Roohia i te aueueraa fenua ino mau!
faatiahia e te hoê taata tei ite mata roa no Mexique
“Tei nia vau i te iva o te tahua i haamata ˈi te fare i te aueue. Turui noa ˈtura vau i nia i te opani, ua mahitu taue mairâ te mau hinere e topa mai nei i nia iho ia ˈu. A tamata noa ˈi au i te tatara i te mau apaapa i nia ia ˈu, ite atura vau i ta ˈu na tamarii i raro aˈe i te mau apaapa. Ua î roa o José, ta ˈu matahiapo i te toto. Ua manaˈo roa vau e ua pohe to ˈu utuafare taatoa!” — José Melendrez papa.
MEXICO, 19 no atete 1985, hora 7 e 19 minuti. I taua mahana ra, ua roohia teie 18 mirioni taata o te oire i te hoê o te mau aueueraa fenua rahi roa ˈˈe o te senekele, aueueraa fenua tei naeahia te puairaa i te 8,1 i nia i te faito Richter.
I te mea e ua ora mai te mau taata e rave rahi, no te mea ïa e ua tupu taua ati ra i te reira iho â taime. Ahiri e hoê hora i muri aˈe, ua î ïa te mau fare haapiiraa e te mau vahi raveraa ohipa i te taata, e nehenehe paha ïa teie mau fare rarahi e riro mai ei menema rahi roa. I nia i te mau 700 fare tei parari i Mexico, fatata hoê hanere e fare haapiiraa ïa!
Teie te faaiteraa a John Gavin tia no te fenua Marite, tei hiˈo mai i taua ati rahi ra na nia mai i te manureva tautau na te reva e: “E nehenehe e parau e ua haaperehuhia teie mau fare e te hoê avae o te taata rarahi roa.” I roto, tau tausani taata tei tanuhia, te feia ora e te feia pohe. Ia au i te faaiteraa a te vea mexico EL Universal, ahuru ma pae mahana i muri aˈe, ua iritihia mai 8 000 tino, te parauhia ra râ e e 35 000 rahiraa taata tei moe.
Hau atu i te 40 000 taata i ora mai e o tei rapaauhia i roto i te mau fare maˈi e te mau pû tauturu i te pae rapaauraa. I nia i te hoê anairaa roa roa, te tiai ra te mau taata i te taime faataahia no te haere atu e hiˈo e o vai râ teie mau tino pohe. Te faaite noa ra te radio teata, te radio, te mau vea, i te mau tabula iˈoa o te feia i pohe. Te ori haere noa ra te mau tane, mau vahine, mau tamarii na nia i te purumu ma te hepohepo: aita hoi ratou i ite faahou e e haere râ i hea. Ua tairi taue noa te ati aore aita, fatata 400 000 taata.
Te feia i ora mai
I te aueueraa te fenua, tei roto te vahine a José Melendrez i to ratou piha i te ahuru o te tahua o te fare, i nia noa mai i te vahi raveraa ohipa a ta ˈna tane. Te faatia ra oia e: “Te tauturu ra vau i te faaineineraa i ta ˈu tamahine o Elisabeth, e ono matahiti, no te haere i te haapiiraa. I reira iho, haruru ihora i roto i te fare. Horo atura vau e faaite i ta ˈu tamaiti o José e ta ˈna vahine, a tuo noa ˈi au i ta ˈu na tamahine toopiti, o Lourdes e o Carmela. Ua afai raua ia Elisabeth i nia iho mai i te fare, i te taime mau i marua ˈi te fare i raro, tapea noa ˈtura vau i nia i te eˈa fare. I te faaeraa te aueueraa, ua tae mai te ahuru o te tahua fare i te faito o te toru o te tahua!
“Ma te puai ore, hiˈo noa ˈtura matou: i te repo i te moeraa ˈtu i raroa ˈˈe ia José e ta ˈna vahine, tei topa roa ˈtu â i raro roa i roto i te mau huˈahuˈa. Ua manaˈo roa matou e ua pohe raua, i muri aˈe iho â râ i te paainaraa te hoê umu haamahanahanaraa e te hoê farii mazout i te pae o te tahua. Ua pepe ta ˈu tamaiti i te farii mazout, 1,5 tane. Tera râ, ma te tiaturi-ore-hia, te ora noa ra o José e ta ˈna vahine!
Te ohipa maere roa, ua ora pau roa mai te utuafare o Melendrez, noa ˈtu â ïa e ua pepe ino roa o José tamaiti. “No matou o te hoê teie taime teimaha roa, ta José papa ïa i parau, te haamauruuru nei râ matou ia Iehova no te mau tauturu ta to matou mau taeae kerisetino i hopoi mai ma te here mau.”
Area o Gregorio Montes e to ˈna utuafare, te faaea ra ïa ratou i te maha o te tahua o te hoê fare teitei e hitu tahua. Te faatia ra oia e: “O Marie, ta ˈu vahine, ua matau oia i te ara i te poipoi roa no te aratai i ta mâua tamahine o Lupita i te haapiiraa. Ua faarue raua toopiti atoa ra i te fare i te hora 7 e 15 minuti, tau minuti noa na mua ˈˈe i te aueueraa fenua. Toe mai nei ïa ta ˈu na tamahine toopiti e pae e e ono matahiti, e o vau. Na te aueueraa fenua i faaara taue noa ia matou. Pau roa te mau mea e haaati ra ia matou i te hautiutiraa! Ua pure râ vau ia Iehova, e i taua taime ra iho â faaea roa ˈtura te aueue.
“I taua taime ra, parari atura te mau haamaramarama e ua puehu te hiˈo na te mau vahi atoa. Haamata ihora te mau papǎi i te marua i raro. Faaroo atura vau i te auê a te mau vahine e te mau tamarii tei riaria roa. Te parahi noa ra ta ˈu na tamahine i nia i te roˈi, o vau ra, mea tuturi ïa, ua tamau noa vau i te pure ia Iehova.
“I reira iho, i ropu mau i te mau auê, ma te tiopaopa e i roto hoi i te ata repo puehu, marua atura te fare i raro! E manaˈohia e te pou atura na nia i te ascenseur! Ma te haapeapea ore, ua parau maira te hoê o ta ˈu na tamahine ia ˈu e: ‘Papa, o Aramagedo teie’; ua haapapu atura vau ia ˈna e aitâ i tae atura i te taime.
“I muri iho aita e maniania faahou: pouri noa ˈtura te mau vahi atoa e ua î hoi te mau mea atoa i te repo puehu. Auaa te area i rotopu i te aroaro e te tahua o to matou piha e 50 ïa tenetimetera! E fifi rahi to matou i roto i te mau huˈahuˈa, ite atura vau i ta ˈu na tamahine ua î roa i te pate e te mau huˈahuˈa hiˈo. Aita roa ˈˈe râ raua i pepe: aita roa ˈtu raua i pahure noa ˈˈe!
“I nia i te purumu, ua ite mai ta ˈu vahine e o Lupita i te fare i te maruaraa. Ua manaˈo roa raua e e ua pohe matou. Aue, i nia i te 32 utuafare e faaea ra i roto i taua fare ra, tau taata noa te ora mai, e o matou!”
O Judith Ramirez, ahuru ma ono matahiti, ua tae aˈena o ˈna i roto i piha haapiiraa i haamata ˈi te aueueraa matamua. “Te haamata ra te orometua i te taio mai i te hoê parau na matou e papai, ta ˈna ïa i faatia i muri aˈe. E inaha, haamata ihora te piha i te taueue, mai te huru ra e tei nia matou i te pahi i tua. Ua riaria roa matou. Ua tamata ihora te mau tamarii i te horo i rapae na roto i te tuparariraa i te mau hiˈo e te vavahiraa i te mau opani.
“Na roto i te haamaramarama o te piti o te tahua ite atura vau i te maruaraa te afaraa o te fare i raro. Fatata e 500 tamarii haapii e te mau orometua i roto i te fare haapiiraa! Te mataˈu nei au o te parari atoa te vahi tei reira matou. No te mea hoi e aita e eˈa faahou, ua haere mai matou i rapae i te fare haapiiraa na roto i te hoê apoo i houhia no matou. Aue ua faura mai matou na roto mai i te mau huˈahuˈa: te ura ra te mau fare teitei, te huanane noa ra i nia i te mau purumu.”
Te faanahoraa no te mau tauturu
I muri noa iho i te ati rahi, ua rave te faatereraa no mexico i te mau faanahoraa no te haamaitai i taua tupuraa ra. Ua amui mai te mau mutoi, te feia tupohe auahi e te tahi atu mau taata rave ohipa na te hau no te tauturu ia ora rahi mai te taata. Ua haere atoa mai e 2800 mataro e tauru, tae noa ˈtu i te tahi tau ahuru tausani taata hinaaro mau e tauturu. Ua tii-atoa-hia te nuu faehau no te paruru eiaha ia eiâhia. Ua rapaauhia fatata 22 000 taata pepe i roto i te mau pû e te mau aua faataahia no te rapaauraa.
Ua tae mai te mau manureva tei uta mai i te maa e te mau materia e hinaarohia no roto mai fatata e pae ahuru fenua. Ua haere mai hanere mau taata aravihi no te mau fenua ěê mai e tauturu. Ua faaite te mau vea o te ao atoa nei i te tauturu e itehia ra i rotopu e rave rahi tausani taata. Auaa hoi to ratou itoito, i ora mai ai e 3 266 taata ahuru mahana i muri aˈe i te ati rahi i itehia mai ai hoi fatata e 17 000 feia i moê. No te faaora mai i te hoê taata e ere i te hoê ohipa hauti.
Te mau faaoraraa ino mau
Hau atu i te hoê hebedoma i muri aˈe i te aueueraa fenua, te faaroo-noa-hia ra â te mau tuo a te mau taata tei mau i raro aˈe i te mau fare parari. Aita i nehenehe faahou, ua parahi ihora te hoê taurearea i raro, tapoi atura i to ˈna mata i to ˈna nau rima e taˈi noa ˈtura. Ua paruparu roa oia i mua taua ati ra. Mea pinepine eita te feia tauturu e nehenehe e faaateatea i te mau apaapa fare no te mataˈu o te maura te fare, no reira hoi te rahi roa ˈtu te peapea.
I te tahi aˈe pae, e faaitoito te hoê oaoa otia ore ia ratou i te mau taime atoa e noaa mai ai te hoê taata. “Ua oaoa roa vau i te faaoraraa mai e iva taata”, ta Juan Labastida, te hoê tauturu utuutu maˈi ïa i faatia. Na te fenua Marite mai oia e te hoê pupu tauturu. “Noa ˈtu â ïa e aita i navai ta matou mau materia no te pae faaoraraa, te faataa ra oia e, e nee matou na roto i te mau huˈahuˈa fare no te imiraa i te mau taata e ora ra ia au i to matou itoito. E ere i te hoê ohipa ohie!”
A faataa noa ˈi oia e mea nafea to ˈna pupu i te faaoraraa mai e piti taata, te na ô faahou ra o Juan Labastida e: “I te taeraa i mua i te fare tamaaraa i to ˈna vai tiaraa ra, ua faaohipa matou i te hoê matini uira aravihi hamani-taa-ê-hia no te faarooraa i te varovaro. Mea maitai roa taua matini ra e nehenehe ta ˈna e huti mai i te mau varovaro atoa no roto mai i te hoê tino taata ora. Ahiri e aita taua matini ra, eita roa ˈtu matou e ite e te vaira e maha taata tei mau i roto. Auaa te hoê uaua roa roa, ua afai matou i te pape e te mataˈi maitai i roto i te piha i te tahua i raro o te fare tamaaraa, tei reira hoi e piti vahine e e piti tane ua mau ratou e rave rahi te mahana i reira.
“A faaea noa ˈi te pupu tauturu i rapae mai i te mau fare parari, ua haere te hoê taata aravihi no Farani mai e o vau e faaateatea i te hoê eˈa i roto i te fare. E nehenehe atoa ta mâua matini e huti i te varovaro e (faaite e mea rairai) te papǎi e te tahua fare a haere noa ˈi mâua i mua no roto i te mau huˈahuˈa. Ua haapiihia matou i te fafa i te papǎi e te tahua i te rima. Mai te peu e ua fatata te fare i te topa, e ite matou i te hoê rururaa e faatupuhia e te repo e puehu ra i roto i te papǎi. E hitu hora to mâua haereraa e tae atu ai i pihai iho i te mau taata e ora ra.
“I te taime i tae atu ai mâua ia ratou ra, mairi atura teie na taata toopiti i raro. Ua vai noa na vahine toopiti aita e huti faahou ra i te aho, ua faaohipa râ mâua i te ravea haapuairaa i te aho e te taurumiraa i te mafatu, ahuru ma pae minuti te maoro huti faahou atura raua i te aho. Aita to maua taime i mâuˈa!”
Te hopea o te moemoeâ?
Te faatia ra te hoê melo no te amaa a te Taiete Watch Tower no Mexico e: “Mahana pae i te ahiahi, i te poipoi aˈe i te aueueraa fenua, ua faaitehia mai ia ˈu te piha e faaeahia ra e Sergio Moran, i te tahua matamua. Ua afafa te mau papǎi e te mau aroaro fare teiaha e te tahua e ere ïa te mea etaeta faahou. Mea maere, te tia noa hoi te fare area e rave rahi ra, te mau fare tapiri mai, ua marua ïa, ma te tapoˈi atu i raro aˈe ia ratou te mau apaapa te mau taata pohe e te feia pepe.
“I roto i taua tuhaa fenua ra, mea auraa ore roa ïa e te mehameha. Aita te mau pereoo uta maˈi i faaea i te haere e hoˈi mai ma te faatere puai i taua mahana taatoa ra. I te poro o te aroâ, te vai ra hoê anairaa taata o te tiai ra i to ratou taime no te haere e hiˈo i te mau tino pohe e no te faaite e o vai ra tera taata e mau hoa anei aore ra e mau melo no to ratou fetii. Ua taamino noa vau i te reira mahana taatoa na te oire, no te hiˈo haere. E rave rahi te mau purumu tei paruruhia, no te mea ua opa roa mai te mau fare rarahi mai te mea ra e te hinaaro noa ra e topa mai i raro. Ia faaroo anaˈe matou i te tuo a te feia i mau i raro aˈe i te mau fare parari, eita ta matou e nehenehe e tapea i to matou roimata.
“Te aparau noa ra mâua e o Sergio Moran, inaha, ua aueue faahou ihora te fenua o te pitiraa ïa! I muri iho mamu roa aita hoê maniania faahou. Na ô ihora vau e to ˈu paha feruriraa teie e hauti mai nei ia ˈu. I muri iho pohe atura te mau mori. Ua pohe atoa te mau hora i nia i te hora 7 e 38minuti i te ahiahi: e 36 hora ïa i muri aˈe i te aueueraa matamua. Ua haamata ihora te fare tei reira vau i te opaopa. Aita e feaaraa. Te haamata faahou nei te moemoeâ!
“Tei nia noâ matou i te tahua matamua, ua horo atu matou i nia i te opani e ua tapii matou i nia i te mau tea o te opani. Ma te tuutuu ore, ua ani matou ia Iehova e tauturu mai ia matou. I roto i te mau rururaa o te fare, ua faaroo atu matou i te hoê paaina rahi i nia i te tapoi e te mau pou o te fare. I to ˈu iteraa i te huru o te fare, ua manaˈo roa vau e e topa taue te fare! Aita roa ˈtu râ, e ua tae mai matou ma te maitai i nia i te purumu, i reira ua ite atu matou i te mau taata te horo haere noa ra, tuo noa ˈi ua riaria roa ratou.
“Auaa pai, e e ere te piti o te aueueraa i te mea puai atu i te mea matamua. Teie râ, i roto i te ahuru ma piti mahana i muri iho, ua tapao-faahou-hia 73 aueueraa taa ê atu tei raeahia i te faito 3, 5 e tae atu i te 7, 3 i nia i te faito Richter.”
“E te aueue rahi i te fenua”
Ua tohu aˈena Iesu Mesia e e tupu te “aueue fenua i tera vahi, i tera vahi” no roto te reira i te “tapao” e faaiteraa e te ora nei tatou i “te hopea o te ao nei”. (Mataio 24:3, 7.) Aita oia e manaˈo noa ra no te tahi mau aueueraa rii nainai noa; aita, ua faaite papu maira oia e e ‘tupu te aueueraa fenua rahi’. (Luka 21:11.) Te aueueraa fenua apî nei i tupu i Mexico, e tae noa ˈtu i te mau 600 aueueraa faahiahia i tapaohia mai te matahiti 1914 mai, te haapapu maira ïa te reira e parau mau ta te bibilia e te tupu mau ra i to tatou nei mau mahana.
I te oreraa te aueueraa fenua, ua noaa i te mau Ite no Iehova no Mexico te mahanahana i roto i te mau parau a Iesu Mesia e: “E ua tupu anaˈe teie nei mau mea, e nânâ i to outou mata i nia, e faateitei i to outou upoo, te fatata maira hoi to outou ora.” (Luka 21:28). E, ua papu roa ia matou e e te tiai maira te hoê oraraa papu aˈe ia matou. I roto i te faanahonahoraa apî e fatata mai nei, na te Atua e haapao ia paruruhia to ˈna nunaa i te mau aueueraa fenua e te tahi atu â mau ati mai te reira te huru. — Apokalupo 21:3, 4.
I rotopu i te mau Ite no Iehova e te mau taata ta ratou e faahoa ra, ua fatata 38 taata tei pohe i roto i taua ati ra. Te tahi pae ra, e rave rahi ïa tei farerei i te mau ati rarahi i te pae materia. Fatata e 146 utuafare Ite no Iehova tei ite i to ratou fare i te parariraa. Mai ta te Bibilia hoi e faaite ra, “e tau râ e te tiaia” noa to te taata atoa ra, no reira aita hoê aˈe i roto ia tatou i paruruhia i taua mau ati ra. — Koheleta 9:11.
Te hoê tauturu here mau
Aita i marirau, ua paimi te mau Ite no Iehova i te mau taata atoa e ora ra i roto te vahi i tupu ai taua ati ra. “Mea oaoa mau ia ite i teie huru here na roto i te haapaoraa ia matou” ta Victor Castellanos ia i faatia. Ua hau i te pae tane maa tei tae mai e ua operehia te reira na te feia i roohia i te ati. Ua farii te mau Ite no Iehova ia faaea to ratou mau taeaea kerisetiano tei parari te fare i o ratou.
I te oraraa mai o Juan Chavez, ta ˈna vahine e ta raua na tamahine toopiti na roto i te parariraa o to ratou fare, e ua haere atu ratou na nia i te pereoo i te fare haapiiraa no te imi i ta raua e piti na tamarii ê atu. I to ratou hoˈiraa mai, ua hitimahuta ratou tooono atoa ra i te iteraa mai i te hoê pupu Ite no Iehova i mua i to ratou fare, i roto ia ratou te vai ra hoê tiaau haaati e te mau matahiapo o to ratou vahi!
Te faatia ra o Chavez vahine e: “Te manaˈo noa ra ratou e e tei raro aˈe noâ matou i te fare e te hinaaro ra ratou e haere e tii ia matou. Aue te riaria e! I rotopu i te mau Ite no Iehova tei haere mai no te tauturu ia matou, te vai ra te tahi aita roa ˈtu matou i ite atura ia ratou.”
Noa ˈtu â ïa e ua vaiiho mai teie ati ino mau i te mau tapao i Mexico, aita râ oia i haaparuparu i te faaroo e te itoito o te mau Ite no Iehova o taua fenua ra. Te faaite ra o Melendrez vahine o ta tatou i faahiti atu i nia nei e: “Ua faaitoito matou paatoa i taua taime ra no te faaiteraa i te tiaturiraa o te Basileia i te feia atoa o ta matou i farerei. Aita te aueueraa fenua i tapea i ta matou taviniraa ia Iehova. Tera râ, ua faarahi roa ˈtu â oia i to matou faaroo e to matou mau-papu-raa.”
[Hohoˈa i te api 15]
O José Melendrez papa, ta ˈna vahine, e te fare teitei ta ratou e faaea ra.
[Hohoˈa i te api 16]
O Judith Ramirez, tei ora mai na roto i te mau huˈahuˈa o te fare haapiiraa CONALEP