Te oraraa mahu: e mea “oaoa” mau anei?
Haere mai i rapaeau i te pouri no te ora i mua i te aro o te mau taata atoa. Teie ïa te hinaaro o te mau mahu i teie nei. Na roto i te mau buka, te teata taata ora, te hohoˈa teata, te afata radio teata e te mau ravea haaparareraa, te matau-roa-hia ra te reira e te huiraatira, no te mea te faaitehia ra mai te hoê oraraa tia e te maitai atoa mai te tahi atu mau huru oraraa. Teie râ e mea tia mau anei? Eaha te mau hotu o te reira? Ua au anei te oraraa mahu i te parau “oaoa”? Eaha atoa no te feia e faarue ra i te reira? E mea etaeta anei to ratou feruriraa? E o te Atua, te faatia ra anei oia i te reira? Eaha ta te Bibilia, ta ˈna ra Parau, e parau nei? E mau uiraa faahiahia roa teie no te mea te tutavahia ra ia faariihia te oraraa mahu.
I TE fenua marite, te horoaroa nei te mau vea i te mau manaˈo no nia i te mau buka e te mau ohipa mataitaihia, o te oraraa mahu te tumu parau. Ua hoohia hau atu i te hanere tausani buka no nia i te mau paretenia tei taoto ratou ratou iho. Ua tauaparauhia no nia i teie buka i roto i te hoê faanahoraa radio teata faaroo-rahi-hia. Te turu nei te apooraa i te pae haapiiraa no New York, i te pae materia, i te hoê fare haapiiraa tuatoru no te mau mahu. I roto i te tuhaa oire no Manhattan, i New York, ua haamana te amuiraa no te Ekalesia Riverside (aita i taati atu i te hoê haapaoraa e tei taiohia e 3000 melo) “i te hoê apî parau te turu ra i te oraraa mahu e te parau ra e au te mau taatiraa mahu i te oraraa utuafare kerisetiano”.
Ua papai te Daily Mail no Lonedona i teie upoo parau: “Fatata roa e a tahi ra te fenua Beretane e faatupu ai i ta ˈna mau hautiraa Olympiques ‘gay’.” Ua faahiti te hoê vea beretane e toru tuhaa, i te parau e “eita e ore e ua rave Iesu i te peu mahu”. Ua parau te hoê vea no Toronto, i Canada e “ua haamata te taurua a te mau mahu na roto i te hoê poroteraa e 2 000 taata i roto i te mau aroâ o te oire”, e “i vai na i roto i te tabula te hoê pureraa amui a te mau faaroo”. Te mau poroteraa ‘gay’, te mau fare pure ‘gay’, te mau fare-hoo-raa buka ‘gay’, te mau fare inuraa ‘gay’, te mau [sauna] ‘gay’, te mau ohipa ‘gay’ e ta ratou mau haapapuraa i te mau tia ‘gay’... Te rahi noa ˈtura teie e parauhia ra e “gay” [parau beretane no “oaoa”] i roto i te totaiete taata nei.
Te hoê haaparareraa o te rahi noa ˈtura e te turu ra i te oraraa ‘gay’
O te feia e patoi ra i teie mau peu teie e faahapahia nei. I New York, ua nominohia te hoê mahu ei haava i roto i te hoê tiribuna. I te taime a horeo ai oia, “ua mauruuru oia ia ˈna iho no to ˈna ‘itoito’ i te faaiteraa ia ˈna iho”, e i muri aˈe “ua apa oia i to ˈna hoa i te pae taatiraa, e ua haapoupouhia ïa oia”. Ua tupu te tahi mau patoiraa, ua maoro rii râ ua parau te Daily News, te vea rahi roa ˈˈe o te oire ra, i te feia i patoi i te nominoraa a te haava mahu ei “taata pee noa i te parau hape”.
I te avae novema 1985, ua haaparare e piti nau pû radio teata no New York, te WNBC e te WABC i te mau faanahoraa taa ê no nia i te peu mahu — ‘no te mea e tia ia ora ia au i to tatou iho anotau’, ta te taata paraparau ïa i haapapu. Te tapao o te nanairaa o te mau faanahoraa a te WNBC, “Mai te peu e ‘gay’ ta outou tamarii” te upoo parau, oia ïa te huru o te mau metua i mua i ta ratou tamarii mahu. Ua faataa te mau aivanaa i te pae tuatapaparaa i nia i te feruriraa e mea tano i taua mau tamarii iho ra to ratou hinaaro ia riro mai ei mahu, e e vai ra i roto roa i te hohonuraa o ratou iho e eiaha te mau metua ia tamata i te taui atu i te reira. Ua parau te hoê o ratou e: ‘Mea hau aˈe te hoê tamarii oaoa e te mahu i te hoê tamarii oaoa ore e te rave i te peu matau-noa-hia.’
Ua horoa te vea ra Seventeen no mati 1985 i te manaˈo ia imi te taata e ore e anaanatae ra i te ora i pihai iho i te hoê mahu, i te tauturu i “pihai iho i te piha o te amuiraa mahu o te oire iho”. Ua faaotihia te tumu parau ra e te parau a te taata “faaturahia” o Robert Iles: “I te pae hopea, te mea faahiahia e ere noa te here i te mau tane aore ra i te mau vahine, ia ite râ e e nehenehe outou e faatupu i te here.” Ma te faaau-noa-raa te here i te ohipa taatiraa, ua parau faahou te melo faatere haapaoraa ra e: “A rave i te ohipa taatiraa, ei mahu aore ra eita.”
Ua faaite te hoê taata haapii beretane i to ˈna au ore i te mea i roto i te mau fare haapiiraa “te mau tabula haapiiraa i te pae taatiraa no te mau taata rave i te peu matau-noa-hia (...) e aita roa hoê aˈe no te mau mahu”. Ua au ore atoa oia i te mea “i roto i te mau piha vairaa buka a te mau fare haapiiraa te vai noa ra te mau buka aamu herehere (...) e peu matau-noa-hia ta te mau tane e te mau vahine — a rahi noa ˈtu ai hoi te mau buka ‘gay’. Ua faataa oia no hea mai te manaˈo faarii ore i te peu mahu i te na-ô-raa e: “Te manaˈo e e mea maitai aˈe te peu matau-noa-hia (...) o te reira iho te tumu o taua manaˈo faarii ore ra.”
Te “here” mahu
Inaha, e ere anei te peu matau-noa-hia te mea maitai aˈe? Aita anei outou e manaˈo ra e teie te mea tia roa ia ferurihia no nia i te au-maite-raa o te mau melo? Eita anei i te mea ite-maitai-hia e mea tia te taatiraa tane-vahine, e e mea tia ore te taatiraa tane-tane? E au te “here” mahu i te mau peu manaˈohia e te aposetolo Paulo i to ˈna faahitiraa no nia i te mau mea “eiaha roa ia faahitihia i roto ia outou” e te mea “haama hoi ia parau noa ˈtu”. (Ephesia 5:3, 12.) Teie râ, i roto i te tahi mau tupuraa, ua manaˈo oia e mea titauhia ia faahiti i taua mau peu hairiiri ra, ei hiˈoraa i roto i te Roma 1:24-27. I teie mahana, e au atura e hoê â tupuraa. Ua faura taue mai te peu mahu mai te pouri mai. Ua faaiteite-hua-hia, e te tae nei i te mau vahi atoa e au atura e e oraraa tia roa. Tia roa? Oia mau anei râ? E aratai hoi te reira i hea?
Ua faataa te vea a te mau taote Gastro-entérologie pratique (beretane) i roto i te numera no tiurai/atete 1985, i te mau taote e rapaau nei i te mau mahu i te tahi o te mau peu a teie mau taata. Ia au i teie vea, te rave noa nei te mau mahu i te peu faanavenaveraa i te melo taatiraa te tahi i to te tahi, e oia atoa i te taatiraa ma te vaha e te rua ohure. Ua faataa-maite-hia te tahi atu mau peu hairiiri roa e te tiaturi-ore-hia i roto i taua vea ra.
Ua faaite atoa taua vea ra e e nehenehe te peu mahu e riro mai ei sadomasochisme, oia hoi te auraa ia haamauiui e ia mauiui oia iho. I te mau kerisetiano mau e ere roa ˈtu teie oraraa i te mea maitai. E tia ia ape i teie ino e tae roa ˈtu i te taoˈa haaparareraa te rahi noa ˈtura i teie mahana e te turu atura i te reira.
O ta te mau mahu e ooti nei
Eita te hoê e rave i te mau peu tia ore mai teie te huru e e ore roa ˈi e faautuahia. E ooti te taata tataitahi i ta ˈna i ueue. Ua nenei te vea ra Gastro-entérologie pratique e rave rau mau tumu parau no nia i te mau maˈi faatupuhia e te peu mahu. Te fiva, te mau haapêraa o te upaa, te blennorragie, te syphilis, te mau maˈi manumanu, te lymcome o te aau, te sarcome no Kaposi e, oia iho â ïa, te maˈi riaria mau, te SIDA... o te tahi noa ïa o te mau maˈi hiˈopoahia i roto i te mau numera no tiurai/atete e no setepa/atopa 1985 na roto i te reo farani.
Ua faaite mai te mau tuatapaparaa apî e e faaino te SIDA i te roro e te mootuaio. Ua faaite te tuhaa a te mau aivanaa i roto i te New York Times no te 15 no atopa 1985 i teie parau: “Ua faaite te tahi o taua feia maˈi ra i te mau tapao papu roa e maamaa to ratou, apitihia i te moe-noa-raa i te mau mea atoa, te ravea ore no te faaoti i te hoê opuaraa aore ra i te hoê manaˈo, e i te hoê taua-ore-raa i te mau mea atoa. Vetahi te paruparu ra te hoê pae o to ratou tino, eita e tano faahou te faaohiparaa i to ratou mau uaua, aore ra e fifi rahi to ratou no te mau maite i to ratou tino (...). E nainaihia te roro o te tahi mau taata roohia i te SIDA. Oia mau, e aanohia te mau piha i roto mai i te roro, te mau ventricules. Area râ, e rarerarehia te mau tuhaa o te cortex faahiahia roa o te roro (...). Noa ˈtu e e roaahia i te hamani i te mau raau no te haapohe i te haapêraa o taua virus ra e te tâtâˈiraa i te ravea aroraa i te mau manumanu o te tino nei, eita paha ïa e nehenehe faahou e tataî i te mau ino i roto i te roro.”
TE SIDA: te hoê maˈi eita e roaahia i te rapaau, e te hau atu i te tataipiti i te mau matahiti atoa, te pohe noâ e te raea ra i te ao taatoa nei. Te roohia ra teie ino i te mau mahu iho â râ, oia atoa râ te feia rave raau taero ma te patia ia ratou e te feia faarii i te pâmuraa toto aore ra te mea no roto mai i te toto. E roo-atoa-hia te mau aiû fanauhia e te mau metua vahine maˈi. E pee te virus na roto i te mau mea papepape o te tino taata nei, e haere ïa i roto i te toto, te huero tane, te omaha, te huare e te roimata. E mea roa roa te tau faatupuraa o teie maˈi. E nehenehe e mairi e rave rahi matahiti mai te peeraahia e ia tupu mai te mau tapao o te SIDA, no reira eita roa e nehenehe e itehia na mua ˈˈe. E taoto te virus i roto i te tino, mai te hoê topita te nehenehe e faataimehia ia paaina — e ia tae râ afea?
I teie mahana, te paaina ra ïa i te mau fenua atoa. I te fenua marite, manaˈohia hoê milioni taata — te parau ra vetahi e piti milioni — tei fatata roa i te virus o te SIDA. Ua taiohia hau i te 14500 feia maˈi mai te matahiti 1981, e i roto ia ratou ua hau i te 7000 tei pohe. Te maraa rahi nei te numera o te feia roohia i te SIDA i roto i te ao taatoa nei: i Europa, i Asia, i Auteralia, i roto i te mau motu no Antilles, i roto fatata e 20 fenua no Afirika, e i roto 15 fenua no Marite. I te matahiti i mairi aˈenei, ua maraa te numera o te mau fenua tei faaite i te Faanahoraa i te ao taatoa nei no te pae oraora-maitai-raa i Genova e te vai ra te SIDA i ô ratou, mai te 40 i te avae atete i te 71 i te avae atopa, e ua raea ïa te taatoaraa o te feia maˈi tapaohia i te 17 000.
Te hoê oraraa eita o Iehova e nehenehe e faarii
E ere te peu mahu i te hoê oraraa mai te tahi ta Iehova e nehenehe e faarii. Te taviri pinepine nei te feia poro mahu aore ra faarii noa, i te auraa o te mau Papai, e te tutava faufaa ore nei i te imi i roto i te manaˈo haapapu e e faariihia (Petero 2, 3:16). E mau tausani matahiti i teie nei, ua haamou Iehova ia Sodoma no te mea e mau mahu iho te rahiraa o te mau tane e vai ra i roto i taua oire ra (Genese 19:4-25). Tau senekele i muri aˈe, ua faaau te aposetolo Petero i te mau taata i au i to Sodoma i te mau “puaa manaˈo ore, te au noa i ta te tino ra, i hamanihia no te haru e no te pohe”. — Petero 2, 2:6-13.
Ua papai te aposetolo Paulo ma te faauruahia e te Atua, i te hoê parau haavaraa papu maitai no nia i te peu mahu a te mau tane oia atoa a te mau vahine i te na-ô-raa e: “No reira te Atua i tuu noa ˈtu ai ia ratou i te mau hinaaro faufau ra; na ta ratou mau vahine hoi i ruri ê i te mea mau ra i te mea au ore. E te mau tane atoa hoi, faarue atura i te mea mau ra i te vahine, tupu atura to ratou hinaaro ratou ratou iho; e tane e e tane, e te raveraa i te mea haama ra, e te noaaraa te hoo i roto ia ratou iho i tei au i ta ratou ra hapa.” — Roma 1:26, 27.
Ua papai atoa Paulo e: “Eaha aita outou i ite e e ore te feia parau-tia ore e parahi i te basileia o te Atua? Eiaha e vare; e ore hoi te taiata, e te haamori idolo, e te faaturi, e te mahu, e te [pâiˈa], e te eiâ, e te nounou taoˈa, e te taero ava, e te faaino, e te haru e ore anaˈe ïa e parahi i te basileia o te Atua.” (Korinetia 1, 6:9, 10). Ua huri te tahi mau huriraa Bibilia i te parau “pâiˈa” e rave rau te huru, ei hiˈoraa: mai to Sodoma, faufau, viivii, raerae, taata oraraa haiiriiri, aore ra mahu noa.
Te hoê oraraa oaoa e te mure ore
E ere roa ˈtu ïa ta te mau ‘oaoa’ e ooti ra i te mea oaoa. Inaha e nehenehe e ape i te reira ia faaroo tatou i te aˈo a Iehova: “O vau to Atua ra, o Iehova; o tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra; o tei aratai ia oe na te eˈa tia maitai ia haere oe ra. Ahiri oe i faaroo mai i te mau faaue na ˈu e; ua riro ïa to oe maitai mai te pape pue ra; e ta oe utua mai te are moana ra.” — Isaia 48:17, 18.
Ia au i te parau a vetahi mau taata, mai te mau taote rapaau i te pae feruriraa eita te peu mahu e nehenehe e “rapaauhia”, noa ˈtu na roto i te tauiraa i te haapaoraa. Oia mau, peneiaˈe e mea atâ roa, e ere râ i te mea eita roa e tupu. O ta te aposetolo Paulo i faaite i to ˈna parau-faahou-raa e: “Mai te reira hoi te hoê pae o outou na, ua horoihia râ outou.” (Korinetia 1, 6:11). Ua taui vetahi tei ora i te tau o te mau kerisetiano matamua. E nehenehe vetahi atu â e taui atoa ia tiaturi ratou i te tauturu a Iehova. Oia mau, “e tia ia ˈu i te mau mea atoa nei i te Mesia, tei tauturu mai ia ˈu ra”, ua parau hoi Paulo (Philipi 4:13). Inaha, “ua haapae hoi outou i te taata tahito e ta ˈna atoa ra mau parau; e ua faa-taata-apî, o tei faahouhia i te ite ra, mai te huru atoa o tei hamani ia ˈna ra”. — Kolosa 3:9, 10.
Mea riri na Iehova te mau mea ino, teie râ e oioi oia i te aroha i te feia e tatarahapa i ta ratou mau peu iino. Oia atoa, e riri te mau Ite no Iehova i te ino, e ore atoa ïa e au i to ratou mau ino i te pae tino, eita râ ratou e au ore ia ratou iho eita atoa e au ore i te tahi mau taata rave i te ino. Riri i te hara, eiaha te taata rave hara, teie te manaˈo tumu o Iehova e o te feia haamori ia ˈna. Ua parau o Iuda, te hoê o te mau taata papai i te Bibilia e: “E e faaora ˈtu hoi i te tahi pae ma te mataˈu, (...) i te atâtaraa ˈtu i te ahu i poraorao i te iino ra.” — Iuda 23; hiˈo Salamo 97:10; Mataio 5:43-48; Roma 7:15-25.
Ua tano iho â to te aposetolo parauraa i roto i te Roma 3:23 e: “Ua rave paatoa (...) i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua.” Teie râ e nehenehe te feia rave hara atoa, mai te mau mahu, ia haapii ratou i te ite mau o te Bibilia e ia faaau ratou i to ratou haerea i ta ratou e haapii ra, e ite mai i te mau haamaitairaa i teie nei atu â, e e noaa i te ora mure ore i nia i te fenua te faarirohia ei paradaiso. — Salamo 37:10, 11, 29; Mataio 6:10; Ioane 17:3; Apokalupo 21:3-5.
[Parau iti faaôhia i te api 20]
Ua faura taue noa mai te peu mahu mai te pouri mai. O te feia patoi ïa i te reira te faahapahia.
[Parau iti faaôhia i te api 21]
“No reira te Atua i tuu noa ˈtu ai ia ratou i te mau hinaaro faufau ra (...); e tane e e tane, i te raveraa i te mea haama ra.” — Roma 1:26, 27.