E manuïa anei outou ia faaamu outou iho i ta outou tamarii?
TE HOÊ TARAPAPERAA rahi i te aau. Tera ta te tahi mau metua vahine i ite i muri aˈe i to ratou tamataraa i te faaamu i ta ratou pepe ma te faaoteote i te û mama i te mau mahana e te mau hebedoma i muri noa ˈˈe i to ratou fanauraa. Tera râ, ua ite au e ma te hoê ite iti anoihia i te tamau-maite-raa, e nehenehe mau outou e faaamu i ta outou tamarii e ia roaa atoa ia outou i te hoê oaoa rahi. A vaiiho na ia ˈu ia faaite atu ia outou i ta ˈu i haapii na roto i ta ˈu mau taioraa, oia atoa ta ˈu mau aparauraa e te tahi atu mau metua vahine e na roto atoa i ta ˈu iho i ite.
“I tei hea roa taime e haamata ˈi au i te faaote i ta ˈu aiû?”
I muri aˈe iho i to outou fanauraa. I roto e rave rahi mau tupuraa, e nehenehe outou e haamata i nia iho i te paepae fanauraa. E nehenehe outou e ani i ta outou taote mai te peu e faatia o ˈna. Hoê o te mau faufaa e roaahia mai na roto i te “fanau” natura, aita ïa te pepe i faateiahahia e te mau raau e e haavitiviti noa ïa oia i te haamata i te oteote.
“Aita ta ˈu û e ravai!”
Teie atoa te hoê tumu e peapea ˈi vetahi mau mama rii apî. No te mea hoi e ua hepohepo roa ratou no ta ratou û, aore roa ïa teie e tahe faahou mai. E tupu teie ohipa no te mea ua etaeta roa te mau uaua e iriti nei i te mau faataheraa o te û, e ore roa ïa te û e haere faahou mai. No reira, a tamarû ïa ia outou. A haamanaˈo atoa na outou e te taheraa o te û, e faaitoitohia ïa na roto i to outou faatamaaraa i ta outou aiû. Hau atu ta outou aiû i te oteote, hau atu ïa ta outou titi i te horoa mai i te û. No reira, a horoa ˈtu i ta outou aiû e rave rahi mau tamaaraa iti i te hoê noa aore ra e piti tamaaraa rahi. Ia na reira anaˈe outou, i roto e toru aore ra e maha mahana, e rahi roa e e navai roa ïa ta outou faatupuraa û. I roto i te tahi mau tupuraa peapea, ua nehenehe atoa te tahi mau mama ruau e faaoteote i ta ratou mau mootua i to ratou û! Te tahi atoa mau mama faaamu, ua faahotu atoa ratou i to ratou û na roto noa i te vaiihoraa i ta ratou aiû ia oteote.
“Te hinaaro nei ta ˈu aiû ia oteote i te mau piti hora atoa!”
Te tahi atoa ïa peapea no te mau mama rii apî. Te mataˈu nei ratou e aita ta ratou aiû e mauruuru nei i to ratou û. Tera râ, e mea tia roa ia hinaaro te hoê pepe aruaru i te oteote i te mau piti hora atoa. Te vai nei te tahi mau aiû o te ani nei i te titi hoê ahuru taime i roto i te 24 hora! Ia raea-anaˈe-hia e piti aore ra e toru avae i te pepe, e nehenehe roa ta ˈna iho e faatano i ta ˈna tamaaraa i te mau toru aore ra maha hora atoa.
“Eaha ta ˈu ravea mai te peu ua tupu te hoê maˈi i roto i te hoê titi?”
Eiaha roa e faaea i te faaoteote i ta outou aiû. Tera râ, a faatamaa e piti taime hau atu ia ˈna, i nia mau i te titi tei maˈihia no te haapau i to ˈna û. Ia ite outou e, o te faataheraa û tei maˈihia, e ere râ te û tei ino. E nehenehe ta to outou taote e horoa mai i te tahi raau antibiotique marû; e ani atoa mai oia ia outou e tuu i te tahi ahu tapiri mahanahana e a faaea i roto i to outou roˈi. Ia ˈu nei, i to ˈu iteraa i teie maˈi, ua rave au i te vitamine C (1 000 milligrammes) i te mau piti aore ra toru hora atoa, e e piti mahana i muri aˈe, ua afaro roa ïa.
Eaha ta ˈu e nehenehe e rave mai te peu e ere au i te û?”
Eita roa te reira e tupu. Ua riro te titi mai te hoê fare hamaniraa o te tere 24 hora i nia i te 24. Oia mau, e nehenehe te haereraa mai o te û e taere rii no te hepohepo, te fiva aore ra te tahi mau aehuehu. Tera râ, no te faatitiaifaro i teie fifi, a tamarû ïa ia outou, eiaha e manaˈo faahou i to outou mau peapea e a horoa ˈtu ia outou no ta outou pepe. A faaamu pinepine ia ˈna e tae roa i te taime e horoa faahou mai ai to outou titi i te hoê faito û navai maitai.
“Eaha ta to ˈu tane e nehenehe e rave no te tauturu ia ˈu?”
Te ohipa maitai roa ˈˈe ta te tane e nehenehe e rave o te horoaraa mai ïa i te hoê tauturu i te pae morare ma te here faito ore. Ia tapea maite oia i roto i to ˈna feruriraa e ua faaû te tino o te vahine i te hoê ûraa puai mau i te taime e fanau ai oia i te hoê tamarii. E titauhia ïa te tahi taime ia afaro maitai ta ˈna vahine. No reira, e faahaamanaˈo atu o ˈna i ta ˈna vahine e to ˈna faafaaearaa e te ora-maitai-raa o te aiû, e mea faufaa aˈe ïa i te hoê fare atuatu-maitai-hia. E nehenehe atoa oia e tauturu i ta ˈna vahine na roto i te haereraa e hoohoo i te mau mea e hinaarohia e te utuafare e i te horoi-atoa-raa i te mau mereti.
“Efea roaraa te taime e faaamu ai au i to ˈu pepe?”
Na outou noa iho aore ra na ta outou pepe e nehenehe e faaoti. Te û mama e maa hope roa ïa, e aita ˈtura te aiû e titau ia horoahia na ˈna te hoê maa ê atu e tae noa ˈtu i te paeraa o to ˈna avae. Ia ˈu nei, ua faaoti au e faaamu i ta ˈu pepe i to ˈu nei û, hoê matahiti te maoro. Ua tiai roa o Sara ia raeahia ia Isaaka te paeraa o to ˈna matahiti no te haamairi ia ˈna i te û! — Genese 21:7, 8.
Ia faaoteote anaˈe te hoê vahine i ta ˈna tamarii i to ˈna û, o te hoê ïa ravea faahiahia mau no te ite papu atu ia ˈna e no te faaite atoa ˈtu ia ˈna i to ˈna here. A haamanaˈo e eita noa oia e vai maoro mai, mai te hoê pepe ra te huru. A faahotu na i teie mau taime faufaa mau a vai nainai noâ ta outou tamarii. — Na te hoê o to matou mau vahine taio.