Te uiui nei te mau taurearea . . .
Nafea vau e nehenehe ai e haapii mai te peu e mea haumani roa to ˈu orometua haapii?
MAI TE huru ra e ua haumani roa te tamaroa e ahu oomo toretore uteute to ˈna. Te hohoni noa ra o ˈna i to ˈna maiuu e te nevaneva noa ra, mai te mea ra e te hinaaro ra oia ia faautuahia o ˈna. Teie râ, mea anaanatae aˈe na to ˈna orometua ia haapii i te faautua.
Ua ani ihora te orometua haapii i te pupu haapii ma te huru itoito maitai e: “Eaha te auraa ia parauhia e e faaohipa i te ‘parau tumu’ no te iteraa i te hoê haamaramaramaraa?”.
“Oia hoi, e faaohipa e rave rahi mau auraa”, te pahonoraa ïa a te hoê tamaroa.
“O te hoê tuhaa ïa te reira o te pahonoraa”, ta te orometua haapii ïa i parau mai. Ua faatuatua aˈera oia i to ˈna mata ma te feruri i te tahi â huru raveraa no te ani i ta ˈna uiraa. Ua parau faahou maira oia e: “Te faaohiparaa i te parau tumu, o te faaohiparaa ïa i te aha no te iteraa i te mau parau e erehia ra?”
“I te mau manaˈo!” ta te hoê taurearea haapii ïa i parau mai. “I te mau moemoea?” ta te tahi ïa i ani mai. Ua haamata ihora te tamaroa e ahu oomo toretore to ˈna i te anaanatae mai.
Ua tamata atura te orometua i te tahi â raveraa. “A tamata na outou i te manaˈo e tei roto tatou i te tau toetoe. Te hahaere noa ra vau na roto i te uru raau e, ite ihora vau i te hoê apoo rahi i roto i te ofai. Hiˈo atura vau i roto e faaroo atura vau... (Ua paaina aˈera te ata a te mau tamarii haapii i to te orometua oororaa mai te tapa ra te huru.) Eaha ïa ta ˈu e ite i teie nei? Te hoê anei tapa, te hoê rô aore ra te hoê uri taata?”
Ua pahono maira te hoê tamarii haapii: “Te hoê tapa. Tei roto oia i te ana e e taoto te mau tapa i roto i te mau ana i te tau toetoe.” Ua maere roa te papai vea o te A ara mai na! tei ite hoi i te ohipa i tupu, no te mea ua horoahia mai teie parau maramarama na te tamaroa iho e ahu oomo toretore to ˈna.
Ua oaoa roa te orometua haapii. “Maitai roa, ua faaohipa outou i te parau tumu no te faaiteraa mai e e ite atu vau i te hoê tapa. I teie nei, nafea ïa tatou e nehenehe ai e faaohipa i te reira no nia i ta tatou haapiiraa no teie mahana.”
Te ite ra tatou i ô nei i te ohipa a te hoê orometua haapii maitai, te hoê taata o tei papu maitai i ta ˈna tumu parau, e o te haapeapea atoa râ no ta ˈna mau tamarii haapii. Oia hoi, te hoê taata haapii o te tamata ra i te horoa i ta ˈna haapiiraa ma te anaanatae e o te tapea noa i to ˈna marû, noa ˈtu e mea taere ta ˈna mau tamarii haapii i te papu. Peneiaˈe e mai te reira te hoê o ta outou mau orometua. Tera râ, te parau nei te buka ra Buka a te utuafare no te taurearearaa (beretane) e: “Ua faaite mai te tahi mau tuatapaparaa e te faaino nei te rahiraa o te mau taurearea i ta ratou mau orometua haapii. Te auta ra ratou no te mea e mea haumani roa te mau orometua haapii e aita atoa ratou e hauti nei.”
Oia mau, mea tano ia manaˈo e e aravihi mau to te rahiraa o te mau orometua haapii. Teie râ, ia tae iho â i te hoê taime, e nehenehe paha outou e ‘fiu’ i te hoê o to outou mau orometua haapii. I reira e manaˈo paha outou e te erehia ra outou i te hoê mea, no te mea te hinaaro ra outou e haapii e rave rahi mau ohipa ia vai noa mai outou i te fare haapiiraa. Eaha ˈtura ïa ta outou e nehenehe e rave? Eita ˈtura anei e nehenehe faahou e haapii?
Mea faufaa mau to outou haerea
Eaha mau na to outou haerea i mua i te ohipa haapiiraa? Ua faaite mai te hoê titorotororaa i ravehia aita i maoro aˈenei e, e nehenehe te faito feruriraa a te hoê taurearea e naea roa i te hoê faito rahi i roto i te mau tumu parau techniques, te faaetaetaraa tino e te upaupa, teie râ, e topa roa ïa taua faito ra i roto i te mau haapiiraa o te mau reo e o te tuatapaparaa.
Mea aravihi aˈe anei te mau orometua haapii i te faaetaetaraa tino e te upaupa i te mau orometua haapii i te mau tumu parau parauhia e “classiques”? Aita ïa. Ua itehia e i roto i te mau haapiiraa e nehenehe e faaohipahia, e rahi aˈe ïa te tuhaa ta te mau tamarii haapii e nehenehe e rave i roto i taua haapiiraa ra. Teie râ, e ere anei na te mau tamarii haapii iho e faaite nei i te hoê haerea tano ore i mua i te mau tumu parau mea hau aˈe te feruriraa i te faaohiparaa? Mai te peu e ua faaoti aˈena ratou e mea haumani te hoê tumu parau, e fifi roa ïa te hoê orometua no te huti mai i to ratou feruriraa noa ˈtu e e aravihi rahi to ˈna mai to Platon ra te huru.
E outou iho, eita anei e tia ia hiˈopoa maitai outou i to outou haerea i mua i tera aore ra tera haapiiraa? Ei hiˈoraa, te algèbre, mai te mea ra e ere te reira i te mea anaanatae roa i teie mahana. Mai te peu râ e e haapao maitai outou i te ohipa haapiiraa, e nehenehe ïa te reira, i te hoê mahana, e ohipa maitai mai i nia i te hoê paoti ohipa e hinaaro ra e rave i te taime no te haapii ia outou i te ohipa. A anaanatae na râ i ta outou e haapii ra! Peneiaˈe e iti mai ïa to outou haumani i te fare haapiiraa!
‘Te hoê orometua haapii maitai, o te hoê ïa...’
Tera râ, i te tahi mau taime, te auta atoa nei te mau taurearea e hinaaro mau nei e haapii e, e orometua haapii “ino” ta ratou. Teie nei râ, eaha mau na te hoê orometua haapii “maitai”? Ua faaite mai te hoê potii ia A ara mai na! e: “Mea au roa na ˈu to ˈu orometua haapii i te ite numera (maths) no te mea, mea arearea roa o ˈna.” Ua arue mai te hoê tamaroa i to ˈna orometua haapii i te reo beretane, no te mea ‘e parau noa o ˈna i te parau hauti’.
Teie râ, mai te peu e e nehenehe to ˈna huru maitai aore ra arearea e riro ei mea faufaa no te orometua haapii, eiaha râ ia erehia ia ˈna ‘i te aravihi no te haapii atu ia vetahi ê ra’. (Timoteo 2, 2:2.) Oia mau, te parau nei iho â te Bibilia i ô nei no nia i te aravihi i te pae varua. Teie râ, te haafaufaa nei teie manaˈo i te hoê o te mau maitai e hinaarohia ra e te hoê taata haapii maitai: oia hoi, e tia ia ite maitai oia i ta ˈna tumu parau.
Teie râ hoi te vahi ino, aita ïa e ite-pinepine-hia te maramarama e te arearea i roto i te hoê anaˈe taata. E orometua haapii tei aravihi maitai no te faatia i te mau aamu arearea to te hoê taurearea. Teie râ ta ˈna e farii nei: “Aita roa ˈtu matou i nehenehe e haapii i te tuhaa rahi o te tumu parau no nia i te physique.” I te tahi aˈe pae, ua faaite mai te hoê taurearea e mea ite roa to ˈna orometua haapii, tera râ, “mea fiu roa oia. E paraparau noa oia ma te taui ore i to ˈna tuuraa reo e e rave oia i te mau parau roa roa e aita roa ˈtu hoê aˈe taata e taa ra i ta ˈna parau”.
Te vai ra anei ta outou te hoê orometua haapii mai teie te huru? Mai te peu e e, a haamanaˈo na outou i ta te tahi mau kerisetiano no te senekele I i parau no nia i te aposetolo Paulo. E aravihi faahiahia mau to ˈna ei taata haapii i te Parau a te Atua; tera râ, ua auta te tahi mau kerisetiano no to ˈna tau i te mea e ‘te huru o to ˈna tino, aore ïa itoito, e e reo vahavaha to ˈna’. Ua pahono atura Paulo e: “Te maua ra vau i te parau, eita râ vau e maua i te ite.” — Korinetia 2, 10:10; 11:6.
Mai te peu e ua haafaufaa ore te tahi pae i te mau parau a Paulo ma te haapao noa i to ˈna mau fifi iti i te pae aparauraa, eaha ïa te ohipa e nehenehe e tupu mai? E nehenehe paha ïa ratou e erehia i te maitai o te hoê ite faufaa mau. No nia i te fare haapiiraa, eiaha ïa outou e rave hoê â huru hape! Na mua ˈˈe outou e parau ai e mea ino te hoê orometua haapii anaanatae ore, a aniani na ia outou iho e: ‘Ua ite mau ra anei oia i te mea ta ˈna e parau ra? E nehenehe anei o ˈna e haapii mai ia ˈu i te tahi mea?’
A haamataro ia outou i te haapiiraa
‘Eita anei e tia ia haapii ma te arearea?’ ta outou paha ïa e parau mai. E nehenehe e na reirahia, i te tahi mau taime. Teie râ, e noaahia mai ia outou ra te tahi o te mau haapiiraa faufaa roa ˈˈe ta te oraraa e horoa mai, na roto i te faaoromai e te ohipa paari. Ei hiˈoraa, ua “ite [Iesu] i te auraro i to ˈna ra mau pohe [te mau mauiui ta ˈna i faaruru]”. (Hebera 5:8.) Mea iti roa te “arearea” i roto i teie haapiiraa, teie râ, ua riro te reira ei haapiiraa faufaa roa. I roto i te hoê â huru manaˈo, te ite e nehenehe e noaahia i te fare haapiiraa, ua aifaito mau ïa i te tutavaraa e horoahia ia noaahia mai te reira e tatou. No reira ˈtura, ‘ia faarahi hua ˈtu i te haapao’ i te mau parau a te hoê orometua haapii e paraparau ra ma te hoê reo haumani (hiˈo Hebera 2:1). A tamata na i te rave i te tahi mau tapao ia vai araara maitai outou i ta ˈna e parau ra. A mono i te mau aparauraa anaanatae ore o te fare haapiiraa na roto i te faarahiraa i ta outou iho e nehenehe e haapii.
Mai te peu e tutava mau outou, e maere ïa outou i te mau mea atoa ta outou e nehenehe e haapii mai — e no roto atoa mai i te hoê orometua haapii e parauhia ra e mea haumani. Te faahiti ra te buka ra Buka a te utuafare no te taurearearaa e: “Noa ˈtu â ïa e ua ite maitai te tahi mau tamarii haapii, i te reira iho â taime, i te faufaa e nehenehe e roaahia mai e ratou na roto i te hoê taata haapii, e mea pinepine e ite-maitai-hia te reira i muri aˈe i te rahiraa o te mau matahiti.”
Te faaite nei te hoê tumu parau no te U.S.News & World Report e e tia ia roaa i te hoê taata haapii eiaha noa te hoê ite maitai roa, te ‘aravihi [atoa râ] no te faaite atu i taua ite ra ia vetahi ê’. E te vai ra te tahi mau orometua e nehenehe mau e horoahia i te mau nota ino na ratou i te pae o te faaiteraa i te ite. Tera râ, a hiˈo na i te faaueraa tumu i horoahia i roto i te Maseli 20:5: “Te parau i roto i te aau taata, mai te moana ïa; e noaa mai râ taua parau ra i te taata i ite [huti mai].” E, i te tahi taime, e nehenehe outou iho e huti mai i roto i te ite a to outou orometua haapii e e turai atu ia ˈna ia faarahi mai i te parau.
‘A tauturu atu na ia ratou ia haapii’
I roto i ta ˈna ra buka Aratai no te ora mai i te fare haapiiraa teitei na te hau (beretane), ua faaite mai o Barbara Mayer, e orometua haapii atoa hoi o ˈna, e: “Te mau orometua haapii, tei horoa e rave rahi taime hoê â huru tumu parau, e riro ïa ratou i te mataro roa i te reira e i te hohora mai i te tumu parau mai tei matau-noa-hia e ratou. Mai te peu e mea na nia ˈˈe noa te tuatapaparaahia te tumu parau ma te faahohonu-ore-hia aore ra mai te peu e te manaˈo ra outou e aita outou i papu maitai, a afai to outou rima i nia e a ani atu i te tahi atu â mau haamaramaramaraa (...). A turai atu ia ˈna ia parau mai i te mau mea atoa ta ˈna i ite.” E riri anei te orometua haapii i te reira? Eita, mai te peu iho â râ, e rave outou i te reira ma te faatura (Kolosa 4:6). Eaha ˈtura ïa te faahopearaa? Te parau nei o Barbara Mayer e: “E ite atu ïa outou e e faarahi atu â ta outou orometua i ta ˈna faaineineraa e eita ïa oia e hohora noa mai i te hoê haapiiraa tei faahohonu-ore-hia.”
E riro te anaanatae rahi mai te hoê maˈi pee, e e nehenehe to outou hinaaro e haapii e faatupu i roto i ta outou orometua i te hoê huru itoito aˈe. Oia mau, eiaha outou e tiai i te hoê tauiraa rahi roa. Peneiaˈe paha e te vai ra te tahi mau tumu parau e e tia ia faaoromai noa outou. Mai te peu râ e ua ite outou i te faaroo e mai te peu e te anaanatae mau ra outou i te mau ohipa e tupu ra, e nehenehe mau â outou e haapii. E tera mau hoi te tumu o te fare haapiiraa, e ere anei?
[Hohoˈa i te api 25]
I te tahi taime, e tia mau ia tutava no te haapii.
[Hohoˈa i te api 26]
Eita e faufaa i te hoê orometua haapii aravihi ia faariro ia ˈna ei taata hauti aore ra ei taata faaarearea.