ua faanaho oia i te tahi mau ture, o te faatere nei i te fenua, te mau mea i nia iho ra. Ei hiˈoraa, i roto i te Koheleta 1:5-7, te taio nei tatou no nia e toru o te mau tereraa faufaa ia nehenehe te ora e tupu i nia i te fenua—te hitiraa e te toparaa o te mahana i te mau mahana atoa, te tereraa tauiui ore o te mau mataˈi, e te tereraa o te pape. Noa ˈtu e te haapao ra te taata aore ra eita, e rave rahi tausani matahiti te tere-maite-raa teie mau faanahoraa natura e vetahi atu mai teie, i te pae no te ahuaraˈi, te huru o te fenua, e te natura o te palaneta. Inaha, ua huti te taata papai i te buka Koheleta i te ara-maite-raa i nia i te taa-ê-raa rahi i rotopu i te mau eˈa tauiui ore e te hopea ore o te poieteraa e te huru tauiui e te morohi o te oraraa taata nei.
E ere noa o Iehova te Poiete o te mau puai natura, tei ia ˈna atoa râ te puai no te faatere ia ratou. I roto i te Bibilia taatoa, te vai ra te mau aamu no nia i to Iehova faatereraa aore ra to ˈna faaohiparaa i teie mau puai no te faatupu i ta ˈna opuaraa. E nehenehe e faahitihia te vahiraa i te Miti Uteute i te tau o Mose e te tapearaa i te tereraa o te mahana e te avaˈe i roto i te raˈi i te tau o Iosua ra. (Exodo 14:21-28; Iosua 10:12, 13) Ua faaite atoa o Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua e te Mesia i tǎpǔhia mai, i to ˈna mata i nia i te mau puai natura mai, ei hiˈoraa, te taime a tamǎrû ai oia i te vero i nia i te Miti no Galilea. (Mareko 4:37-39) Te faaite ra te mau aamu mai teie te huru ma te feaa ore e e nehenehe te Atua ra o Iehova e ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia, e faatere i te mau mea atoa e ohipa ra i nia i te ora i ǒ nei i nia i te fenua.—Paraleipomeno 2, 20:6; Ieremia 32:17; Mataio 19:26.
I te mea e tera te tupuraa, e nehenehe anei ta tatou e faahapa i te Atua no te maraaraa o te huanane e te haamouraa o tei faatupuhia e te mau ati natura aita i maoro aˈenei? No te pahono i teie uiraa, e tia na mua ia tuatapapa tatou ahiri e te vai ra te haapapuraa e ua uˈana ˈtu anei te mau puai natura i teie roa nei, e peneiaˈe eita e vî faahou.
No nia i teie parau, a tapao na eaha ta te buka Ati natura—Na te Atua aore ra na te taata? (beretane) e na ô ra: “Aita e haapapuraa e te taui ra te mau tereraa o te ahuaraˈi tei taaihia e te mau paˈurâ, te mau pape pue e te mau mataˈi rorofai. E aita e taata tuatapapa i te huru o te fenua e faaite ra e te uˈana ˈtura te mau hautiraa o te fenua taaihia e te mau aueueraa fenua, te mau mouˈa auahi e te mau tsunami (are i muri aˈe i te aueueraa fenua).” Oia atoa, te na ô ra te buka Earthshock e: “Ua tapaohia i roto i te mau ofai o te mau fenua atoa te hoê numera faito ore o te mau tupuraa rarahi aore ra iti o te huru o te fenua, e nehenehe te tupuraa taitahi e riro ei ati ino mau no te huitaata nei ahiri e e tupu noa ˈtu i teie mahana—e mea papu i te pae no te ite aravihi e e tupu e e tupu faahou â teie mau ohipa i mua nei.” Oia hoi te auraa, e au ra e aita te fenua e to ˈna mau ito i tauiui rahi roa i roto i te roaraa o te mau anotau. No reira, noa ˈtu e te tapao ra aore ra aita vetahi mau tabula e tapao ra i te hoê maraaraa o vetahi mau tupuraa o te huru o te fenua aore ra vetahi atu ohipa, aita te fenua i uˈana roa ma te vî ore i te mau tau i mairi aˈenei.
Eaha ïa no te mau faataaraa no nia i te maraaraa o te pinepineraa e te haamouraa o te mau ati natura o ta tatou e taio nei? Mai te peu e eita te mau puai o te natura e nehenehe e faahapahia, e au ra e na te mau taata ïa te hape. E, oia mau, ua farii te mau tia mana e ua faarahi te mau ohipa a te taata i te atâtaraa ia roohia te vahi e haaati ra ia tatou i te mau ati natura e ia paruparu aˈe oia i mua ia ratou. I roto i te mau nunaa ravai ore, te faahepo nei te titauraa rahi i te maa i te feia faaapu ia faaapu rahi roa i to ratou fenua aore ra ia noaa mai i te fenua na roto i te haamarariraa i te mau ururaau faufaa roa. E aratai te reira i te pauraa ino mau o te repo. Te faaoioi atoa nei te maraaraa o te huiraatira i te parareraa o te mau fare riirii e te mau oire veve tei patuhia ma te atâta i te mau vahi papu ore roa. I roto atoa i te mau fenua ona aˈe, ua tuu te taata ia ratou iho, mai te mau mirioni taata e ora ra na te hiti o te Afǎ no San Andreas i Kalifonia, i roto i te hoê tupuraa atâta noa ˈtu te mau faaararaa maramarama maitai. I roto i taua huru tupuraa ra, ia tupu anaˈe te hoê ati matau-ore-hia—mai te vero, te pape pue, aore ra te aueueraa fenua—e nehenehe mau anei e parau e e mea “natura” te faahopearaa peapea mau e tupu mai?
Te hoê hiˈoraa papu maitai, o te paˈurâ ïa i tupu i te fenua Sahel i Afirika. E manaˈo iho â tatou e e tupu te hoê paˈurâ na roto i te ereraa i te ûa aore ra i te pape, e tupu atu ai te oˈe, te pohe poia, e te pohe. Teie râ, o te ereraa i te pape noa anei te tumu o te oˈe e te pohe poia rahi e itehia ra i taua fenua ra? Te na ô ra te buka Te natura maamaa (beretane) e: “Te faaite ra te mau haapapuraa i haaputuhia mai e te mau taatiraa i te pae no te ite aivanaa e te mau pu tauturu e, te tupu noa nei â te oˈe i teie mahana, eiaha no te paˈurâ tamau, no roto mai râ i te mau faainoraa maoro i te fenua e te pape. . . . O te taata te tumu o te parareraa tamau o te medebara i Sahel.” Te na ô ra te hoê vea no Afirika Apatoa, The Natal Witness, e: “Te fifi o te oˈe, e ere ïa te ereraa i te maa; o te ereraa râ i te ravea ia noaa mai te maa. Te fifi mau, o te veve ïa.”
Hoê â huru no te haamouraa no roto mai i te tahi atu mau ati. Ua faaite te mau maimiraa e, o te mau nunaa veve aˈe o te roohia nei i te mau faito taata pohe teitei aˈe na roto i te mau ati natura ia faaauhia i te mau nunaa ona aˈe o te ao nei. Ei hiˈoraa, mai te matahiti 1960 tae atu i te matahiti 1981, ia au i te hoê maimiraa, ua roohia o Tapone e 43 aueueraa fenua e vetahi atu mau ati e e 2 700 taata o tei pohe, oia hoi te faito e 63 feia pohe i te ati hoê. I te hoê â taime, e 31 ati i tupu i Peru e e 91 000 feia pohe, oia hoi e 2 900 i te ati hoê. Nohea mai teie taa-ê-raa? O te mau puai natura tei faatupu i te ati, tera râ o te ohipa a te taata—i te pae totiale, faanavairaa faufaa, e politita—te tia ia faahapahia no te taa-ê-raa rahi i te pae no te feia i pohe e te haamouraa o te mau faufaa i noaa mai.
Eaha te mau ravea?
E rave rahi matahiti to te mau aivanaa e te feia aravihi tamataraa i te imi i te mau ravea no te faaruru atu i te mau ati natura. Ua heru hohonu ratou i roto i te fenua ia noaa mai te maramarama no nia i te mau tupuraa o te mau aueueraa fenua e te mau paainaraa mouˈa auahi. Maoti te mau taoˈa peeutari, te hiˈopoa nei ratou i te hohoˈa o te ahuˈaraˈi e te pee maite nei ratou i te tereraa o te mau mataˈi rorofai e o te mau vero aore ra te faaara nei ratou i te mau pape pue e te paˈurâ. Ua horoa mai teie mau maimiraa atoa i te mau haamaramaramaraa o ta ratou e tiaturi nei e e tauturu ia ratou ia faaiti i te faainoraa o teie mau puai natura.
Ua horoa mai anei teie mau tutavaraa i te mau faahopearaa maitatai? No nia i teie mau ravea moni rahi, e te aravihi, te faahiti ra te hoê faanahonahoraa o te ara ra i te vahi e haaati nei ia tatou e: “E tuhaa faufaa to teie mau ravea. Teie râ, ia hau atu te moni e te mau tutavaraa e haamâuˈahia—mai te peu e e riro te reira ei otoheraa no te haamoe i te mau fifi mau e vai ra i roto i te mau totaiete o te feia e atihia o te faaino atu nei i te mau ati—ua hau atu ïa to ratou ino i to ratou maitai.” Ei hiˈoraa, noa ˈtu e mea anaanatae ia ite e te haamǎtaˈu-tamau-hia nei te pae muriavai no Bangladesh i te mau ûa puai e te mau are rarahi, eita teie ite e tapea ra ia faahepohia te mau mirioni taata no Bangladesh ia ora i reira. Te faahopearaa, o te mau ati tupu tamau ïa o te haapohe nei e rave rahi mau hanere tausani taata.
Papu maitai, e mea faufaa te mau haamaramaramaraa a te mau ravea aravihi i roto i te hoê faito taotiahia. Te tahi atu râ tuhaa e titauhia ra, o te aravihi ïa no te faaiti i te mau faateimaharaa o te faahepo nei i te mau taata ia ora i te mau vahi atâta aore ra ia ora ia au i te mau ravea o te faaino nei i te vahi e orahia ra. Oia hoi, no te faaiti i te faainoraa e ravehia e te mau puai natura, e titauhia ïa ia faaapî-roa-hia te faanahoraa i te pae totiale, faanavairaa faufaa, e politita e orahia nei e tatou. O vai te nehenehe e rave i teie ohipa? O te Taata anaˈe e nehenehe ta ˈna e haavî i te mau puai iho o te faatupu nei i te mau ati natura.
Te mau ohipa a te Atua i mua nei
Eita noa te Atua ra o Iehova e arai i te mau faahopearaa, tera râ e ohipa roa oia i nia i te tumu iho o te ati o te taata nei. E faaore oia i te mau faanahoraa nounou e te haavî i te pae politita, hooraa taoˈa, e i te pae faaroo o tei ‘faatere i te taata no to ˈna ra ati.’ (Koheleta 8:9) E tapao iho â te taata o tei ite i te Bibilia e, i roto i to ˈna mau api, e rave rahi mau parau tohu o te faahiti ra i te tau i reira te Atua e ohipa ˈi no te tamâ i te fenua i te ino e te mauiui e no te haamau faahou i te hoê paradaiso o te hau e te parau-tia i nia i te fenua nei.—Salamo 37:9-11, 29; Isaia 13:9; 65:17, 20-25; Ieremia 25:31-33; Petero 2, 3:7; Apokalupo 11:18.
O te reira hoi ta Iesu Mesia i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ atoa ia pure, oia hoi ‘Ia tae mai to oe ra basileia. Ia tupu to oe hinaaro, mai i nia i te raˈi, i nia atoa i te fenua nei.’ (Mataio 6:10) E tatara te Basileia Mesia e e mono mai oia i te mau faatereraa taata tia ore atoa, mai ta te peropheta ra o Daniela i tohu mai: “Ia tae i te anotau o taua mau arii ra, e faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia, o te ore roa ïa e mou, e ore roa hoi e riro ia vetahi ê; e hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.”—Daniela 2:44.
Eaha ta te Basileia o te Atua e faatupu tei ore i manuïa i te mau nunaa i te rave i teie mahana? Te horoa maira te Bibilia i te hoê hiˈoraa faahiahia o te ohipa e tupu a muri aˈe. Noa ˈtu te mau huru tupuraa faaitehia i nia i teie mau api mai te oˈe e te veve, “e riro hoi e maa tei te fenua i nia i te tupuai o te mau mouˈa ra,” e “e hotu te mau raau o te ô ra i ta ratou maa, e tupu hoi to nia i te fenua ra; e parahi hoi ratou ma te ora i to ratou ra fenua.” (Salamo 72:16; Ezekiela 34:27) No nia i te natura e haaati nei ia tatou, te na ô maira te Bibilia e: “E rearea te medebara e te vahi pâpâ maro ra no ratou; e oaoa hoi te fenua aihere e e ruperupe hoi mai te tiare ra. . . . e pǔpû mai hoi te pape na te medebara, e te pape tahe i te fenua mǎrô ra. E riro te one veavea ra ei pape hopuna, e te repo mǎrô ra ei pape pihaa anaˈe.” (Isaia 35:1, 6, 7) E e ore roa te mau tamaˈi.—Salamo 46:9.
Aita te Bibilia e faaite ra e mea nafea te Atua ra o Iehova ia faatupu i teie mau mea atoa, e mea nafea oia ia rave ia ore te mau puai atoa o te natura ia faatupu faahou i te ati. Te mea papu râ, oia hoi “e ore [te feia atoa o te ora i raro aˈe i taua faatereraa parau-tia ra] e ohipa faufaa ore noa; e ore ratou e faafanau i te tamarii pohe noa: e tamarii hoi ratou na tei haamaitaihia mai e Iehova: ratou, e ta ratou atoa ra mau tamarii.”—Isaia 65:23.
I roto i te mau api o teie vea, e tae noa ˈtu i roto i te tahi atu mau buka a te Taiete Watch Tower, ua faahiti pinepine te mau Ite no Iehova e ua haamauhia te Basileia o te Atua i nia i te raˈi i te matahiti 1914 ra. I raro aˈe i te faatereraa a teie Basileia, ua ravehia te ohipa pororaa i roto i tau 80 matahiti te maoro, e i teie mahana tei te uputa tatou o te mau “raˈi apî e te fenua apî” i tǎpǔhia mai. Eita noa te huitaata nei e faatiamâhia i te mau haamouraa o te mau ati natura, i te hepohepo e te mauiui atoa ra o tei tairi i te huitaata nei i roto i te mau ono tausani matahiti i mairi aˈenei. E nehenehe mau â e parau no taua tau ra e, “ua mou te mau mea tahito ra.”—Petero 2, 3:13; Apokalupo 21:4.
E i teie nei ïa? Ua ohipa anei te Atua no te feia i atihia na roto i te mau tupuraa natura aore ra vetahi atu? Ua na reira mau â oia, eiaha râ ia au i ta te rahiraa o te taata e manaˈo nei.
[Hohoˈa i te api 8, 9]
Na roto i te mau ohipa a te taata, ua hau aˈe i te ohie ta tatou haaatiraa ia roo i te ati natura
[Faaiteraa i te tumu]
Laif/Sipa Press
Chamussy/Sipa Press
Wesley Bocxe/Sipa Press
Jose Nicolas/Sipa Press